Revista Art-emis
Dosar special: Terorismul revizionist ungar (3) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 16 Decembrie 2015 19:09

Garda Maghiar?Neorevizionismul extremis maghiar sub stindardele N.A.T.O. ?i Uniunii Europene

Dup? aderarea Ungariei ?i a României la Organiza?ia Tratatului Atlanticului de Nord ?i integrarea în Uniunea European?, neorevizioni?tii au operat adapt?ri de strategie ?i tactic?, transferând partea de ac?iune, în contradic?ie v?dit? cu ideea european?, pe seama unora dintre organiza?iile revizioniste extremiste ori cu caracter paramilitar, dintre care pot fi men?ionate: „Garda Maghiar?", „Noua Gard? Maghiar?", „Legiunea Secuiasc?", „Desc?lecarea 2000", „Mi?carea de Ungaria a Tineretului", „Tinerii Maghiari Uni?i", „Societatea Trianon".

Garda Maghiar? (Magyar Gárda)

Este o organiza?ie de extrem? dreapt?, fondat? în anul 2007 de Partidul Jobbik ?i scoas? în afara legii de Tribunalul Budapesta în decembrie 2008, decizie confirmat? în mod definitiv ?i irevocabil de Curtea de Apel Budapesta, în data de 2 iulie 2009. Dup? câ?tigarea, în 2010, a alegerilor de c?tre „Fidesz" ?i „Jobbik", „Garda Maghiar?" ?i-a reluat activitatea. „Garda Maghiar?" a folosit de la începutul existen?ei sale simboluri din recuzita forma?iunilor fasciste din Ungaria interbelic?. Liderii forma?iunii s-au remarcat printr-o retoric? rasist? ?i xenofob?, ceea ce a dus la scoaterea forma?iunii în afara legii. Liderii „G?rzii Maghiare" au declarat c? doresc „s? apere Ungaria pe plan fizic, moral ?i intelectual". Garda este considerat? drept mo?tenitoare a „Partidului Crucilor cu S?ge?i" datorit? uniformei negre, a jur?mântului de credin?? ?i a utiliz?rii drapelului alb striat cu ro?u, emblem? legendar? a liderului tribal Árpád, emblem? instrumentalizat? ideologic de „Partidul Crucilor cu S?ge?i". Conduc?tori: Vona Gábor, fondator ?i Für Lajos, fost ministru al ap?r?rii. Mi?carea are ca scop „preg?tirea spiritual?, sufleteasc? ?i fizic? a tinerilor pentru apari?ia unor situa?ii excep?ionale, când este nevoie de oameni tari". Gardi?tii poart? uniforme ?i sunt instrui?i pentru folosirea armelor. „Aproximativ 1.000 de persoane au participat la manifestarea de depunere a jur?mântului organizat? de « Garda Na?ional? Ungar? »", la data de 04.07.2010, în Pia?a Erzsébet din Budapesta. ?eful noii mi?c?ri este Kiss Róbert, fostul c?pitan-?ef al «G?rzii Ungare »". Evenimentul a avut loc la un an de la dispersarea manifest?rii organizate de c?tre fosta « Gard? Ungar? », dizolvat? printr-o sentin?? judec?toreasc? definitv?. [...] Poli?i?tii au arestat în mod preventiv, pe parcursul zilei de 04.07.2010, 70 de persoane. Vona Gábor, pre?edinte « Jobbik » ?i lider al fac?iunii „Jobbik" din cadrul Parlamentului Ungar, a citit jur?mântul G?rzii Na?ionale Ungare. [...]" („Népszabadság", Ungaria, din 05.07.2010)

Forumul Democrat Ungar (MDF) consider? c? exist? tot mai multe indicii c? Jobbik (Partidul Mi?carea pentru o Ungarie mai Bun?) are leg?turi strânse cu organiza?ia „S?ge?ile Ungurilor", suspectat? de s?vâr?irea de acte teroriste. Pre?edintele filialei Bicske (jude?ul Fejér) a intrat în aten?ia Procuraturii Generale a Ungariei pentru de?inere de armament ?i furnizare de muni?ie organiza?iei extremiste „S?ge?ile Ungurilor" (conform Magyar Hirlap, 03.03.2010, MHO/MTI). Organiza?ia de extrem? dreapt? „S?ge?ile Ungurilor" a fost implicat? în preg?tirea unui atentat împotriva deputatului din partea Partidului Socialist, Ecsedi László. „S?ge?ile Ungurilor" ?i-a recrutat membri ?i din România. În luna mai 2009, în Ungaria a fost arestat, pentru acte de terorism, Szász Endre, originar din Sâmbria? (jude?ul Mure?). Szász Endre apare ?i ca membru în asocia?ia „Pesti Ellenallás" („Rezisten?a din Pesta"), parte a „Mi?c?rii tinerilor din cele 64 de comitate" („Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgolom" - HVIM), considerat? de extrem? dreapt? în România, Ungaria, Serbia, Slovacia ?i Canada. Organiza?iile de extrem? dreapt? maghiare au fost implicate ?i în acte de terorism interna?ional, cel mai cunoscut fiind atentatul e?uat împotriva pre?edintelui Boliviei, Rosza-Flores Eduardo. În acest caz a fost implicat Révész Tibor, conduc?torul „Regiunii Secuie?ti" (conform „Magyar Nemzet", 20.05.2009).

