Revista Art-emis
Cine a declan?at Al Doilea R?zboi Mondial? PDF Imprimare Email
Victor Suvorov   
Duminică, 06 Decembrie 2015 19:42

Victor Suvorov - Sprg?torul de ghea??La aceast? īntrebare se r?spunde īn fel ?i chip. Nu exist? o p?rere unic?. Conducerea sovietic?, de pild?, ?i-a schimbat p?rerea īn aceast? problema de mai multe ori. La 18 septembrie 1939, guvernul sovietic comunica īntr-o not? oficial? c? vinovat? de izbucnirea r?zboiului este Polonia. La 30 noiembrie 1939, īn ziarul Pravda, Stalin mai numea ni?te „vinova?i": „Anglia ?i Fran?a au n?v?lit asupra Germaniei, luānd asupra lor r?spunderea pentru actualul r?zboi". La 5 mai 1941, īntr-o cuvāntare secret?, ?inut? īn fa?? absolven?ilor Academiei militare, Stalin numea īnc? un vinovat: Germania. Dup? terminarea r?zboiului, cercul „vinova?ilor" se l?rge?te. Stalin declara c? Al Doilea R?zboi Mondial a fost īnceput de toate ??rile capitaliste. Conform īmp?r?irii lui Stalin, īnainte de cel de-Al Doilea R?zboi Mondial toate statele lumii īn afar? de U.R.S.S., erau socotite capitaliste. Dac? e s?-i d?m crezare lui Stalin, r?zboiul cel mai sīngeros din istoria omenirii a fost īnceput de guvernele tuturor statelor, inclusiv Suedia ?i Elve?ia, dar excluzānd Uniunea Sovietic?. Punctul de vedere a lui Stalin, conform c?ruia vinova?i sunt to?i, cu excep?ia U.R.S.S., a prins r?d?cini pentru mult timp īn mitologia comunist?. Īn timpurile lui Hru?ciov ?i Brejnev, ale lui Andropov ?i Cernenko īnvinuirile adresate īntregii lumi s-au repetat nu o dat?. Īn timpul lui Gorbaciov, īn Uniunea Sovietic? s-au schimbat multe, īns? nu s-a modificat opinia stalinist? privind vinova?ii de izbucnirea r?zboiului. Astfel, īn timpul lui Gorbaciov, principalul istoric al Armatei Sovietice, generalul-locotenent P.A.Jilin, repet?: „Vinova?ii r?zboiului n-au fost numai imperiali?tii Germaniei, ci ai īntregii lumi"[1]. Īndr?znesc s? afirm c?, īnvinuind toate ??rile lumii de dezl?n?uirea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, comuni?tii sovietici au ascuns cu bun? ?tiin?? ru?inosul lor rol de instigatori ai r?zboiului. S? ne amintim c? dup? Primul R?zboi Mondial, Germania a pierdut dreptul de a mai avea o armata puternic? ?i armament ofensiv, inclusiv tancuri, artilerie grea ?i avioane de lupta. Pe propriul lor teritoriu comandan?ii germani au fost lipsi?i de posibilitatea de a se mai preg?ti īn vederea unor r?zboaie agresive. Comandan?ii germani nu au īnc?lcat interdic?iile ?i nu s-au preg?tit de r?zboi agresiv īn poligoanele lor, au f?cut aceste lucruri... pe teritoriul Uniunii Sovietice. Stalin a pus la dispozi?ia comandantilor germani tot ceea ce ei nu aveau dreptul s? mai de?in?: tancuri, artilerie grea, avioane de lupt?. Le-a pus la dispozi?ie institu?ii de īnv???mānt, poligoane, cāmpuri de tragere. Stalin a dat comandan?ilor germani accesul liber īn uzinele sovietice de tancuri, cele mai puternice din lume: uita?i-va, ?ine?i minte, īnsu?i?i-v?!

