Revista Art-emis
Dosar special: Terorismul revizionist ungar (1) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Vineri, 04 Decembrie 2015 18:04

Traian Valentin Poncea & Aurel Rogojan - Spionajul ungar în România 1Organiza?ii paramilitare folosite de serviciile de spionaj ?i contraspionaj ungare în perioada interbelic?

Terorismul revizionist ungar a fost conceptualizat înainte de încheierea formal? a primului r?zboi mondial. Dup? venirea la putere, în Germania, a lui Adolf Hitler – politica extern? a guvernului de la Budapesta s-a raliat deschis revizionismului militarist-revan?ard promovat de noul regim politic instalat la Berlin. Odat? cu nominalizarea în fruntea guvernului ungar a liderului fascist Gyula Gömbös de Jafka, revizionismul pe seama României, Cehoslovaciei ?i Iugoslaviei a devenit politic? oficial? de stat a Ungariei. Noul regim fascist a creat în Ungaria ?i în ??rile limitrofe un sistem complex de organiza?ii paramilitare, sub cele mai diverse acoperiri (sportiv?, cultural? etc.), în fapt terorist-diversioniste. Aceste organiza?ii aveau menirea s? cuprind? în rândurile lor segmente cât mai largi ale popula?iei maghiare minoritare ce locuia în teritoriilor revendicate de Budapesta de la ??rile vecine, tinzând spre atragerea la colaborare a cvasitotalit??ii acesteia. Totodat?, aceste organiza?ii paramilitare cultivau în rândul popula?iei minoritare maghiare din Cehoslovacia, România ?i Iugoslavia spiritul revan?ard, în vederea faciliz?rii ac?iunilor ulterioare ale armatei ungare. Serviciile de informa?ii ale statului ungar au asigurat asisten?a de specialitate organiza?iilor subversive, inclusiv baza logistic?, fiind totodat? beneficiarele informa?iilor ob?inute cu sprijinul acestora. „Ungaria, la fel ca ?i Germania nazist?, ?i-a organizat activitatea grupurilor fascist-revizioniste pe baze totale, la nivel de stat, începând cu cabinetul regentului Horthy ?i pân? la ultima verig? a organiza?iilor militarist-revan?arde, de spionaj ?i teroare"[1].
Toate organiza?iile paramilitare constituite în Ungaria aveau în structura lor sec?ii care se ocupau cu activit??i speciale, în primul rând cu activitatea de spionaj.

I. Forma?iuni paramilitare

1. „Ordinul Vitejilor" („Vitézi Rend")

A fost constituit imediat dup? Primul R?zboi Mondial de c?tre regentul Horthy Miklos în scopul de a cultiva tradi?iile r?zboinice ale na?iunii maghiare, prin consacrarea meritelor câ?tigate pe câmpul de lupt?. Emblema ordinului era „Sfânta Coroan? a regelui ?tefan" ?i avea ca simbol obiectivul urm?rit: „Recucerirea Carpa?ilor"[2]. Membri de drept ai ordinului erau to?i posesorii decora?iei de argint clasa I ?i a altor ordine mai înalte. Conduc?torul ordinului era însu?i regentul. To?i membrii ordinului purtau, ca pe o particul? nobiliar?, titlul onorific de „vitéz" înaintea numelui[3]. Pentru a împiedica p?trunderea unor elemente indezirabile (din punct de vedere al intereselor na?ionalist-revizioniste), to?i candida?ii erau sever selec?iona?i la primirea în rândul cadrelor ordinului. Recruta?i din rândul tuturor claselor ?i p?turilor sociale, membrii ordinului, prin apartenen?a la diferite medii, influen?au mentalitatea anturajului din care f?ceau parte sau pe care îl frecventau în direc?ia impus? de c?tre forul central de propagand? ?i asigurau, totodat?, o observare permanent? a opiniei publice semnalând în timp util orice deviere de la linia politic? oficial?, fie prin intermediul organiza?iilor locale, fie direct, prin Sec?ia a II-a de pe lâng? Pre?edin?ia Consiliului de Mini?tri. Ordinul Vitejilor a fost un pre?ios auxiliar al guvernului ungar pe linia maghiariz?rii minoritarilor. Astfel, prin împropriet?rirea cu loturi de p?mânt a membrilor Ordinului (a?a-zisele „loturi viteje?ti"- „vitézi telkek")[4] autorit??ile de la Budapesta au colonizat unguri în teritoriile „alipite"[5]. Cel mai activ organ de propagand? al Ordinului Vitejilor era „Grupul Zrinyi" - care activa pe terenul propagandei militare publicând bro?uri ?i colec?ii de cântece patriotice cu caracter revan?ard ce vizau îndeosebi România. Grupul edita periodicul „Magyar Katona Ujsag„" („Ziarul militar maghiar").