Garda Na?ional? a Patriei - Carpa?i („Kárpát-haza Nemzet?rség")

A luat fiin?? în luna februarie 2007. Pre?edintele G?rzii Na?io¬nale a Patriei–Carpa?i, Papp Lajos, a declarat c? scopul organiza?iei este „a veghea la ordinea moral? a na?iunii noastre [....]"

Noua Gard? Maghiar? (Új Magyar Gárda)

La scurt timp dup? scoaterea în afara legii a G?rzii Maghiare, fo?tii membri s-au reorganizat în „Noua Gard? Maghiar?", care ?i-a deschis filiale ?i în România. De Ziua Na?ional? a României, membri ai „Új Magyar Gárda" (Noua Gard? Maghiar?) din jude?ul Harghita au provocat tulburarea ordinii în centrul municipiului Cluj, ca urmare a unei tentative a acestora de a comemora 91 de ani de la înfiin?area Batalionului Secuiesc, unitate militar? din cadrul Diviziei Secuie?ti, implicat? în r?zboiul româno-ungar din 1919. Ac?iunea preconizat? nu a fost autorizat?, iar cca 200 de tineri români i-au întâmpinat protestând, fiind necesar? interven?ia a numeroase for?e de jandarmerie ?i poli?ie, pentru prevenirea eventualelor acte de violen??. Cluj, 15 martie 2010. Liderul organiza?iei extremiste Noua Gard? Maghiar?, Balázsi Pál Gergely, a fost ridicat de poli?i?ti clujeni la finalul manifest?rilor dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. Tân?rul avea pe uniform? însemne fasciste, interzise prin lege în România.

Mi?carea Tinerilor din cele 64 de Comitate (Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgalom - H.V.I.M).

Este o mi?care a tineretului maghiar, adept al ideologiei de extrem? dreapta. A fost fondat? în 2001 de c?treTorczkai Laszlo care, în octombrie 2006, a cedat conducerea lui Zagyva György Gyula. Mi?carea, a?a cum este calificat? de pres? occidental?, se revendic? din idealurile „Ungariei Mari", partajat? în 1920 prin Tratatul de la Trianon ?i redus? în limitele sale teritoriale. H.V.I.M. s-a f?cut remarcat? prin ac?iunile virulente din Serbia, Slovacia ?i România. De asemenea, H.V.I.M. a efectuat numeroase activit??i „în favoarea revendic?rilor minorit??ilor maghiare din ??rile vecine Ungariei", intrând în coliziune ?i cu legile ungare. Manifesta?iile antiguvernamentale din septembrie 2006 ?i atacarea cl?dirii Televiziunii Na?ionale Maghiare au f?cut ca mi?carea s? fie cunoscut? în întreaga lume. „Mi?carea Tinerilor din cele 64 de Comitate" (H.V.I.M) a demarat în Transilvania o campanie împotriva ?iganilor ?i evreilor, fiind distribuite manifeste cu mesaje de mobilizare la lupt?, în vederea stop?rii criminalit??ii ?ig?ne?ti, „împotriva evreilor care cump?r? p?mânturile ?i a politicienilor-marionet?". Ac?iunea a fost sanc?ionat? salutar de presa de limb? maghiar?, care a considerat c? „[...] mi?carea de tineret ar trebui s?-?i regândeasc? apelul, s? analizeze dac? are voie s? instige în casele noastre prin intermediul unor foi volante care ne lezeaz? comunitatea, care nu pot genera altceva decât propagand? neofascist?"[1].

Pe forumurile organiza?iilor extremiste din România a început s? circule jur?mântul. Viitorii membri trebuie s? jure c?:
- vor ap?ra „supu?ii Sfintei Coroane din Bazinul Carpatic (...) ?i patria, chiar cu pre?ul vie?ii";
- vor accepta „recomand?rile celor mai înal?i lideri ai mi?c?rii", f?r? a se abate de la drumul pe care au fost ini?ia?i;
aspiran?ii trebuie s? se supun? ordinelor superiorilor, s? respecte regulile scrise ?i nescrise ale mi?c?rii;
- vor urm?ri „tr?d?torii, necredincio?ii ?i du?manii în r?zboi pân? când îi vor pustii, pân? când vor primi pedeapsa pe care o merit?".

În luna ianuarie 2009, presa local? din jude?ul Covasna a semnalat cazul a doi tineri, Ferenczi Lehel ?i Pál Hunor, prin?i în flagrant de o patrul? a jandarmeriei, în timp ce scriau pe un panou publicitar din Sfântu Gheorghe mesajul „?inutul Secuiesc nu e România". Ambii sunt membri ai Mi?c?rii Tinerilor din cele 64 de „Comitate", Ferenczi Lehel fiind pre?edintele HVIM Sfântu Gheorghe.

