Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (+)   
Miercuri, 06 Ianuarie 2016 22:21

Gh. Buzatu - Antonescu, Hitler, Stalin 5Ajungem la literatura de specialitate de factur? biografic? privind epoca celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. Din investiga?iile personale în unele din marile bibliotecii ale lumii (din Ia?i ?i Bucure?ti, Moscova ?i Sankt Petersburg, München ?i Freiburg im Breisgau, Roma, Paris ?i Strasbourg, Londra ?i Oxford, New York, Princeton, Houston, Washington ?i Palo Alto/Stanford University) am desprins c?, sub raporturile calitativ ?i cantitativ, predomin?, în ordine, biografiile[72] închinate lui Adolf Hitler, I. V. Stalin, Franklin Delano Roosevelt, Winston S. Churchill, Benito Mussolini, Dwight D. Eisenhower, Charles de Gaulle, Harry Truman sau Ion Antonescu[73]. F?r? a inten?iona un bilan? exhaustiv, se impun aten?iei: Alan Bullock, Hitler: „A Study in Tyranny" (New York, 1967)[74]; Joachim Fest, „Hitler", I-II (Paris, 1973); Walter C. Langer, ed., „The Mind of Adolf Hitler. The Secret Wartime Report" (New York - London, 1972); Robert Payne, „The Life and Death of Adolf Hitler" (New York, 1973); H. R. Trevor-Roper, „The Last Days of Hitler" (diverse edi?ii, inclusiv în limba român?); William L. Shirer, „Le Troisičme Reich des origines ŕ la chutte" (Paris, 1967); Sebastian Haffner, „Un certain Adolf Hitler" (Paris, 2979); Gert Buchheit, „Hitler, chef de guerre", I-II (Paris, 1961); David Irving, „Hitler's War" (London, 1977); Lev Besymenski, „The Death of Adolf Hitler" (New York, 1968); Ian Kershaw, „Hitler (1936-1945)" (Paris, 2000); E. Jäckel, „Hitlers Weltanschauung" (Stuttgart, 1983); Andreas Hillgruber, „Hitlers Strategie. Politik und Kriegführung 1940-1941" (München, 1982); Rolf-Dieter Müller, „Gerd Ueberschächt, Hitlers Krieg im Osten" (Darmstadt, 2000); Philippe Burrin, „Hitler et les Juifs: Genčse d'un génocide" (Paris, 1989); Edouard Husson, „Comprendre Hitler et la Shoah" (Paris, 2000); Omer Bartov, „L'armée de Hitler. La Wehrmacht, les nazis et la guerre" (Paris, 1999); Robert Gellately, „Il popolo di Hitler" (Milano, 2004); Ulrich Völklein, „Bunker. Le ultime ore di Hitler", Padova, Piemme Pocket, 2002; I. F. Pogonii, ed., „Agoniia i smert Adolfa Ghitlera, Moskva, Izd. Zvonni?a", 2000; Kardel (Heinnecke), „Adolf Ghitler - osnovatel Izrailia", Moskva, Russkii Vestnik, 2002; V. M. Juhrai, „Rokovoi prosciot Ghitlera. Krah bli?kriga" (1939-1941), Moskva, Vece, 2000; Lev Bezîmenski, „Celovek za spinoi Ghitlera: Martin Bormann i ego dnevnik", Moskva, Vece, 2000; Louis Kilzer, „Predav?ii Ghitlera: Martin Bormann i padenie Tretiego Reiha", Moskva, Eksmo, 2002; Isaac Deutscher, „Stalin. A Political Biography" (London - Oxford, 1967); Adam B. Ulam, Stalin: „The Man and His Era" (London, 1989); D. Volkogonv, Staline: „Triomphe ettragédie" (Paris, 1991)[75]; John A. Erickson, „The Road to Stalingrad: Stalin's War with Germanz" (London, 1975); idem, „The Road to Berlin: Stalin's War