Revista Art-emis
Dosar special: Terorismul revizionist ungar (6) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 06 Ianuarie 2016 22:09

Garda Maghiar? 6Ungaria (93.030 kmp) a de?inut în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918), pe lâng? importante teritorii locuite de slovaci, sârbi, croa?i, sloveni, ?i teritoriul de peste 101.000 kmp al Transilvaniei. Bog??iile solului - terenurile arabile din Podi?ul Transil¬vaniei, Câmpia de vest ?i Banat, densa re?ea hidrografic?, p?durile etc. - ?i subsolului transilvan - gazele naturale din jude?ele Mure? ?i Sibiu (în primul rând, gazul metan, unul dintre cele mai pure din lume - concentra?ia de metan ajunge la 99%), c?rbunele (brun în jude?ele Bra?ov, Cluj, Hunedoara, S?laj; huila în jude?ul Hunedoara; lignitul în jude?ele Bihor, S?laj, Covasna), manganul, minereurile feroase ?i neferoase (exploatate în Banat, jude?ul Cluj, în perimetrul Mun?ilor Apuseni, Poiana Rusc?i ?i P?durea Craiului, în Maramure? ?i în alte locuri) - diversificata re?ea de c?i rutiere ?i feroviare, gradul ridicat de urbanizare al localit??ilor, toate acestea constituie o atrac?ie irezistibil? a Ungariei pentru spa?iul intracarpatic. Infrastructura industrial? creat? în Transilvania (la Bra?ov, Timi?oara, Hunedoara, Re?i?a, Arad, Cluj, Târgu Mure?, Sibiu, Media?, Baia Mare, Satu Mare, Oradea, F?g?ra?) constituie un alt factor motiva?ional al Ungarirei, care vede aici un însemnat poten?ial economic. Alt? motiva?ie a politicii na?ionalist-revizioniste ungure?ti ?i a interesului pentru spa?iul intracarpatic î?i poate g?si explica?ia în deosebitul rol strategic de ap?rare oferit de lan?ul muntos al Carpa?ilor care înconjoar? Transilvania, lan? ce reprezint? o barier? natural? greu de trecut dinspre est spre vest.

Raffay Ern?, într-un articol ap?rut în „Magyar Fórum" sus?ine cu t?rie c? „[...] obiectivele maghiarimii trebuie s? fie redobândirea teritoriilor noastre, modificarea frontierelor"[16]. În ceea ce prive?te eventualele reanex?ri teritoriale, acela?i autor apreciaz? c? „guvernele ungare din anii '90 au irosit, au l?sat neexploatate posibilit??i existente". În opinia sa, „[...] procesul de dezmembrare a Iugoslaviei ?i Cehoslovaciei a purtat în sine o mare posibilitate de a redobândi m?car o parte din drepturile noastre. [...] 75 de ani au fost suficien?i ca timp de toleran??. Tocmai de aceea, obiectivele maghiarilor trebuie s? fie redobândirea teritoriilor noastre de ba?tin?, modificarea frontierelor"[17]. Tocmai pentru realizarea acestui scop ac?ioneaz?, atât în planul opera?iunilor speciale secrete, cât ?i f??i? - în forme legale, ori împotriva legii - noile organiza?ii ale frontului neorevizionist. Din varii motive, autoritatile române - cu cateva excep?ii singulare – au evitat sistematic o interpretare ?i aplicare "stricto sensu" a legilor sfidate de militan?ii radicali ori de extremi?tii maghiari.

