Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (+)   
Duminică, 20 Decembrie 2015 12:35

Gh. Buzatu - Antonescu, Hitler, Stalin - 4În contextul în care în istoriografia universal? contemporan? se observ?, cum s-a remarcat[54], un interes excep?ional pentru epoca conflagra?iei mondiale din 1939-1945, reflectat printr-o produc?ie de c?r?i ?i materiale enorm?, nemaicunoscut? altcândva pentru vreo alt? problem? a trecutului[55], „Antonescu Hitler, Stalin" reprezint?, dup? cum este lesne de b?nuit, un studiu deopotriv? biografic ?i monografic, cu accent pe rolul ?i locul României antonesciene implicat? în r?zboiul general ?i total. Departe de-a fi un studiu complet, ci mai degrab? un stadiu c?tre obiectivul respectiv, Antonescu, Hitler, Stalin nu a putut ignora, totu?i, „modelele" care au marcat evolu?ia istoriografiei generale dup? 1945, în care frecven?a biografiilor de toate genurile (speciale, paralele, generale) se dovede?te cu totul remarcabil?, mai ales c? beneficiaz? ?i de un interes aparte din partea cititorului. Nu mai insist?m, fiind de-acum prea bine cunoscut exemplul lui Plutarh, inspiratul autor al clasicelor Vie?i paralele reunind biografiile a 46 de personalit??i ale Greciei ?i Romei antice ?i care, de-a lungul secolelor, au încântat genera?ie dup? genera?ie, inclusiv pe unii dintre marii istorici ai lumii. În perioada dintre cele dou? r?zboaie mondiale (1919-1939), nu întâmpl?tor, consider?m, pie?ele european? ?i american? ale c?r?ii au fost literalmente inundate de o multitudine de biografii consacrate marilor figuri ale scenei istorice din toate timpurile, dar cu deosebire acelora care aveau s? se „remarce" în r?zboiul din 1939-1945[56]. C? era o întâmplare sau o premoni?ie, tot ce era posibil, dar cert lucru este pre?uirea de care s-au bucurat, la noi ?i în alte p?r?i, Emil Ludwig cu Genii ?i caractere (Ia?i, 1929) ?i Conduc?torii Europei (Bucure?ti, f.a., edi?ia original? 1934); Jacques Bainville cu Les dictateurs (Paris, 1935); Sterie Diamandi cu Galeria oamenilor politici (diverse edi?ii) ?i Eroii revolu?iei ruse. Lenin, Trotski, Stalin (Bucure?ti, f.a.); N. N. Matheescu cu U.R.S.S. Istoricul revolu?iei ruse?ti. Lenin-Trotzchy-Stalin. Planul cincinal (Bucure?ti, 1934); Dr. Ygrec cu Revolu?ia rus?. Rasputin, ?arina, Lenin (Bucure?ti, f.a.); „Petre Ghia?? cu Dictatorii" (Bucure?ti, 1938); Th. Martinescu-As?u cu Lenin- Mussolini-Mustafa Kema (Bucure?ti, f.a.); Lev Tro?ki cu Stalin (Biografia politic?) (diverse edi?ii); Curzio Malaparte cu Tehnica loviturii de stat (ed. original? - Paris, 1931); Konrad Heiden cu Adolf Hitler (diverse edi?ii); J. Arraras cu Le général Franco - Paris, 1937); Amiral Castex cu de Ginghis-Khan à Staline (Paris, 1935); Jean Thouvenin despre Avec Petain (Paris, 1940); Luigi Alini cu Il Duce (Firenze, 1930); M. Manoilescu despre Portugalia lui Salazar (Bucure?ti, 1936); M. Missiroli despre Cât îi datoreaz? Italia lui Mussolini (Milano, 1935); E. Susmel cu Mussolini - omul (Bucure?ti, 1927); Hermann Rauschning cu Hitler m'a dit (Paris, 1939)56. Unele opinii exprimate sunt demne de aten?ia special? a cititorului. Astfel, Tro?ki despre Stalin: „... Pe ansamblu, Stalin r?mâne o mediocritate. Mintea lui nu este lipsit? doar de str?lucire ?i avânt, ci chiar ?i de capacitatea gândirii logice"[57]; Sterie Diamandi, fiind de acord cu Tro?ki, în sensul c? Stalin reprezenta „cea mai eminent? mediocritate a partidului"[58], a ad?ugat: „... Nu cunoa?e decât o singur? pasiune: politica [...] Iube?te ?i dore?te puterea din toate fibrele fiin?ei sale, e un îndr?gostit fanatic al puterii [...] E o dragoste de o virilitate s?lbatic? care vrea s? posede puterea în chip exclusiv ?i absolut"[59]; Konrad Heiden: „Hitler nu este un fenomen specific german, ci un fenomen al secolului XX, valabil pentru Europa Întreag?"[60]; ?tefan Ionescu: „... statul bol?evic nu este altceva decât dictatura proletariatului", care eman? de la Stalin, „?arul ro?u" al Imperiului moscovit[61]; Emil Ludwig: „Totul e greoi la acest b?rbat [Stalin]: mersul s?u, privirea sa, voin?a sa ?i chiar când râde (ceea ce-i face pl?cere) râsul s?u e închis, în?bu?it, încet, pentru el însu?i, izvorând din acel dispre? general pe care îl au to?i dictatorii fa?? de bestia omeneasc?"[62].

