Revista Art-emis
Dosar special: Terorismul revizionist ungar (4) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 20 Decembrie 2015 13:27

General Br. Aurel, art-emisFrontul neorevizionist din România

La 25 decembrie 1989, în plin? desf??urare a evenimentelor asociate afirm?rii unei noi puteri, a fost anun?at? constituirea Uniunii Democratice a Maghiarilor din România. Era prima expresie a dreptului la liber? asociere, exercitat dup? abolirea puterii totalitare a Partidului Comunist. Noua forma?iune politic?, în fapt un „front al mai multor orient?ri ideologice"[2], nu a ap?rut pe un teren nepreg?tit. Sz?rös Mátyás, fondatorul doctrinei panmaŹghiare, avusese contacte cu Domokos Géza, primul pre?edinte al U.D.M.R. ?i cu alte figuri reprezentative ale maghiarilor din România, între care: Süt? András, Fazekas János, Kányádi Sándor, Szabó T. Attila ?.a. De la Budapesta, în spiritul doctrinei panhungariste, Antall József, ?eful primului guvern maghiar rezultat dup? alegeri libere, a dat semnalul: „Doresc s? fiu prim-ministrul celor 15 milioane de unguri din lume!" Prim-ministrul Guvernului Slovaciei a replicat prompt: „cet??enii de origine maghiar? ai Slovaciei î?i au propriul prim-ministru, acela al Slovaciei". De la Bucure?ti, nu se ?tie, înc?, dac? s-a luat vreo atitudine. Ini?ial, U.D.M.R. nu a f?cut referiri publice la autonomia teritorial? a comunit??ii maghiare din România, acest obiectiv al neorevizionismului maghiar fiind asumat, pân? la apari?ia orient?rilor ideologice ?i a organiza?iilor „rivale", de c?tre asocia?iile neorevizioniste din Ungaria, conduse de maghiari din România. A?a, de exemplu, T?kés László ?i Süt? András au fondat ?i condus „Societatea Pro Transilvania ", cu sediul la Budapesta, dar cu centrul de greutate al activit??ii în România. Premerg?tor integr?rii României în Uniunea European?, începând din a doua jum?tate a anului 2006, odat? cu perspectiva înregistr?rii Uniunii Civice Maghiare ca partid politic, U.D.M.R. se radicalizeaz? ?i devine exponenta public? a revendic?rii autonomiei pe criterii etnice ?i a declar?rii limbii maghiare ca limb? oficial? în zonele locuite ?i de cet??enii români de na?ionalitate maghiar?. În septembrie 2006, dup? Adunarea Na?ional? a Secuilor, Markó Béla a anun?at, la 23 septembrie 2006, la Miercurea Ciuc, constituirea Uniunii pentru ?inutul Secuiesc, alc?tuit? din consiliile locale din zon?, declarând c? U.D.M.R. are în vedere ?i un referendum pentru autonomie. Num?rul secuilor din România variaz?, dup? diferitele surse, între 150 ?i 831[3], ceea ce este de natur? s? dema?te o diversiune ?i nu numai atât. Pentru ca organiza?iile politice prin care reprezentan?ii ungurilor au acces la privilegiile puterii s? nu fie, cel pu?in direct, implicate în atentate la adresa Constitu?iei României, neorevizioni?tii ?i extremi?tii dreptei maghiare se folosesc de „secui" ?i de „?inutul Secuiesc", ca de un simbol. Declara?ia liderului U.D.M.R. a atras imediat reac?iile veheŹmente ale partidelor politice, mai pu?in ale Partidului Na?ional Liberal, care guverna cu Markó Béla ca viceprim-ministru. Tot mai frecventele derapaje anticonstitu?ionale ale U.D.M.R., dar mai ales escaladarea provoc?rilor na?ionalist-separatiste ale coloanei a V-a a interna?ionalei neorevizioniste, a determinat reac?ii energice, dar nu ?i suficiente lu?ri de pozi?ie în Parlamentul României (Anexa 13)

Consiliul Na?ional al Maghiarilor din Transilvania. ?edin?a de constituire a Consiliului Na?ional al Maghiarilor din Transilvania (C.N.M.T.) a avut loc la Cluj, în 13 decembrie 2003, pre?edintele fondator fiind T?kés László. Principalul obiectiv urm?rit este autonomia teritorial? a Transilvaniei. Consiliul nu are statut legal, dar a fost acceptat tacit pre?edintee acestuia fiind sus?inut pentru alegerea ca deputat în Parlamentul European. Cu prilejul constituirii, Consiliul Na?ional al Maghiarilor din Transilvania s-a adresat societ??ii civile, parlamentului ?i partidelor politice, pentru colaborare în interesul realiz?rii autonomiei maghiarilor din România.

Uniunea Civic? Maghiar?. S-a constitut ca alternativ? la Uniunea Democrat? a Maghiarilor din România, având în program realizarea autonomiei teritoriale a ?inutului Secuiesc. Dup? câteva tentative nereu?ite de înregistrare ca partid politic, în ianuarie 2008 a fost admis? cererea de înregistrare, sub numele Partidul Civic Maghiar.