2. „Uniunea Fo?tilor Combatan?i" („Orszagos Tüzharcos Szövetség")

A luat na?tere la sfâr?itul Primului R?zboi Mondial ?i grupa în cadrul ei pe to?i cet??enii unguri care f?cuser? parte din armata austro-ungar?. Lor li se mai ad?ugau ?i membri a?a-ziselor „trupe libere" (contrarevolu?ionare) care au ac?ionat în perioada anilor 1919-1920. Principalele obiective ale Uniunii vizau men?inerea ?i cultivarea spiritului ost??esc maghiar ?i a camaraderiei între fo?tii combatan?i, precum ?i a ordinii interne în stat. În acest sens ea supraveghea minorit??ile din Ungaria ?i sprijinea armata regulat?. Edita hebdomadarul „Magyar Front". A ac?ionat ?i în Transilvania dup? Dictatul de la Viena. S-a contat pe faptul c? membrii organiza?iei vor ac?iona pentru reconstituirea Ungariei Mari în frontierele ei medievale. În anul 1940, Uniunea cuprindea circa 1200 de organiza?ii comunale, iar un an mai târziu num?rul lor a crescut cu alte 781 de grup?ri totalizând circa 300.000 membri. În general, misiunea principal? a acestei organiza?ii a constat, îndeosebi dup? rapturile teritoriale care au avantajat Ungaria, în a asigura siguran?a intern? fa?? de o eventual? mi?care de eliberare a popoarelor înglobate cu for?a în noua Ungarie Mare, crea?ie a lui Hitler ?i Mussolini (îndeosebi a românilor, sârbilor ?i slovacilor), de a observa permanent starea lor de spirit ?i de a semnala în timp util orice reac?ie a minoritarilor serviciului de contraspionaj al corpului de armat? ungar dislocat în zon?.

3. „Uniunea General? Maghiar? de Ap?rare a Rasei" („Orszagos Magyar Fejvedo Szovetség") sau „Garda zdren??ro?ilor" („Rongyos Gárda„)