În timpul ?i mai ales dup? r?zboi, cu atât mai mult, se în?elege, liderii politici ?i militari ai anilor 1939-1945 au populat în bun? m?sur? literatura general? de informare istoric?. Exemplific?rile, oricât ar fi de bogate, r?mân departe de a fi complete: Boris Souvarine cu „Stalin. Studiu istoric al bol?evismului" (traducere, Bucure?ti, 1999); A. M. Pankratova cu „Marele popor rus" (traducere, Bucure?ti, 1953); acad. Constantin I. Parhon cu „U.R.S.S. fa?? de România" (Bucure?ti, 1946); Felix Aderca cu „Oameni excep?ionali. Jurnal intim" (Bucure?ti, 1995); Davy Winter cu „Tragedia Europei: Adolf Hitler" (traducere, Bucure?ti, 1945); Simion Oeriu cu „Omul sovietic" (Bucure?ti, 1946); Petre Pandrea cu „Portrete ?i controverse", vol. I (Bucure?ti, f.a.); Nikita S. Hru?ciov cu „Crimele lui Stalin" (traducere, Bucure?ti, 1998); Richard Nixon cu „Leaders" (New York, 1982); Vladimir Volkoff cu „Treimea r?ului: Lenin, Tro?ki ?i Stalin" (traducere, Bucure?ti, 1996); E. Samoilov cu „Hitler, Stalin, Mao Tse-Dun (Analiz? psihic? comparat?)" (Obnins, 1991); Roy Medvedv cu „Le Stalinisme. Origines, histoire, conséquences" (Paris, 1972), „Oamenii lui Stalin" (traducere, Bucure?ti, 1993) ?i „Despre Stalin ?i stalinism. Consemn?ri istorice" (traducere, Bucure?ti, 1991); Johan von Leers cu „Uniunea Sovietic? o primejdie mondial?" (traducere, Bucure?ti, 1943); Paul ?tef?nescu cu „Lumea v?zut? de medici (Mari bolnavi, mari conduc?tori de stat)" (Bucure?ti, 1991); Pierre Accoce, Pierre Rentchwick cu „Ace?ti bolnavi care ne guverneaz?" (traducere, Craiov, 1993); Milovan Djilas cu „Întâlniri cu Stalin" (traducere, Craiova, 1990); G. Hallgarten cu „Histoire des dictatures de l'Antiquité à nos jours" (Paris, 1961); Mircea Eliade cu Salazar (diverse edi?ii); A. Avtorchanov cu Imperiia Kremlia (Vilnius, 1990) ?i „Staline assassiné" (Paris, 1980); Lilly Marcou cu „Stalin. Via?a privat?" (traducere, Bucure?ti, 1998); Florin M?trescu cu „Holocaustul ro?u" (edi?ia a II-a, Bucure?ti, 1998); Dr. Petru Groza cu „Reconstruc?ia României" (Bucure?ti, 1946) sau, în sfâr?it, cu edi?ia oficial? „I. V. Stalin. Scurt? biografie" (traducere, Bucure?ti,1947) ori cu edi?ia noastr? critic? ?i adnotat? (Gh. Buzatu, Mircea Chiri?oiu, „Stalin cenzurat/necenzurat", Bucure?ti, 1999). Spre edificarea cititorului, unele fragmente se dovedesc ilustrative: „Cine vorbe?te cu Generalissimul Stalin ?tie ce-i r?mâne de f?cut pentru cel pu?in un an"[63]; „Mare?alul Sralin a unit teoria cu faptele ?i a ajutat la crea?iunea istoric?"[64]; „Ca ?i Lenin, Stalin este o astfel de expresie reprezentativ? a voin?ei de via??, de progres social, economic ?i cultural, de umanitate larg? a popoarelor sovietice"[65];