Plutonul Secuiesc. Plutonul Secuiesc, prima subunitate din România a G?rzii Maghiare, subordonat? Batalionului „Wass Albert" din Gy?r - Ungaria, s-a înfiin?at la Miercurea Ciuc, jude?ul Harghita. Dup? ce Garda Maghiar? a fost declarat? ilegal? - ?i dizolvat? - în Ungaria, o parte a activit??ilor acesteia a fost transferat? în Transilvania.Organigrama Plutonului Secuiesc prevede un num?r de brig?zi, în func?ie de specificul activit??ii: de paz? ?i de protec?ie „pentru oficialii G?rzii care vin în zon?", pentru interven?ii în aplanarea unor conflicte, pentru ac?iuni civice. Cei care vor s? devin? membri trebuie s? men?ioneze ce grad ?i ce func?ie cred c? ar trebui s? aib?, în func?ie de specializare. Dup? test?ri, comandantul batalionului din Ungaria decide ce grad ?i ce func?ie pot fi acordate, dar numai dup? o perioad? de instruc?ie în calitate de cadet. Confirmarea ca membru se consacr? prin depunerea jur?mântului pe „coroana sfânt? ungar?". „Nu, « Garda Maghiar? » nu a fost desfiin?at?. Doar asocia?ia a fost declarat? ilegal?, dar mi?carea « Garda Maghiar? » exist? în continuare..."

Tinerii Maghiari din Ardeal (E.M.I.). Asocia?ia a dobândit statut legal. Organizeaz? frecvente manifest?ri cu caracter propagandistic revizionist ?i fascist, rasist ?i xenofob, precum ?i de promovare a cultului unor persoane vinovate de comiterea de infrac?iuni contra p?cii ?i omenirii, pentru care, dup? instruc?ia penal? preliminar?, s-a dispus neînceperea urm?ririi penale.
E.M.I. a fost promotoarea unui maraton literar cu operele criminalului de r?zboi Wass Albert, implicat în uciderea mai multor români ?i evrei (Anexa 12), a unor spectacole–manifest instigatoare la lupt? armat? pentru autonomie ?i a organizat un turneu de vizionare a filmului dedicat regentului Horthy Miklós.

Nu ne-am propus o trecere exhaustiv? în revist? a organizaŹ?iilor neorevizioniste maghiare. Dup? 1990, neorevizionismul ungar în România a cunoscut o explozie, în fa?a c?reia nu s-a pus, practic, nicio stavil?. Amenin?area neorevizionist? maghiar? se manifest? abil sau impertinent în via?a politic?, respectiv în Parlament, în Guvern ?i în întruniri publice; în mass media; pe plan economic, prin subordonare intereselor Ungariei; în înv???mânt, cultur? ?i religie; în via?a cotidian? a românilor care, în mai multe locuri din ?ara lor, nu se mai simt acas?. Noile ac?iuni revizioniste sunt mult mai periculoase, fiindc? - de cele mai multe ori - pun în fa?a faptului împlinit. În secolul XXI, România continu? s? se prezinte ca o ?ar? vulnerabil? fa?? de ac?iunile serviciilor de spionaj str?ine, datorit? puterii economice sc?zute ?i în continu? degradare, a erod?rii autorit??ii, a ineficien?ei statului, a diviz?rii scenei politice, dar mai ales din cauza incompeten?ei guvernelor conduse de politicieni m?run?i, alc?tuite din mini?tri venali ?i corup?i, genera?i de o clas? politic? imatur?, ineficient?, labil? ideologic, incapabil? s? reziste corup?iei, care a reînviat tradi?iile fanariote. Cercurile conduc?toare din Ungaria, indiferent de culoarea lor politic?, implicate - împreun? cu cele din Austria, Germania ?i Vatican - în criza care a destr?mat Iugoslavia, doresc o nou? ordine european?, în a c?rei perspectiv? au sprijinit independen?a albanezilor din Kosovo; nu de dragul acestora, ci pentru a se crea un precedent care s? fie aplicabil în Voivodina dar, mai ales, în Transilvania.
- Va urma -

------------------------------------------------
[2] Platforma Cre?tin-Democrat?; Cercul Liberal Na?ional; Cercul Liberal (orientare social-liberal?), Femei pentru Femei; Cercul Liberal; Platforma Social-Democrat?; Forumul Noii Stângi Democratice; Platforma Întreprinz?torilor Maghiari din România; Ini?iativa Maghiar? din Transilvania; Uniunea Micilor Gospodari ?i Întreprinz?tori Maghiari din România; Platforma Edific?rii Na?ionale. Uniunea Democrat? a Maghiarilor din România este o organiza?ie cu o platform? cultural?, neînregistrat? în mod legal ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV) ?i care particip? la alegerile locale ?i generale în virtutea art. 62 (2) al Constitu?iei României ?i în conformitate cu prevederileart.4, al.2 al legii nr. 68/1992, care asimileaz? organiza?iile minorit??ilor na?ionale partidelor politice, din punctul de vedere a procesului electoral. U.D.M.R. are reprezentare parlamentar? din 1989, iar europarlamentar?, din 2007 pân? în prezent. În anii 1996-2000a f?cut parte din guvernul C.D.R., apoi, între2000 ?i 2004, a sprijinit guvernul P.S.D.-P.U.R., f?r? s? fie prezent în coali?ie. Între 2004-2008 a fost la guvernare, ini?ial împreun? cu Alian?a D.A., apoi - dup? trecerea P.D.-L. în opozi?ie - a r?mas în coali?ie cu P.N.L. În urma alegerilor legislativa din 2008, intr? în opozi?ie al?turi de P.N.L. Dup? alegerile preziden?iale din 2008, revine la guvernare al?turi de Partidul Democrat Liberal, în schimbul a 14% din portofoliile ministeriale, ale unor agen?ii guvernamentale, prefecturi ?i administra?ii teritoriale.
[3] La ultimul recens?mant al popula?iei s-au declarat „secui" 150 de persoane (cf. r?spunsului Serviciului Român de Informa?ii nr. 10399 din 21 martie 2008, la interpelarea parlamentar? a deputatului Ion Stan, nr. 2303/B din 13 februarie 2007. Din date ale Institutului Na?ional de Statistic? rezult? c? sunt declara?i 831 de secui.

footer