Legiunea Secuiasc? („Székely Légió)

Reînfiin?at? în anul 2002, „Legiunea Secuiasc?" are scopul „de a reda secuilor din Harghita ?i Covasna teritoriul str?bun". Membrii sunt racola?i preponderent din rândul tinerilor intelectuali pleca?i la munc? în Ungaria. Unii sunt recomanda?i de preo?ii bisericilor din Ardeal - romano-catolic?, calvin? sau unitarian? - cu activitate militant? în Consiliului Na?ional Secuiesc. Legiunea secuiasc? are statut legal ?i este recunoscut? de c?tre statul ungar, având sediu ?i un depozit cu armament în localitatea Dunaújváros. Legiunea Secuiasc? î?i desf??oar? activitatea în România , antrenându-se în Mun?ii Ciucului. Liderul Legiunii, autoproclamat „Comandant Suprem al Legiunii", Révész Tibor, este n?scut la Sfântu Gheorghe, în anul 1976. A p?r?sit România în urm? cu 15 ani ?i a devenit expert în bombe artizanale. În 2009, în Bolivia a fost neutralizat un comando de mercenari, din care f?ceau parte Eduardo Rózsa-Flores (dubl? cet??enie maghiar? ?i bolivian?), Tóásó El?d (cet??ean maghiar n?scut în România, absolvent al Academiei Militare Maghiare „Zrínyi Miklós") ?i Magyarosi Árpád (cet??ean român stabilit în Ungaria), membri ai „Legiunii Secuie?ti", al?turi de irlandezul Michael Martin Dwyer, membru al Armatei Republicane Irlandeze (I.R.A.), care preg?tea un atentat iminent împotriva pre?edintelui bolivian, Evo Morales. Aceasta implicare nu poate fi decât de natur? s? sugereze c? „Legiunea Secuiasc?" nu este doar o organiza?ie extremist? care militeaz? pentru autonomia secuilor din regiunea Harghita- Covasna, ci ?i instrumentul unor servicii secrete, de care se uzeaz? în opera?iuni clandestine de mercenariat, pentru comiterea de asasinate politice.

neorevizioniste din Ungaria, conduse de maghiari din România. A?a, de exemplu, T?kés László ?i Süt? András au fondat ?i condus „Societatea Pro Transilvania ", cu sediul la Budapesta, dar cu centrul de greutate al activit??ii în România. Premerg?tor integr?rii României în Uniunea European?, începând din a doua jum?tate a anului 2006, odat? cu perspectiva înregistr?rii Uniunii Civice Maghiare ca partid politic, U.D.M.R. se radicalizeaz? ?i devine exponenta public? a revendic?rii autonomiei pe criterii etnice ?i a declar?rii limbii maghiare ca limb? oficial? în zonele locuite ?i de cet??enii români de na?ionalitate maghiar?. În septembrie 2006, dup? Adunarea Na?ional? a Secuilor, Markó Béla a anun?at, la 23 septembrie 2006, la Miercurea Ciuc, constituirea Uniunii pentru ?inutul Secuiesc, alc?tuit? din consiliile locale din zon?, declarând c? U.D.M.R. are în vedere ?i un referendum pentru autonomie.

Num?rul secuilor din România variaz?, dup? diferitele surse, între 150 ?i 831[2], ceea ce este de natur? s? dema?te o diversiune ?i nu numai atât. Pentru ca organiza?iile politice prin care reprezentan?ii ungurilor au acces la privilegiile puterii s? nu fie, cel pu?in direct, implicate în atentate la adresa Constitu?iei României, neorevizioni?tii ?i extremi?tii dreptei maghiare se folosesc de „secui" ?i de „?inutul Secuiesc", ca de un simbol. Declara?ia liderului U.D.M.R. a atras imediat reac?iile vehe¬mente ale partidelor politice, mai pu?in ale Partidului Na?ional Liberal, care guverna cu Markó Béla ca viceprim-ministru. Tot mai frecventele derapaje anticonstitu?ionale ale U.D.M.R., dar mai ales escaladarea provoc?rilor na?ionalist-separatiste ale coloanei a V-a a interna?ionalei neorevizioniste, a determinat reac?ii energice, dar nu ?i suficiente lu?ri de pozi?ie în Parlamentul României (Anexa 13)
-------------------------------------
[1] Albert Levente, „Stafia neofascismului'', în „Háromszék".
[2] La ultimul recens?mant al popula?iei s-au declarat „secui" 150 de persoane (cf. r?spunsului Serviciului Român de Informa?ii nr. 10399 din 21 martie 2008, la interpelarea parlamentar? a deputatului Ion Stan, nr. 2303/B din 13 februarie 2007. Din date ale Institutului Na?ional de Statistic? rezult? c? sunt declara?i 831 de secui.

footer