A fost creat? în perioada desf??ur?rii lucr?rilor Conferin?ei de pace de la Paris din elemente provenite din rândul a?a-ziselor „trupe libere" care au ac?ionat în anii 1919-1920 sub conducerea maiorului Héjjas Iván. Numele de „zdren??ro?i" provenea de la echipamentul extrem de eterogen ?i uzat pe care l-au purtat în acei ani trupele amintite, ai c?ror membri f?cuser? parte din diverse arme ?i unit??i. Sediul organiza?iei era la Budapesta ?i tot aici ap?rea ?i organul ei de pres?, s?pt?mânalul „Sorakozo", redactat de dr. Héjjas Jenö, fratele mai mic al comandantului. Membrii organiza?iei erau recruta?i, de regul?, dintre elementele care se dovediser? a fi lipsite de orice urm? de scrupule în executarea unor misiuni delicate, cu stagiul militar satisf?cut, ofi?eri activi, în rezerv? sau de rezerv?, grade inferioare, cunosc?tori a cel pu?in o limb? „minoritar?" - evident, pân? în 1918. Majoritatea timpului ace?tia î?i desf??urau activit??ile cotidiene, doar în perioadele de tensiune cu vreun stat „succesoral" erau chema?i prin ordine ale statului major al armatei, reinstrui?i sumar în mânuirea armelor automate ?i trecu?i clandestin în grupe de 30 pân? la 300 de persoane peste frontier? pentru a r?scula popula?ia minoritar? maghiar?, a ataca persoane oficiale ?i a distruge lucr?rile de art? (poduri, viaducte, tunele) ?i comunica?iile rutiere sau feroviare anume desemnate. Garda Zdren??ro?ilor a fost folosit? cu succes cu prilejul dezmembr?rii Cehoslovaciei (dup? primul Diktat de la Viena, de la 2 noiembrie 1938), în ajunul ocup?rii Ruteniei de c?tre Ungaria, prin producerea de agita?ie în rândul popula?iei civile slovace de c?tre bande înarmate, care au culminat cu acte de terorism, crime ?i diversiune. Ulterior, aceste trupe au participat atât al?turi de armata german? la r?zboiul împotriva Poloniei (simbolic, la atacul asupra Poloniei au participat 400 de membri ai G?rzii), cât ?i în r?zboiul ruso-finlandez al?turi de trupele finlandeze, ultima fiind singura ac?iune onorabil?. De asemenea, un deta?ament din Garda zdren??ro?ilor a fost utilizat la reprimarea revoltei sârbilor din Bacica, din ianuarie 1942 când, sub comanda inspectorului de poli?ie pensionar Scheibold Imre, a s?vâr?it cele mai abominabile crime de pe teritoriul Serbiei, care dep??e?te cu mult, prin cruzime, ac?iunile similare ale germanilor din trupele SS care au ac?ionat pe teritoriul fostei Iugoslavii. În Transilvania, activitatea G?rzii Zdren??ro?ilor a variat ca intensitate în func?ie de evolu?ia raporturilor interna?ionale ?i de versiunile care circulau cu privire la revizuirea Tratatului de pace de la Trianon. Astfel, în prima jum?tate a anului 1939, când revizuirea tratatului era considerat? ?i prezentat? de oficinele ungare ca iminent?, organele române?ti de informa?ii ?i contrainforma?ii au stabilit, prin mijloace specifice muncii, c? „Rongyos Garda" (Garda Zdren??ro?ilor) îndemna, prin diverse promisiuni, pe tinerii maghiari din Transilvania s? se înroleze în rândurile ei pentru a se preg?ti în vederea anex?rii acestei vechi provincii române?ti la Ungaria. Obiectivele vizate de aceast? organiza?ie terorist? erau: atacarea trupelor regulate, atentate împotriva personalit??ilor oficiale, organizarea de forma?iuni paramilitare în rândul minoritarilor maghiari ?i spionaj în favoarea Ungariei. În anii 1939-1940 ea a ac?ionat pe raza jude?elor Bihor, Cluj, S?laj, Maramure?, Mure? ?i Satu-Mare.

4. „Vân?torii turanici" („Turáni Vadászok")

Organiza?ie a fost creat? în anul 1932 de primul ministru, generalul Gömbös. Fiind militar de carier?, el a g?sit aceast? cale pentru instruirea militar? camuflat? a tineretului ungar, eludând astfel prevederile Tratatului de la Trianon care opreau Ungaria s? de?in? o armat? mai mare de 30.000 de militari. În acest fel, el a pus indirect la dispozi?ia guvernului un fel de gard? na?ional? organizat? dup? sistemul unit??ilor de asalt de tip „S.A." ale Partidului Na?ional-Socialist German (N.S.D.A.P.). Organiza?ia avea circa 80.000 de membri grupa?i într-o organiza?ie central? ?i organiza?ii teritoriale: jude?ene, de plas? ?i comunale. Acestea erau împ?r?ite, la rândul lor în mai multe sec?ii cu profil cultural, social, de pres? ?i propagand?, existând ?i o sec?ie de „ap?rarea na?iunii", care desf??ura ?i ac?iuni de sorginte terorist?. Din cei 80.000 de membri, circa 25.000 erau complet echipa?i, instrui?i ?i înarma?i pentru executarea unor ac?iuni armate cu caracter terorist-diversionist. Vân?torii turanici erau cota?i ca fiind unealta cea mai fidel? a guvernului horthyst ungar, atât în ceea ce prive?te desf??urarea ac?iunilor de propagand?, cât ?i în urm?rirea st?rii de spirit a popula?iei minoritare[6]. Dup? primul Dictat de la Viena (2 noiembrie 1938), armata ungar? fiind reorganizat? pe baza serviciului militar obligatoriu, importan?a acestei organiza?ii a sc?zut. Ulterior, dup? anexarea succesiv? a unor teritorii din Cehoslovacia, Iugoslavia ?i România, guvernul a oficializat aceast? organiza?ie ca o component? a armatei ungare. Doi ani mai târziu, dup? anexarea nordului Transilvaniei, ea a primit noi atribu?ii. Astfel, pe lâng? activitatea propagandistic? ?i contrainformativ?, ea a fost îndrituit? ?i cu formarea de echipe teroriste menite s? preg?teasc? terenul în vederea derul?rii, în bune condi?iuni, a opera?iunilor militare ce urmau s? se desf??oare la momentul oportun, în sudul Ardealului în vederea anex?rii lui la Ungaria.