Dac? Stalin ar fi voit pacea ar fi trebuit s? īmpiedice cu orice pre? rena?terea puterii de ?oc a militarismului german: c?ci atunci Germania ar fi r?mas o ?ar? sl?bit? din punct de vedere militar, īn afar? de Germania, ar fi fost sl?bit? Marea Britanic, care nu avea trupe terestre corespunz?toare, ?i Fran?a, care ī?i pierduse aproape īntreg bugetul militar pe un p?gubos program de ap?rare, ridicānd un fel de Mare Zid Chinezesc de-a lungul grani?elor sale; dar ?i alte ??ri mult mai slabe din punct de vedere economic ?i militar, īn aceast? situa?ie, Europa n-ar mai fi fost deloc īn pragul conflagra?iei... īns? Stalin, cu un scop anume, nu precupe?e?te mijloace, for?e ?i timp pentru rena?terea puterii militare germane. De ce? īmpotriva cui? Desigur, nu īmpotriva lui īnsu?i! Atunci īmpotriva cui? R?spunsul este unul singur: īmpotriva restului Europei. Rena?terea puterii armate a Germaniei este īns? doar o jum?tate din chestiune. Chiar ?i cea mai puternic? armat? nu īncepe r?zboiul de la sine. Trebuie, mai īnainte de orice, un lider fanatic ?i nebun, gata s? īnceap? r?zboiul. Iar Stalin a f?cut foarte multe pentru c? īn fruntea Germaniei s? vin? un asemenea lider. Cum l-a creat Stalin pe Hitler, cum l-a ajutat s? pun? mān? pe putere ?i s?-?i consolideze puterea, este o tema vast?. Preg?tesc o carte despre acest lucru. Vom mai vorbi pe aceast? tema, acum s? amintim doar c? Stalin a īndemnat la r?zboi cu perseveren?? ?i dārzenie pe nazi?tii abia veni?i la putere. Īncununarea acestor eforturi este pactul Molotov-Ribbentrop. Prin acest pact Stalin a garantat lui Hitler libertatea de ac?iune īn Europa ?i a deschis ecluz? principala a celui de-Al Doilea R?zboi MJondial. Cānd pomenim cu vorbe rele pe dul?ul care a h?cuit jum?tate din Europa, s? nu-l uit?m pe Stalin, cel care l-a crescut, dāndu-i apoi drumul din lan?. Chiar īnainte de venirea s? la putere, liderii sovietici īl denumeau īn secret pe Hitler „Sp?rg?tor de Ghea?? al Revolu?iei". Denumirea este exact? ?i cuprinz?toare. Stalin a īn?eles c? Europa este vulnerabil? numai īn caz de r?zboi ?i c? „Sp?rg?torul de Ghea?? al Revolu?iei" va putea s? fac? Europa vulnerabil?. Adolf Hitler, nefiind con?tient de acest lucru, a netezit calea comunismului mondial. Prin r?zboaie fulger, Hitler a īngenuncheat democra?iile occidentale, īn acest scop el ?i-a dispersat for?ele din Norvegia pān? īn Libia. „Sp?rg?torul de Ghea?? al Revolu?iei" a s?vār?it cele mai mari crime īmpotriva umanit??ii ?i, prin ac?iunile sale, a dat lui Stalin dreptul moral de a declan?a īn orice moment Eliberarea Europei, īnlocuind lag?rele de concentrare brune cu cele ro?ii.

Stalin a īn?eles c? r?zboiul nu este cā?tigat de cel care intr? primul īn joc, ci de ultimul intrat ?i, galant, i-a l?sat lui Hitler infamul drept de a fi instigatorul r?zboiului, iar el a a?teptat cu r?bdare momentul „īn care capitali?tii se vor certa īntre ei"[2]. Īl socot pe Hitler un criminal ?i un tic?los, īl consider un canibal la scar? european?, īns?, dac? Hitler a fost canibal, asta nu īnseamn? c? Stalin a fost vegetarian. S-au f?cut nu pu?ine eforturi pentru a demasc? crimele nazis¬mului ?i a g?si c?l?ii care au s?vīr?it cruntele f?r?delegi sub steagul sau. Aceast? ac?iune trebuie continuat? ?i aprofundat?. Dezv?luindu-i pe nazi?ti, a trebuit s?-i dezvaluim ?i pe comuni?tii sovietici, care i-au īncurajat īn s?vīr?irea crimelor ?i au inten?ionat s? se foloseasc? de rezultatele crimelor acestora. Īn Uniunea Sovietic? arhivele au fost cur??ate demult ?i cu minu?ie, iar ceea ce a r?mas, este aproape inaccesibil cercet?torilor. Am avut fericirea s? lucrez pentru pu?in timp īn arhivele Ministerului Ap?r?rii al U.R.S.S., īns?, absolut con?tient, aproape c? nu folosesc materiale de arhiv?. Am multe materiale din arhivele germane de r?zboi, dar practic nici pe acestea nu le folosesc. Principala, mea surs? sunt publica?iile sovietice. Chiar ?i numai acestea sunt pe deplin suficiente c? s?-i pun? pe comuni?tii sovietici la stālpul infamiei ?i s?-i a?eze pe banca acuz?rii, al?turi de nazi?tii germani, ba chiar īnaintea lor. Principalii mei martori sunt: Marx, Engels, Lenin, Tro?ki, Stalin, to?i mare?alii sovietici din timpul r?zboiului ?i mul?i generali importan?i, īn?i?i comuni?tii recunosc c? ei, cu māinile lui Hitler, au dezl?n?uit r?zboiul īn Europa ?i au preg?tit o lovitur? prin surprindere asupra lui Hitler, c? s? cucereasc? Europa distrus? de el. Valoarea spuselor mele tocmai īn aceast? const?: criminalii īn?i?i vorbesc despre crimele lor. ?tiu c? mul?i vor s?ri īn ap?rarea comuni?tilor. Domnilor, eu am dat īn vileag pe comuni?ti prin afirma?iile lor. L?sa?i-i s? se apere singuri.
Victor Suvorov, decembrie 1987

Extras din cartea „Sp?rgatorul de ghea??"
--------------------------------------------------------
[1] Krasnaia zvezda, 24 sept. 1985.
[2] Stalin, cuvāntare din 3 decembrie, 1927.

footer