Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (+)   
Luni, 14 Decembrie 2015 00:33

Gh. Buzatu-Antonescu Hitler Stalin - 3Dintre capitolele marcante ale epocii 1939-1945 în ansamblu s-au aflat în aten?ia istoricilor români ?i str?ini: originile ?i izbucnirea r?zboiului în Europa la 1 septembrie 1939[43], rolul ?i locul României în context, neutralitatea României în conflict (1939-1940), rostul ?i semnifica?ia Pactului Hitler-Stalin din 23 august 1939, extinderea ostilit??ilor în Europa, rela?iile României cu Marile Puteri[44], pr?bu?irea României Mari ?i a regimului Regelui Carol al II-lea, instaurarea regimului legionaro-antonescian, caracterul regimului, rebeliunea legionar? din ianuarie 1941, regimul lui Ion Antonescu (1941-1944) - tr?s?turi ?i esen??, evolu?ia constitu?ional? a României, intrarea României în sistemul Axei Berlin-Roma-Tokio, premisele ?i declan?area r?zboiului din Est, eliberarea ?inutului Her?a, a Basarabiei ?i Bucovinei de Nord[45], desf??ur?rile militare în U.R.S.S. ?i prezen?a trupelor României, istoria economiei na?ionale, rolul factorului petrol, problemele demografice ?i de grani??, rolul serviciilor secrete, istoria culturii, ini?iativele infructuoase ale României antonesciene pentru desprinderea de Ax? (1942-1944)[46], rezisten?a anti-antonescian?, rolul partidelor politice, preg?tirea, înf?ptuirea ?i consecin?ele loviturii de stat din 23 august 1944, efectele interna?ionale, ocuparea ??rii de c?tre for?ele armate ale U.R.S.S., România pe frontul antihitlerist (1944-1945), Conven?ia de Armisti?iu cu Na?iunile Unite ?i efectele ei catastrofale, preg?tiri pentru Conferin?a de Pace, Congresul P?cii de la Paris (iulie – octombrie 1946), semnarea ?i urm?rile Tratatului de Pace din 10 februarie 1947[47], evolu?iile politice interne, comunizarea ??rii, România - abandonat? în „sfera de interese" a U.R.S.S. etc.

Acestei problematici complexe ?i întinse i-au fost consacrate de-a lungul anilor numeroase lucr?ri generale, în acest loc propunându-ne s? atragem aten?ia asupra lor: - Grigore Gafencu, Préliminaires de la Guerre ŕ l'Est. De l'Accord de Moscou (21 aoűt 1939) aux hostilités en Russie (22 juin 1941) (1944)[48]; Petre Mihail Mih?ilescu, România în calea imperialismului rus. Rusia, România ?i Marea Neagr? (1944); Armata 1 Român? în Campania din Vest. 23 august 1944-9 mai 1945 (1945; 1999); Constantin I. Kiri?escu, România în al doilea r?zboi mondial, I-II (1995)[49]; N. I. Lebedev, Rumîniia v godî vtoroi mirovoi voinî (1961); General Platon Chirnoag?, Istoria politic? ?i militar? a r?zboiului României contra Rusiei Sovietice. 22 iunie 1941-23 august 1944 (1998)[50]; V. Anescu ?i colaboratori, România în r?zboiul antihitlerist. 23 august 1944-9 mai 1945 (1966); Hermann Weber, Die Bukowina im Zweiten Weltkrieg (1972); I. E. Levit, Uciastiie fa?istskoi Rumînii v agressii protiv SSSR, I-II (1981-1983); Ilie Ceau?escu ?i colaboratori, ed., România în anii celui de-al doilea r?zboi mondial, I-III (1989); Ion ?u?a, România la cump?na istoriei. August '44 (1991); V. F. Dobrinescu, Emigra?ia român? din lumea anglo-saxon?. 1939-1945 (1993); Ioan Scurtu, Constantin Hlihor, Complot împotriva României. 1939-1947. Basarabia, Nordul Bucovinei ?i ?inutul Her?a în vâltoarea celui de-al doilea r?zboi mondial (1994); V. F. Dobrinescu, Ion Constantin, „Basarabia în anii celui de-al doilea r?zboi mondial (1939-1947)" (1995); Gh. Buzatu, „România ?i r?zboiul mondial din 1939-1945" (1995); Florin Constantiniu, Alesandru Du?u, Mihai Retegan, „România în r?zboi, 1941-1945. Un destin în istorie" (1995); Florin Constantiniu, Ilie Schipor, „Trecerea Nistrului (1941). O decizie controversat?" (1995); Alesandru Du?u, Mihai Retegan coordonatori, „Armata Român? în al doilea r?zboi mondial, I, Eliberarea Basarabiei ?i a p?r?ii de nord a Bucovinei" (22 iunie-26 iulie1941) (1996); Ioan Scurtu, Gh. Buzatu, „Istoria Românilor în secolul XX. 1918-1948" (1999); Dinu C. Giurescu, „România în al doilea r?zboi mondial" (1939-1945) (1999); Alesandru Du?u, coordonator, „L'Armée Roumaine dans la Deuxičme Guerre mondiale (1939-1945)" (1999); Alesandru Du?u, Mihai Retegan, coordonatori, Eliberarea Basarabiei ?i a Nordului Bucovinei (22 iunie-26 iulie 1941) (1999); Alesandru Du?u, Petre Otu, coordonatori, „Pe ??rmul nord pontic" (17 iulie 1941-4 iulie 1942) (1999); Alesandru Du?u, coordonator, „Golgota Estului (iulie 1944-martie 1944)" (2000); Alesandru Du?u, „Între Wehrmacht ?i Armata Ro?ie. Rela?ii de comandament româno-germane ?i româno-sovietice" (1941-1945) (2000); Gh. Buzatu, V. F. Dobrinescu, Horia Dumitrescu, coordonatori, „România ?i al doilea r?zboi mondial" (2000); Vasile B?rboi ?i colaboratori, „The Romanian Army in the Whirl of War (1941-1945)" (2001); Anatol Petrencu, „Basarabia în al doilea r?zboi mondial. 1940-1944" (1997); D. ?andru, „Mi?c?ri de popula?ie în România (1940-1948)" (2003); Mihai-Aurelian C?runtu, „Bucovina în al doilea r?zboi mondial" (2004); Aurel Sergiu Marinescu, „O contribu?ie la istoria exilului românesc, I-V (1999-2005)".

