Revista Art-emis
Dosar special: Terorismul revizionist ungar (3) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 16 Decembrie 2015 19:09

Garda MaghiarăNeorevizionismul extremis maghiar sub stindardele N.A.T.O. şi Uniunii Europene

După aderarea Ungariei şi a României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi integrarea în Uniunea Europeană, neorevizioniştii au operat adaptări de strategie şi tactică, transferând partea de acţiune, în contradicţie vădită cu ideea europeană, pe seama unora dintre organizaţiile revizioniste extremiste ori cu caracter paramilitar, dintre care pot fi menţionate: „Garda Maghiară", „Noua Gardă Maghiară", „Legiunea Secuiască", „Descălecarea 2000", „Mişcarea de Ungaria a Tineretului", „Tinerii Maghiari Uniţi", „Societatea Trianon".

Garda Maghiară (Magyar Gárda)

Este o organizaţie de extremă dreaptă, fondată în anul 2007 de Partidul Jobbik şi scoasă în afara legii de Tribunalul Budapesta în decembrie 2008, decizie confirmată în mod definitiv şi irevocabil de Curtea de Apel Budapesta, în data de 2 iulie 2009. După câştigarea, în 2010, a alegerilor de către „Fidesz" şi „Jobbik", „Garda Maghiară" şi-a reluat activitatea. „Garda Maghiară" a folosit de la începutul existenţei sale simboluri din recuzita formaţiunilor fasciste din Ungaria interbelică. Liderii formaţiunii s-au remarcat printr-o retorică rasistă şi xenofobă, ceea ce a dus la scoaterea formaţiunii în afara legii. Liderii „Gărzii Maghiare" au declarat că doresc „să apere Ungaria pe plan fizic, moral şi intelectual". Garda este considerată drept moştenitoare a „Partidului Crucilor cu Săgeţi" datorită uniformei negre, a jurământului de credinţă şi a utilizării drapelului alb striat cu roşu, emblemă legendară a liderului tribal Árpád, emblemă instrumentalizată ideologic de „Partidul Crucilor cu Săgeţi". Conducători: Vona Gábor, fondator şi Für Lajos, fost ministru al apărării. Mişcarea are ca scop „pregătirea spirituală, sufletească şi fizică a tinerilor pentru apariţia unor situaţii excepţionale, când este nevoie de oameni tari". Gardiştii poartă uniforme şi sunt instruiţi pentru folosirea armelor. „Aproximativ 1.000 de persoane au participat la manifestarea de depunere a jurământului organizată de « Garda Naţională Ungară »", la data de 04.07.2010, în Piaţa Erzsébet din Budapesta. Şeful noii mişcări este Kiss Róbert, fostul căpitan-şef al «Gărzii Ungare »". Evenimentul a avut loc la un an de la dispersarea manifestării organizate de către fosta « Gardă Ungară », dizolvată printr-o sentinţă judecătorească definitvă. [...] Poliţiştii au arestat în mod preventiv, pe parcursul zilei de 04.07.2010, 70 de persoane. Vona Gábor, preşedinte « Jobbik » şi lider al facţiunii „Jobbik" din cadrul Parlamentului Ungar, a citit jurământul Gărzii Naţionale Ungare. [...]" („Népszabadság", Ungaria, din 05.07.2010)

Forumul Democrat Ungar (MDF) consideră că există tot mai multe indicii că Jobbik (Partidul Mişcarea pentru o Ungarie mai Bună) are legături strânse cu organizaţia „Săgeţile Ungurilor", suspectată de săvârşirea de acte teroriste. Preşedintele filialei Bicske (judeţul Fejér) a intrat în atenţia Procuraturii Generale a Ungariei pentru deţinere de armament şi furnizare de muniţie organizaţiei extremiste „Săgeţile Ungurilor" (conform Magyar Hirlap, 03.03.2010, MHO/MTI). Organizaţia de extremă dreaptă „Săgeţile Ungurilor" a fost implicată în pregătirea unui atentat împotriva deputatului din partea Partidului Socialist, Ecsedi László. „Săgeţile Ungurilor" şi-a recrutat membri şi din România. În luna mai 2009, în Ungaria a fost arestat, pentru acte de terorism, Szász Endre, originar din Sâmbriaş (judeţul Mureş). Szász Endre apare şi ca membru în asociaţia „Pesti Ellenallás" („Rezistenţa din Pesta"), parte a „Mişcării tinerilor din cele 64 de comitate" („Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgolom" - HVIM), considerată de extremă dreaptă în România, Ungaria, Serbia, Slovacia şi Canada. Organizaţiile de extremă dreaptă maghiare au fost implicate şi în acte de terorism internaţional, cel mai cunoscut fiind atentatul eşuat împotriva preşedintelui Boliviei, Rosza-Flores Eduardo. În acest caz a fost implicat Révész Tibor, conducătorul „Regiunii Secuieşti" (conform „Magyar Nemzet", 20.05.2009).