Cazurile Eva Maria Barki ?i Bayer Zsolt sunt printre excep?ii

Eva Maria Barki a fost declarat? persoan? indezirabil? pe teritoriul României în perioada 7 octombrie 1994 - 7 octombrie 1997, pe motiv c? declara?iile sale erau menite s? destabilizeze situa?ia din Transilvania, aducând atingere caracterului suveran ?i unitar al României. La data de 28 septembrie 1998, pre?edintele României, Emil Constantinescu, solicita institu?iilor statului s? ia m?suri împotriva unor persoane ?i asocia?ii care au înc?lcat art. 30 (7) din Constitu?ia României[18], cu referire direct? la unele declara?ii f?cute de „cet??eana austriac? Eva Maria Barki", cerând declan?area unei ac?iuni juridice în acest sens. Ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a decis din nou, în 1998, ca Evei-Maria Barki s?-i fie interzis? intrarea în România. În fapt, cet??eana austriaco-italian?, de origine maghiar?, Eva Maria Barki, de profesie avocat ?i o militant? de notorietate interna?ional? pe frontul neorevizionismului ungar, desf??urase activit??i sistematice care atentau la ordinea constitu?ional? ?i la securitatea na?ional? a României[19]. Dup? expirarea perioadei de interdic?ie, imediat ce a revenit în România, Eva Maria Barki a lansat mai multe acuza?ii de nerespec-tare a drepturilor minorit??ii maghiare din România. Astfel, a insinuat existenta unui conflict interetnic în România, afirmând c? „nu numai in Ardeal, ci ?i în Serbia ?i Slovacia, maghiarii sunt b?tu?i, doar pentru motivul c? sunt maghiari". În mod repetat, în întruniri publice, a instigat la lupta pentru autonomia teritorial? a a?a-zisului ?inut secuiesc, continuând sa sape, de nimeni stinghe-rit?, la temelia statului român[20].

Eva Maria Barki: „Nu v?d nicio diferen?? între Kosovo ?i Transilvania"

De asemenea, i-a îndemnat pe secui s? cear? mai mult, respec¬tiv independen?a, pentru a primi autonomia ?i, în loc s? a?tepte ajutor extern, s? treac? la lupt?[21]. La tab?ra Asocia?iei Tineretului Maghiar din Ardeal (Erdélyi Magyar Ifjak - EMI), militanta neorevizionist? a afirmat: „a cere autonomia ?inutului Secuiesc f?r? modificarea grani?elor înseamn? c? maghiarii sunt de acord cu Tratatul de la Trianon". Ea a mai adaugat c?, pentru ob?inerea autodetermin?rii, este nevoie de o atitudine radical?, concluzionând: „Trebuie s? ob?inem autodeterminarea ?i s? facem din ea o problem? interna?ional?". Guvernul României a fost sesizat în leg?tur? cu activit??ile anticonstitu?ionale ale acesteia, dar nu a considerat c? doamna Barki ar face ceva r?u. Dimpotriv?, Guvernul consider? c? orice cet??ean al Uniunii Europene este liber s? umble pe unde vrea ?i s? spun? ce vrea. În Parlamentul României au fost expuse argumente potrivit c?rora Eva Maria Barki continu? s? fie o persoan? indezirabil? pentru România, fiind întrunite condi?iile prev?zute de lege pentru: nepermiterea intr?rii pe teritoriul României; îndep?rtarea de pe teri¬toriul României; declararea ca persoan? indezirabil? sau expul¬zarea. Trebuie observat c? la manifest?rile E.M.I., pe lâng? Eva Maria Barki sunt nelipsi?i Wass Endre (fiul contelui Wass Albert, condamnat drept criminal de r?zboi), Koltay Gábor (realizatorul filmului „Trianon") ?i Raffay Ern? (istoricul care a documentat filmul „Trianon").

Pe fondul nepermisei toleran?e a autorit??ilor, Garda Maghiar? - a c?rei simbolistic? are puternice conota?ii care fac trimitere la regimul nazist, a?a cum este ea prezentat? pe site-ul oficial al organiza?iei - ?i-a sporit interesul fa?? de Transilvania. Tab?ra organizat? de asocia?ia Tineretul Maghiar din Ardeal (Erdélyi Magyar Ifjak - EMI) a constituit un bun prilej pentru liderul organiza?iei extremiste „Garda Maghiar?" de la Budapesta, Vona Gábor, pentru a-?i afirma viziunea cu privire la Transilvania. Reluând placa revizuirii Tratatului de la Trianon, Vona Gábor ?i-a mascat discursul, dar a afirmat, totu?i, tran?ant c? „întreaga na?iune maghiar? se va trezi pentru a se uni din nou".