with Germany" (London, 1983); Robert Ivanov, „Stalin i soiuzniki 1941-1945 gg, Smolensk", Rusici, 2000; B. S. Ilizarov, „Tainaia jizn Stalina. Po materialam ego biblioteki i arhiva. K istoriosofii stalinizma", Moskva, Vece, 2002; M. I. Meltiuhov, „Upu?cenîi ?ans Stalina. Sovetskii Soiuz i borba za Evropu 1939-1941 gg (Dokumentî, faktî, sujdeniia)", Moskva, Vece, 2002; Iuri Rub?ov, „Alter ego Stalina, Moskva, Zvonni?a", 1999; Felix Ciuev, „Molotov. Poluderjavnîi vlastelin, Moskva, Olma-Press", 2002; Adrian Grigoropol, „C?l?u ?i diplomat: Vî?inski - pumnul lui Stalin în România" (Bucure?ti, 1997); D. Volkogonov, „Lenin. O nou? biografie" (traducere, Bucure?ti, 1997); idem, „Tro?ki, eternul radical" (traducere, Bucure?ti, 1998); H. Carrčre d'Encausse, „L'ordre par la terreur" (Paris, 1979); Michael Lynch, „Stalin ?i Hru?ciov: U.R.S.S., 1924-1964" (traducere, Bucure?ti, 1998); Vojtech Mastny, „Il dittatore insicuro: Stalin e la guerre freda" (Milano, 2003); Daniel Rancourd-Leferričre, „The Mind of Stalin" (Ann Arbor, 1988); David Irving, „Churchill's War" (New York, 1991); James MacGregor Burns, „Roosevelt: The Soldier of Freedom 1940-1945" (London, 1971); Elisabeth Barker, „Churchill and Eden at War" (London, 1978); Warren F. Kimball, „Naked Reverse Right: Roosevelt, Churchill and Eastern Europe from « Tolstoy » to Yalta - and A Little Beyond", în „Diplomatic History", vol. 9, no. 1/1985; Albert Resis, „The Churchill-Stalin Secret « Percentages » Agreement on the Balkans", Moskow, October, 1944, în „The American Historical Review", no. 2/1978; Lilly Marcou, „Sub Stalin ?i Dej. Jurnalul unui om de stânga" (traducere, Bucure?ti, 1998);

Lista biografiilor paralele ori colective nu este mai pu?in bogat? ?i reprezentativ?: Alan Bullock, „Hitler et Staline. Vies parallčles, I-II" (Paris, 1994)[76]; S. Bialer, ed., „Stalin and His Generals" (New York, 1966); Harry C. Deutsch, „Hitler and His Generals" (Minneapolis, 1974); Herbert Feis, „Churchill-Roosevelt-Stalin. The War They Waged and the Peace They Thought" (Princeton, 1957); Robin Edmonds, „The Big Three: Churchill, Roosevelt and Stalin in Peace and War" (New York, 1991); J. W. Brügel, ed., „Stalin und Hitler: Paktgegen Europa" (Wien, 1973); Philipp W. Fabry, „Der Hitler-Stalin Pakt, 1939-1941" (Darmstadt, 1962); Florin Constantiniu, „Între Hitler ?i Stalin: România ?i Pactul Ribbentrop-Molotov" (Bucure?ti, 1991); G. L. Rozanov, „Stalin-Ghitler" (Moskva, 1991); Mario D. Fenyo, „Hitler, Horthy and Hungary. German-Hungarian Relations, 1941-1944" (New Haven, 1972); James McSherry, „Stalin, Hitler, and Europe", I-II (New York, 1968.1970); Elizabeth Wiskemann, „L'Axe Rome-Berlin. Histoire des relations entre Hitler et Mussolini" (1934-1945) (Paris, 1950); E. V. Samoilov, „Fiurerî. Ob?ciaia teoriia fa?izma", I-II (Obninsk, 1992)[77]; Lev Bezîmenski, „Ghermanskiie gheneralî s Ghitlerom i bez nego" (Moskva, 1961)[78]; idem, „Ghitler i Stalin pered shvatskoi" (Moskva, 2002); B. H. Liddell Hart, „The