În cazul unui conflict armat ungaro-român, misiunea organiza?iei avea ca obiective:
1. s? desf??oare activit??i de factur? contrainformativ?;
2. s? infiltreze în România echipe special instruite cu scopul de a desf??ura intense ac?iuni de agita?ie, alarmare ?i defetism, de distrugere a lucr?rilor de art?, a obiectivelor militare ?i economice;
3. s? asigure spatele armatei horthyste ?i liniile ei de comunica?ii pe m?sur? ce aceasta ar fi înaintat în adâncimea teritoriului românesc;
4. s? identifice ?i s? lichideze persoanele care nu prezentau încredere.
Echipele teroriste erau instruite la Hajmasker, Varpalota ?i Harrossziget. În paralel cu instruc?ia tehnic?, echipele teroriste urmau ?i cursuri intensive de limba român?.

5. Uniunea asocia?iilor camaradere?ti „Turul" („Turul" Bajtarsi Eguesületek Szövetsége)

A fost o organiza?ie na?ionalist? paramilitar? a studen?ilor ?i intelectualilor tineri care grupa circa 30.000 membri. Ini?ial, se compunea numai din studen?i dar ulterior, pentru a avea un control mai bun asupra acestui însemnat grup socio-profesional reprezentat de tineretul studios, guvernul ungar a reu?it s? impun? men?inerea în organiza?ii a cadrelor ?i dup? terminarea studiilor universitare. Numele asocia?iei provine de la pas?rea mitic? „turul", despre care o veche legend? spune c? ar fi înso?it triburile nomade ungare în peregrin?rile lor din Asia ?i pân? în Câmpia Panoniei. Din ra?iuni politice, aceast? organiza?ie a f?cut un cult mistic din teoria înrudirii ungurilor cu japonezii, pe care germanii îi considerau „albi de onoare". Batalioanele înarmate ale Asocia?iei „Turul„" au pus cap?t cu u?urin?? tentativei fostului suveran Carol de Habsburg de a reocupa tronul Ungariei, în 1921. Pentru aceast? adev?rat? armat? clandestin? – a c?rei existen?? înc?lca flagrant prevederile Tratatului de la Trianon - au fost create depozite de armament ?i muni?ii din stocurile r?mase din primul r?zboi mondial sau produse de uzinele de armament ungare, care deja, pe la începutul anilor '20, au fost repuse în func?iune cu ajutorul consilierilor germani veni?i din Ruhr[7]. De?i sediul oficial era la Budapesta, în cl?direa Universit??ii Pazmany Peter, sediul operativ se afla în cazematele situate pe malul estic al Dun?rii, la „Turul var" - „Cetatea Turul", din apropierea podului Franz Iosif. Uniunea avea filiale organizate pe sec?iuni economice, literare, istorice, sociologice ?i etnografice. Ea mai dispunea ?i de o sec?ie de editur? care tip?rea studii ?i articole cu caracter na?ionalist-revizionist. Organul oficios de pres? al organiza?iei era revista lunar? „Magyar Elet"- („Via?a maghiar?"). În afara acestor sec?ii de factur? „?tiin?ific?", ea mai dispunea ?i de o sec?ie terorist?[8] format? numai din intelectuali bine „îndoctrina?i". Aceast? sec?ie organiza ?i coordona a?a-numitele „cete libere" („szabad csapatok"), în realitate bande teroriste, recunoscute ulterior pentru multiplele acte teroriste ?i crime pe care le-au provocat. De remarcat c? instruirea membrilor acestor cete cuprindea ?i studierea temeinic? a poporului român, sub toate aspectele: limb?, port, obiceiuri, psihologie, calit??i ?i defecte, spre a le exploata la nevoie. Totodat?, al?turi de metodele de propagand? defetist?, se studia în cele mai mici detalii topografia Transilvaniei cu ajutorul h?r?ilor tip?rite la scara 1/50.000. Sec?ia terorist? a Uniunii era compus? din circa 600 de persoane, inclusiv para?uti?ti. Conform rapoartelor S.S.I.-ului, aceast? asocia?ie era cotat?, pe bun? dreptate (sub raportul valorii morale ?i al randamentului), drept cea mai periculoas? organiza?ie terorist?, fiind rezervat? exclusiv ac?iunilor contra României.