Asemenea declara?ii avertizeaz? asupra unor grave ?i pericu¬loase surprize. Cine poate fi du?manul comun din Transilvania ?i cum se va lupta împotriva lui? Dup? Eva Maria Barki, un al doilea caz în care s-a dispus interdic?ia temporar? a prezen?ei în România este cel al lui Bayer Zsolt (n. 1963, Budapesta), membru fondator al Partidului FIDESZ, jurnalist în presa scris? ?i în televiziune - realizator al serialului de 65 de episoade „1100 de ani în centrul Europei"- ?i autor al mai multor volume cu tematic? na?ionalist? ungar?. Mediatizator fervent al radicalilor maghiari reuni?i în „Uniunea Civic? Maghiar?", „Consiliul Na?ional Secuiesc" ?i „Consiliul Na?ional al Maghiarilor din Transilvania", Bayer Zsolt s-a consacrat turismului propagandistic neorevizionist, promovând în adun?rile publice ale organiza?iilor men?ionate un discurs radical-extremist, cu atacuri directe ?i virulente la adresa Constitu?iei României[22]. Fa?? de escaladarea radicalismului secesionist maghiar din jude?ele Covasna, Harghita ?i Mure?, premerg?tor institu?iona¬li¬z?rii „de facto" a „Consiliului Na?ional Secuiesc", ministrul de interne (Ioan Rus), directorul Serviciului Român de Informa?ii (Alexandru Radu Timofte) ?i pre?edintele Comisiei comune permanente a Senatului ?i Camerei Deputa?ilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activit??ii Serviciului Român de Informa?ii (deputat P.S.D., Ion Stan) au avut ?i lu?ri de pozi?ie publice, dincolo de demersurile oficiale pe care le-au întreprins, potrivit responsabilit??ilor lor speciale.

Cei trei demnitari au exprimat punctul de vedere comun, cu nuan??rile specifice institu?iilor reprezentate, c? în cele trei jude?e riscurile ?i vulnerabilit??ile la adresa securit??ii na?ionale a României sunt grefate ?i pe o criz? de autoritate a statului.
Primul ministru (Adrian N?stase, P.S.D) a fost tentat s? interpreteze raportul Comisiei parlamentare ?i pozi?ia Serviciului Român de Informa?ii drept un semnal privind sl?biciunea guvernului în a gestiona rela?iile interetnice, declarând: „Stan (deputatul Ion Stan, pre?edinele Comisiei parlamentare de control a S.R.I. – n.n.) nu mi-a f?cut un serviciu. În momentul în care guvernul încerca s?-?i asume o ac?iune mai dinamic? în zona «Har-Cov», a creat un element de vulnerabilitate pentru guvern". Luarea de pozi?ie a ministrului de interne a fost apreciat? de c?tre primul ministru în al?i termeni: „[...] afirma?iile lui Rus (Ioan Rus, ministrul de interne - n.n.) ?in mai degrab? de rolul politic al Partidului Social Democrat în Transilvania. Au avut o tent? mai domoal?, în sensul unei ac?iuni proiective".

Suntem un popor tolerant. Românii ?i maghiarii au o îndelungat? experien?? a convie?uirii comune ?i se delimiteaz? de propriii extremi?ti - ar putea fi un tip de comentariu, superficial ?i în?el?tor, fa?? de st?rile de fapt, de natura celor men?ionate. A ignora nu este îns?, întotdeauna, o dovad? de în?elepciune. O ordine democratic? ?i valorile ei sunt lipsite de ap?rare, dac? nu se manifest? intoleran?a fa?? de extremi?ti. Nu este suficient ca democra?ia s? fie doar proclamat?, dac? nu exist? ?i voin?a de a dovedi intransigen?? fa?? de inamicii Constitu?iei.

Documentar realizat pe baza lucr?rilor:„Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor geopolitice mondiale", autor Aurel I. Rogojan, Bucure?ti, Editura Compania, 2011 ?i „Spionajul ?i extremismul ungar în România", autori Aurel I. Rogojan ?i Traian -Valentin Poncea, Editura Proema, Baia Mare, 2010 (nedifuzat?).
------------------------------------------

[16] Raffay Ernö, Obiectivele maghiarimii trebuie s? fie redobândirea teritoriilor noastre, modificarea frontierelor, articol ap?rut în „Magyar Forum“, apud „Adev?rul“, aprilie 1993.
[17] Ibidem.
[18] Constitu?ia României, art. 30(7): “Sunt interzise prin lege def?imarea ??rii ?i a na?iunii (...) incitarea la separatism teritorial sau la violen?? public? (...).
[19] Altermedia Info, 30 mai 2007
[20] „Condeiul Ardelean”, 3-9 august 2007
[21] „Gardianul” (Ana Kovacs), 11.08.2008
[22] „Ziua” nr. 2951, luni, 01 martie 2004
footer