„... Nimeni nu se îndoie?te de faptul c? acest tiran a dus la pieire, în mod direct sau indirect, mai multe persoane decât oricine altcineva. Hitler? Un simplu cârpaci pe lâng? el"[66] sau: „Stalin e cel care l-a ucis pe Hitler"[67]; „Istoria nu cunoa?te un despot atât de brutal ?i cinic cum a fost Stalin. El este mai metodic, mai cuprinz?tor ?i mai total ca criminal decât Hitler"[68]; „Dup? cel de-Al Doilea R?zboi Mondial, când U.R.S.S. ?i-a asigurat - în baza unor acorduri secrete cu S.U.A. ?i Marea Britanie - recunoa?terea unor « sfere de interese » în zone întregi din Europa ?i Asia, sistemul comunist moscovit a fost exportat ?i implantat în ??rile din regiunile respective, astfel c? Holocaustul ro?u s-a extins pretutindeni în aceast? arie (inclusiv în restul României). Ca origini ?i consecin?e, „Holocaustul ro?u" a dep??it de departe Holocaustul nazist, iar kremlinologii, respingând ab initio orice acuza?ie de aritmetic? macabr? ori de ierarhizare a cruzimii, au cutezat totu?i studii comparative între U.R.S.S. ?i Germania"[69]; „În orice caz, adev?rata dimensiune a holocaustului lui Stalin nu mai poate fi pus? acum la îndoial?"[70]; „Stalin a suferit de ceea ce se cheam? narcisism malign [...] Aceast? maladie psihic? a caracterizat comportamentul nu numai al lui Stalin, ci ?i al altor personaje: Hitler, Mao, Ceau?escu ?i, mai nou, dictatorul irakian Saddam Hussein [...] Amestec insolit de paranoia, megalomanie ?i isterie, bolnavul este susceptibil la orice, seconsider? atot?tiutor ?i nu admite nici cea mai mic? observa?ie, crezându-se ?inta unor atacuri ?i conspira?ii. Ia hot?râri aberante, ne?inând seama de consecin?e ?i tr?ie?te într- o lume imaginar?. Total amoral, se înconjoar? de persoane docile ?i fidele, pe care le cople?e?te cu debitul verbal. Fapt caracteristic, ideea dominant? care pune st?pânire pe bolnavul de narcisism, al?turi de autoadulare, o constituie dorin?a de putere ca scop suprem ?i nu ca un mijloc pentru satisfacerea altor ?eluri. Individul fuge de colectivitate ?i, în acela?i timp, se simte bine când în preajma sa se afl? nu câ?iva oameni, ci mari mul?imi [...] Maladia progreseaz? pân? la forme aberante"[71].
- Va urma -

Extras din volumul „Hitler, Stalin, Antonescu", Gheorghe Buzatu, Ploie?ti, Editura Societ??ii Culturale PLOIE?TI-MILENIUL III, 2005, Cap. 1.
---------------------------------------------
[54] Vezi Gh. Buzatu, Gh. I. Florescu, Al doilea r?zboi mondial ?i România. O bibliografie, Ia?i, Editura Academiei, 1981, passim.
[55] Vezi mai sus.
[56] Majoritatea lucr?rilor fiind trecute la index de Ministerul Informa?iilor, Publica?iile scoase din circula?ie pân? la 1 iunie 1946, Bucure?ti, 1946, passim.
[57] Lev Tro?ki, Stalin (Biografia politic?), Ia?i, 1996, p. 110.
[58] Sterie Diamandi, Eroii revolu?iei ruse: Lenin, Trotski, Stalin, Bucure?ti, f.a., p. 289.
[59] Ibidem, p. 254-255.
[60] Konrad Heiden, Adolf Hitler, Paris, Éditions B. Grasset, 1936, p. 7.
[61] ?tefan Ionescu, De la Petru cel Mare la Stalin. Istoria unei revolu?ii, edi?ia I, Bucure?ti, Cugetarea – Georgescu Delafras, 1941, p. 153, 156.
[62] Emil Ludwig, Conduc?torii Europei, traducere Eugen Relgis, Bucure?ti, f.a., p. 315.
[63] Dr. Petru Groza, Reconstruc?ia României, Bucure?ti, 1946, p. 240.
[64] Petre Pandrea, Portrete ?i controverse, I, Bucure?ti, f.a., p. 309.
[65] Simion Oeriu, Omul sovietic, Bucure?ti, Editura Cartea Rus?, 1946, p. 17.
[66] Vladimir Volkoff, Treimea r?ului, Bucure?ti, Editura Anastasia, 1996, p. 28.
[67] Ibidem, p. 33.
[68] Milovan Djilas, Întâlniri cu Stalin, traducere, Craiova, Editura Europa, 1990, p. 124.
[69] Gh. Buzatu, Mircea Chiri?oiu, Stalin cenzurat/necenzurat, Bucure?ti, Editura Ion Cristoiu, 1999, p. 225.
[70] Robert Conquest, Marea teroare. O reevaluare, traducere, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1998, p. 577.
[71] Paul ?tef?nescu, Lumea v?zut? de medici (Mari bolnavi, mari conduc?tori de stat),
Bucure?ti, Editura Medical?, 1991, p. 163-164.

footer