În prezent (2005 - n.r.), spre deosebire de perioada „zorilor" epocii comuniste, când s-a lansat faimosul ?i detestabilul „manual unic" al lui M. Roller intitulat Istoria R.P.R. (1948), plin de absurdit??i ?i denatur?ri, dar care, poate tocmai de aceea avea s? fac? epoc? (?!), influen?ând pe zeci de ani destinele istoriografiei na?ionale pân? la cota de avarie, vecin? cu nimic altceva decât un veritabil autodafé, toate problemele istoriei române?ti în r?stimpul 1939-1945 î?i afl? abord?ri ?i solu?ion?ri corespunz?toare, în temeiul unui dialog ?tiin?ific fructuos, decent, ra?ional ?i liber. În mod concret, nu mai exist? nici o problem? atât de „delicat?" sau de „secret?" încât s? nu-?i afle studio?i temerari ?i califica?i, cenzurarea opiniilor exprimate ?inând cu adev?rat de domeniul trecutului. Într- un atare climat, nu mai constituie un sacrilegiu recunoa?terea faptului c? r?zboiul României a fost, de la un cap?t la altul (1941-1945), unul drept, pentru eliberarea ?i ap?rarea teritoriului na?ional, chiar dac? sub Ion Antonescu ac?iunea militar? s-a purtat în tab?ra Axei fasciste Berlin-Roma-Tokio. Rezultatele conflictului pentru România au fost dezastruoase în toate privin?ele (teritorial, militar, politico-diplomatic, demografic, economic ?i financiar, psihologic ?i, în premier? absolut?, pe planul men?inerii regimului social-politic existent)[51] ?i pe lung? durat?, multiple consecin?e fiind înc? de strict? actualitate. Totul a fost posibil, în situa?ia în care - dup? cum am men?ionat - România, ca ?i restul statelor Europei Est-Centrale, fiind mai întâi ocupat? de Armata Ro?ie, a fost apoi rapid cedat?, cu acte în regul?, de c?tre Marii Alia?ii din Vest în „sfera de interese" a U.R.S.S., fiind chiar amenin?at? la un moment dat s? devin? o gubernie a Moscovei sau o republic? socialist? a Imperiului Ro?u. Deja în 1946, Cortina de Fier trasat? de Marile Puteri echivala cu alungarea României în zona sovietic? de domina?ie[52], iar condi?iile nu aveau s? se schimbe decisiv decât o dat? cu pr?bu?irea U.R.S.S. în decembrie 1991 ?i, o dat? cu aceasta, cu sfâr?itul „R?zboiului Rece" angajat între Est ?i Vest prin 1944-1945, pentru Polonia, România, Cehoslovacia sau Germania, în cazul în care Marii Alia?i înving?tori la 1945 în fa?a Axei ce reunea Germania, Italia ?i Japonia au dovedit elocvent c?, dac? ?tiuser? s? ob?in? o victorie istoric? asupra Reichului lui Adolf Hitler, atunci ei nu reu?ir? s? câ?tige pacea ?i s? reinstaureze lini?tea pe b?trânul continent ?i pe planet?. Din punctul de vedere examinat, relevante se dovedesc realit??ile surprinse de istoricul francez Jean-Marie Le Breton: „Pr?bu?irea Germaniei hitleriste, instaurarea Armatei Ro?ii la Berlin ?i la Viena, cu, drept corolar, prezen?a ei la Var?ovia, Budapesta, Bucure?ti ?i Sofie, distrugerea structurilor burgheze ale vechilor sateli?i ai Reichului, îndep?rtarea polonezilor de la Londra ?i a iugoslavilor lui Petru II ?i ai lui Mihailovici, absen?a în Europa Occidental? a unei contra-puteri serioase care s? fac? fa?? Uniunii Sovietice, to?i ace?ti factori s-au conjugat pentru a deschide calea celei mai mari zguduiri care afectase vreodat? ansamblul lan?ului de ??ri ce se întindea de la Marea Baltic? la Marea Neagr? ?i la Marea Adriatic?, la est de Germania. Evenimentele, mai mult decât un plan prestabilit, au favorizat Uniunea Sovietic? ?i i-au permis s? instaureze în aceast? regiune regimuri nu numai calchiate dup? ea, dar ?i întrutotul obediente fa?? de Moscova"[53].
- Va urma -