Garda Naţională a Patriei - Carpaţi („Kárpát-haza Nemzetőrség")

A luat fiinţă în luna februarie 2007. Preşedintele Gărzii Naţio¬nale a Patriei–Carpaţi, Papp Lajos, a declarat că scopul organizaţiei este „a veghea la ordinea morală a naţiunii noastre [....]"

Noua Gardă Maghiară (Új Magyar Gárda)

La scurt timp după scoaterea în afara legii a Gărzii Maghiare, foştii membri s-au reorganizat în „Noua Gardă Maghiară", care şi-a deschis filiale şi în România. De Ziua Naţională a României, membri ai „Új Magyar Gárda" (Noua Gardă Maghiară) din judeţul Harghita au provocat tulburarea ordinii în centrul municipiului Cluj, ca urmare a unei tentative a acestora de a comemora 91 de ani de la înfiinţarea Batalionului Secuiesc, unitate militară din cadrul Diviziei Secuieşti, implicată în războiul româno-ungar din 1919. Acţiunea preconizată nu a fost autorizată, iar cca 200 de tineri români i-au întâmpinat protestând, fiind necesară intervenţia a numeroase forţe de jandarmerie şi poliţie, pentru prevenirea eventualelor acte de violenţă. Cluj, 15 martie 2010. Liderul organizaţiei extremiste Noua Gardă Maghiară, Balázsi Pál Gergely, a fost ridicat de poliţişti clujeni la finalul manifestărilor dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. Tânărul avea pe uniformă însemne fasciste, interzise prin lege în România.

Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate (Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgalom - H.V.I.M).

Este o mişcare a tineretului maghiar, adept al ideologiei de extremă dreapta. A fost fondată în 2001 de cătreTorczkai Laszlo care, în octombrie 2006, a cedat conducerea lui Zagyva György Gyula. Mişcarea, aşa cum este calificată de presă occidentală, se revendică din idealurile „Ungariei Mari", partajată în 1920 prin Tratatul de la Trianon şi redusă în limitele sale teritoriale. H.V.I.M. s-a făcut remarcată prin acţiunile virulente din Serbia, Slovacia şi România. De asemenea, H.V.I.M. a efectuat numeroase activităţi „în favoarea revendicărilor minorităţilor maghiare din ţările vecine Ungariei", intrând în coliziune şi cu legile ungare. Manifestaţiile antiguvernamentale din septembrie 2006 şi atacarea clădirii Televiziunii Naţionale Maghiare au făcut ca mişcarea să fie cunoscută în întreaga lume. „Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate" (H.V.I.M) a demarat în Transilvania o campanie împotriva ţiganilor şi evreilor, fiind distribuite manifeste cu mesaje de mobilizare la luptă, în vederea stopării criminalităţii ţigăneşti, „împotriva evreilor care cumpără pământurile şi a politicienilor-marionetă". Acţiunea a fost sancţionată salutar de presa de limbă maghiară, care a considerat că „[...] mişcarea de tineret ar trebui să-şi regândească apelul, să analizeze dacă are voie să instige în casele noastre prin intermediul unor foi volante care ne lezează comunitatea, care nu pot genera altceva decât propagandă neofascistă"[1].

Pe forumurile organizaţiilor extremiste din România a început să circule jurământul. Viitorii membri trebuie să jure că:
- vor apăra „supuşii Sfintei Coroane din Bazinul Carpatic (...) şi patria, chiar cu preţul vieţii";
- vor accepta „recomandările celor mai înalţi lideri ai mişcării", fără a se abate de la drumul pe care au fost iniţiaţi;
aspiranţii trebuie să se supună ordinelor superiorilor, să respecte regulile scrise şi nescrise ale mişcării;
- vor urmări „trădătorii, necredincioşii şi duşmanii în război până când îi vor pustii, până când vor primi pedeapsa pe care o merită".

În luna ianuarie 2009, presa locală din judeţul Covasna a semnalat cazul a doi tineri, Ferenczi Lehel şi Pál Hunor, prinşi în flagrant de o patrulă a jandarmeriei, în timp ce scriau pe un panou publicitar din Sfântu Gheorghe mesajul „Ţinutul Secuiesc nu e România". Ambii sunt membri ai Mişcării Tinerilor din cele 64 de „Comitate", Ferenczi Lehel fiind preşedintele HVIM Sfântu Gheorghe.