Other Side of the Hill" (London-Sydney, 1978); Samuel W. Mitcham, Gene Mueller, „Komandirî Tretiego Reiha", Smolensk, Rusici, 1997; Andrew Christopher, Oleg Gordievski, „K.G.B. Istoria secret? a opera?iunilor externe de la Lenin la Gorbaciov" (traducere, Bucure?ti, 1994); Arkadi Vaksberg, „Hotel Lux" (traducere, Bucure?ti, 1998); Vladimir Nikolaev, „Stalin, Ghitler i mî", Moskva, Izd. Prava Celoveka,2002; Wolfgang Leonhard, „Der Schock des Hitler-Stalin-Paktes", Freiburg-Basel-Wien, Herder, 1986; I. M. Muhin, „Ubiistvo Stalina i Beriia", Moskva, Forum, 2002; M. Ilînskii, „Jizn i smert Benito Mussolini", Moskva, Vece, 2000; Walter Rauscher, „Hitler e Mussolini. Vita, poterre, guerra e terrore" (Roma, 2004); Stéphane Courtois, „Une si longue nuit. L'apogée des régimes totalitaires an Europe. 1935-1953" (Paris, 2003); Ernst Nolte, „La guerre civile européenne. 1917-1945" (Paris, 2000); E. N. Dzelepy, „Franco, Hitler et les Alliés" (Bruxelles, 1961); Alexander Dallin, F. I. Firsov, eds., „Dimitrov and Stalin 1934-1943. Letters from the Soviet Archives, New Haven-London", Yale University Press,2000; N. S. Lebedeva, M. N. Narinskii, eds., „Komintern i vtoraia mirovaia voina, I-II, Moskva, P.I.M.", 1994; T. V. Volokitina, ed., „Sovetskii faktor v vostocinoi Evrope 1944-1953", I-II, Rosspen, 1999-2002.

Recomandând cititorului capitolul V în privin?a percep?iilor istoriografice ale fenomenului Ion Antonescu, revenim asupra studiului complet ?i temeinic al istoricului german Andreas Hillgruber intitulat „Hitler, König Carol und Marchall Antonescu. Die deutsch-rumänischen Beziehungen 1938-1944" (edi?ia I, 1954; edi?ia a II-a, Wiesbaden, 1965, XVII - 382 p.), care s-a bucurat ?i de o edi?ie în limba român?[79]. Monografia lui Hillgruber[80], una global?, dezbate, în ordine cronologic?, aspectele politico-diplomatice, economice, militare, teritoriale ?i juridice, nelipsind un capitol special pe tema Problema evreiasc? în cadrul rela?iilor dintre Germania ?i România[81]. Obiectivitatea ?i seriozitatea cercet?rii se desprinde din faptul c? punctele de vedere ?i sugestiile avansate de autor î?i p?streaz?, la peste o jum?tate de veac de la apari?ia primei edi?ii, valabilitatea. Neacceptând teza potrivit c?reia România, între 1940 ?i 1944, s-ar fi aflat în pozi?ia de stat satelit al Germaniei[82], istoricul german a relevat c? Antonescu a reu?it s? men?in? independen?a ??rii, lucru imposibil dac?, pe de alt? parte, Berlinul n-ar fi urm?rit el însu?i acela?i obiectiv, din moment ce, dup? septembrie 1940, se asigurase de o „colaborare strâns?" cu Bucure?tii[83]. Politica Marilor Puteri, în spe?? a Occidentului ?i a U.R.S.S., a determinat România, cel pu?in în dou? momente (1940 ?i 1944), s? se orienteze spre Germania: prima dat?, în 1940, dup? pr?bu?irea frontierelor, sub amenin?area Kremlinului ?i datorit? „retragerii" Marii Britanii ?i Fran?ei din Europa Est-Central?, iar, în al doilea rând, pasul a fost decis chiar în perioada în care al III-lea Reich se îndrepta, decis, spre catastrof?; era în 1944, iar Antonescu, în ciuda tuturor progreselor înregistrate în cursul negocierilor secrete cu Alia?ii, nu a reu?it s? le finalizeze, din clipa în care, cu începere din aprilie-mai[84], Puterile Occidentale au concedat U.R.S.S.