Extras din volumul „Hitler, Stalin, Antonescu", Gheorghe Buzatu, Ploie?ti, Editura Societ??ii Culturale PLOIE?TI-MILENIUL III, 2005, Cap. 1.
----------------------------------------------
[43] Dintre lucr?rile, apreciate „clasice", pe aceast? tem?, supunem aten?iei cititorului Maurice Baumont, La Faillite de la Paix (1918-1939), I-II, Paris, Presses Universitaires de France, 1960-1961; idem, Les origines de la Deuxičme Guerre mondiale, Paris, Payot, 1969; A. J. P. Taylor, The Origins of the Second World War, London, H. Hamilton, 1961 (tradus? ?i în limba român?).
[44] Un domeniu în care exceleaz?, înc? din 1954, de la prima edi?ie, cartea celebrului istoric german Andreas Hillgruber, „Hitler, Regele Carol ?i Mare?alul Antonescu". Rela?iile germano-române (1938-1944), traducere, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1994.
[45] Cf. V. F. Dobrinescu, B?t?lia diplomatic? pentru Basarabia (1918-1940), Ia?i, Editura Junimea, 1991; Ion Constantin, România, Marile Puteri ?i problema Basarabiei, Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 1995; Nicolae I. Arn?utu, 12 invazii ruse?ti în România, Bucure?ti, Editura Saeculum/Editura Vestala, 1996 (edi?ia original? - Buenos Aires, 1956).
[46] Un domeniu în care trimitem la o alt? carte de referin??, dat fiind destinul tragic al autorului ?i, deopotriv?, al contribu?iei sale, „topit?" imediat dup? apari?ie de c?tre autorit??ile comuniste, Auric? Simion, Preliminarii politico-diplomatice ale insurec?iei române din august 1944, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1979.
[47] Cf. ?tefan Lache, Gheorghe ?u?ui, La Roumanie et la Conférence de la Paix de Paris (1946), Bucure?ti, Editura Academiei, 1987; V. F. Dobrinescu, România ?i organizarea postbelic? a lumii (1945-1947), Bucure?ti, Editura Academiei, 1988.
[48] Cartea s-a bucurat de un succes interna?ional remarcabil, fiind tradus? de îndat? în limbile englez? (1945) ?i italian? (1946), iar, în ultimul rând, în român?.
[49] Lucrarea lui Constantin I. Kiri?escu, faimosul autor al trilogiei consacrate anterior marii epopei na?ionale din 1916-1919 (cf. Istoria r?zboiului pentru întregirea României. 1916-1919, I- III, Bucure?ti, edi?iile 1922-1924, 1926-1927 ?i 1989), a fost terminat? în 1956, dar, fiind confiscat? de Securitate, nu a putut vedea lumina tiparului decât la data indicat?.
[50] Edi?ia original?: Madrid, Editura Carpa?i, 1965.
[51] Dup? 23 august 1944, o dat? cu "eliberarea" României de c?tre trupele sovietice, URSS, devenind pe moment putere ocupant? pentru cel pu?in 15 ani (1944-1958), a înf?ptuit prin for??, cu concursul comuni?tilor indigeni, sovietizarea ??rii, potrivit voin?ei exprimat? de liderul de la Kremlin, I. V. Stalin, în sensul c?, "acolo unde înainteaz? tancurile sovietice, se extinde ?i sistemul socialist".
[52] Dinu C. Giurescu, „Imposibila încercare. Greva regal? - 1945. Documente diplomatice", Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 1999, p. 15 ?i urm. In acela?i sens, Jean-François Soulet vorbea despre „puternicul val de expansiune a comunismului sovietic controlat în totalitate de Moscova" (cf. Istoria comparat? a statelor comuniste din 1945 pân? în zilele noastre, Ia?i, Editura Polirom, 1998, p. 73).
[53] Jean-Marie Le Breton, Europa Central? ?i Oriental? între 1917 ?i 1990, Bucure?ti,
1996, p. 79-80.

footer