Legiunea Secuiască („Székely Légió)

Reînfiinţată în anul 2002, „Legiunea Secuiască" are scopul „de a reda secuilor din Harghita şi Covasna teritoriul străbun". Membrii sunt racolaţi preponderent din rândul tinerilor intelectuali plecaţi la muncă în Ungaria. Unii sunt recomandaţi de preoţii bisericilor din Ardeal - romano-catolică, calvină sau unitariană - cu activitate militantă în Consiliului Naţional Secuiesc. Legiunea secuiască are statut legal şi este recunoscută de către statul ungar, având sediu şi un depozit cu armament în localitatea Dunaújváros. Legiunea Secuiască îşi desfăşoară activitatea în România , antrenându-se în Munţii Ciucului. Liderul Legiunii, autoproclamat „Comandant Suprem al Legiunii", Révész Tibor, este născut la Sfântu Gheorghe, în anul 1976. A părăsit România în urmă cu 15 ani şi a devenit expert în bombe artizanale. În 2009, în Bolivia a fost neutralizat un comando de mercenari, din care făceau parte Eduardo Rózsa-Flores (dublă cetăţenie maghiară şi boliviană), Tóásó Előd (cetăţean maghiar născut în România, absolvent al Academiei Militare Maghiare „Zrínyi Miklós") şi Magyarosi Árpád (cetăţean român stabilit în Ungaria), membri ai „Legiunii Secuieşti", alături de irlandezul Michael Martin Dwyer, membru al Armatei Republicane Irlandeze (I.R.A.), care pregătea un atentat iminent împotriva preşedintelui bolivian, Evo Morales. Aceasta implicare nu poate fi decât de natură să sugereze că „Legiunea Secuiască" nu este doar o organizaţie extremistă care militează pentru autonomia secuilor din regiunea Harghita- Covasna, ci şi instrumentul unor servicii secrete, de care se uzează în operaţiuni clandestine de mercenariat, pentru comiterea de asasinate politice.

neorevizioniste din Ungaria, conduse de maghiari din România. Aşa, de exemplu, Tőkés László şi Sütő András au fondat şi condus „Societatea Pro Transilvania ", cu sediul la Budapesta, dar cu centrul de greutate al activităţii în România. Premergător integrării României în Uniunea Europeană, începând din a doua jumătate a anului 2006, odată cu perspectiva înregistrării Uniunii Civice Maghiare ca partid politic, U.D.M.R. se radicalizează şi devine exponenta publică a revendicării autonomiei pe criterii etnice şi a declarării limbii maghiare ca limbă oficială în zonele locuite şi de cetăţenii români de naţionalitate maghiară. În septembrie 2006, după Adunarea Naţională a Secuilor, Markó Béla a anunţat, la 23 septembrie 2006, la Miercurea Ciuc, constituirea Uniunii pentru Ţinutul Secuiesc, alcătuită din consiliile locale din zonă, declarând că U.D.M.R. are în vedere şi un referendum pentru autonomie.

Numărul secuilor din România variază, după diferitele surse, între 150 şi 831[2], ceea ce este de natură să demaşte o diversiune şi nu numai atât. Pentru ca organizaţiile politice prin care reprezentanţii ungurilor au acces la privilegiile puterii să nu fie, cel puţin direct, implicate în atentate la adresa Constituţiei României, neorevizioniştii şi extremiştii dreptei maghiare se folosesc de „secui" şi de „Ţinutul Secuiesc", ca de un simbol. Declaraţia liderului U.D.M.R. a atras imediat reacţiile vehe¬mente ale partidelor politice, mai puţin ale Partidului Naţional Liberal, care guverna cu Markó Béla ca viceprim-ministru. Tot mai frecventele derapaje anticonstituţionale ale U.D.M.R., dar mai ales escaladarea provocărilor naţionalist-separatiste ale coloanei a V-a a internaţionalei neorevizioniste, a determinat reacţii energice, dar nu şi suficiente luări de poziţie în Parlamentul României (Anexa 13)
-------------------------------------
[1] Albert Levente, „Stafia neofascismului'', în „Háromszék".
[2] La ultimul recensămant al populaţiei s-au declarat „secui" 150 de persoane (cf. răspunsului Serviciului Român de Informaţii nr. 10399 din 21 martie 2008, la interpelarea parlamentară a deputatului Ion Stan, nr. 2303/B din 13 februarie 2007. Din date ale Institutului Naţional de Statistică rezultă că sunt declaraţi 831 de secui.

footer