-ului „drepturi speciale" în sud-estul b?trânului continent. Drept urmare, opineaz? Hillgruber, România lui Antonescu, „de?i încerca tot mai st?ruitor s? se desprind? de Germania, era împins? din nou în bra?ele Germaniei. Încrederea pe care i-a inspirat-o Antonescu lui Hitler l-a determinat pe acesta s? evite pân? la sfâr?it orice interven?ie în politica intern? a României; aceast? încredere a r?mas nezdruncinat?, în ciuda tuturor asperit??ilor din rela?iile germano-române în domeniile economic, politic ?i militar"[85]. Iar, în continuare, acela?i motiveaz?: „În august 1944, când fronturile au fost rupte, iar sfâr?itul r?zboiului se apropia, cu toate c? î?i d?dea perfect seama c? situa?ia e f?r? ie?ire, Mare?alul Antonescu nu s-a putut hot?rî pentru o solu?ie; ini?iativa a trecut atunci în mâinile opozi?iei. Ea a sperat s? poat? evita o dictatur? sovietic?, înl?turându-l la 23 august pe Conduc?torul Statului român ?i alc?tuind un guvern « democratic ». Dar ?i ea a trebuit s? capituleze, teoretic în fa?a celor trei principale Puteri Aliate, practic în fa?a Uniunii Sovietice (subl. Gh.B.)"[86].
- Va urma -

Extras din volumul „Hitler, Stalin, Antonescu", Gheorghe Buzatu, Ploie?ti, Editura Societ??ii Culturale PLOIE?TI-MILENIUL III, 2005, Cap. 1.
--------------------------------------------------
[72] Cf. Gh. Buzatu, Gh. I. Florescu, România ?i al doilea r?zboi mondial. O bibliografie, p. 124-131, pentru bilan?ul anterior anului 1975. Pentru perioada ulterioar?, vezi Gh. Buzatu, România ?i r?zboiul mondial din 1939-1945, Ia?i, 1995, p. 69-110.
[73] Despre Mare?alul României, vezi în special cap. V.
[74] În traducere: Adolf Hitler, Bucure?ti, Editura Elit, f.a., 704 p.
[75] Vezi edi?ia rus? (complet?): Triumf i traghediia: Politiceskii portret I. V. Stalin, I-II, Moskva, 1990.
[76] Cu o bibliografie complet? (II, p. 485-507).
[77] Un studiu comparativ despre Hitler ?i Stalin, cu „portretele psihologice" ale personajelor.
[78] Cu o traducere în limba român? (Bucure?ti, 1962).
[79] Vezi mai sus.
[80] Alte studii de referin?? ale istoricilor germani (K. D. Bracher, Hans Mommsen, Hans- Adolf Jacobsen) pe tema raporturilor Berlin-Bucure?ti în Manfred Funke, Hrsg., Hitler, Deutschland und die Mächte. Materialien zur Aussenpoltik des Dritten Reiches, Düseeldorf, Droste Verlag, 1977, 848 p. Cf. îndeosebi Martin Broszat, Deutschland-Ungarn-Rumänien, p.524-564.
[81 Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol ?i Mare?alul Antonescu, p. 278-286.
[82] Ibidem, p. 273.
[83] Ibidem.
[84] Cf. Gh. Buzatu, Din istoria secret? a celui de-al doilea r?zboi mondial, p. 378-385.
[85] Andreas Hillgruber, Hitler, Regela Carol ?i Mare?alul Antonescu, p. 276.
[86] Ibidem.

footer