6. „Organiza?ia Levente" („Levente Egyesület")

A fost creat? ca organiza?ie de preg?tire paramilitar? a tineretului ungar. Ea cuprindea tinerii a c?ror vârst? era cuprins? între 18-21 ani care, înainte de a fi recruta?i în armat?, erau ini?ia?i în deprinderea mânuirii armelor. Din organiza?ie f?ceau parte ?i fetele în vârst? de 16-24 ani. Aceast? organiza?ie avea un program de preg?tire militar? similar – dup? cum se apreciaz? în unele documente - cu preg?tirea tineretului fascist italian în organiza?ia „G.I.„", sau a celui nazist în „Hitlerjugend". În programul ei figura, la loc de frunte, „propagarea ideilor revizioniste în rândul tinerei genera?ii, exaltarea spiritului de revan??, a urii împotriva na?ionalit??ilor nemaghiare, fiind preg?ti?i (membrii ei, n.n.) în vederea s?vâr?irii unor acte teroriste ?i asasinate în mas? în caz de r?zboi„[9]. A ac?ionat în perioada anilor 1942-1946 în jude?ele din Transilvania de Nord.

7. „Asocia?ia General? a Tiraliorilor Unguri" („Orszagos Magyar Lövesz Egyesület")

A luat fiin?? în anul 1932, o dat? cu Organiza?ia „Vân?torii turanici", în vederea asigur?rii preg?tirii post-militare camuflate - datorit? regimului impus de clauzele militare ale Tratatului de pace de la Trianon. A fost o organiza?ie paramilitar? deosebit de activ?, mai ales în ac?iunile ei pe spa?iul transilvan. Între atribu?iunile ce-i reveneau, men?ion?m:
- familiarizarea cu comenzile militare (în limba maghiar?) a celor 22 de contingente de etnici maghiari care efectuaser? serviciul militar în armata român?;
- educarea în spirit na?ionalist-?ovin a popula?iei de origine maghiar? din Transilvania;
- formarea ?i instruirea militar? a popula?iei maghiare de aici în scopul de a ?ine în frâu popula?ia româneasc? în cazul unei agresiuni manu militari ini?iat? de Budapesta;
- asigurarea unui ajutor substan?ial armatei regulate ungare în lupta defensiv? cu armata român?, în cazul în care luptele s-ar desf??ura pe teritoriul Transilvaniei de Nord.
Majoritatea organiza?iilor urbane dispuneau de sedii ?i poligoane de tragere, unde se p?strau armamentul ?i muni?ia. În comunele din apropierea frontierei, armamentul ?i muni?ia aferent? se p?strau la domiciliul fiec?rui membru al organiza?iei[10].
O confirmare a colabor?rii tiraliorilor cu armata regulat? ungar? rezid? în faptul c? în cursul aplica?iilor tactice cu dubl? ac?iune a Batalionului 32 Vân?tori de Frontier? care s-a derulat în vara anului 1942 în zona Ghime?-Gheorgheni, au luat parte activ? ?i unit??ile de tiraliori de aici[11].

8. „Organiza?ia de zece" („Tizes Szervezet")

A fost o organiza?ie ce viza scopuri revizioniste ?i de protejare, inclusiv de natur? contrainformativ?, a elementului maghiar. Numele organiza?iei a derivat de la sistemul de organizare, cea mai mic? subdiviziune grupând 10 familii care locuiau pe aceea?i strad? sau sector de strad? (sau bloc), fiind condus? de un decurion (tizedes). Principala misiune a membrilor organiza?iei rezida în supravegherea tuturor minorit??ilor din punct de vedere al siguran?ei interne ?i sus?inerea intereselor de orice natur? ale ungurilor. Sub raportul activit??ii contrainformative, Organiza?ia de zece a fost cel mai pre?ios auxiliar al organelor de stat ungare în teritoriile ocupate deoarece, prin ramifica?iile sale, care cuprindeau întreg ora?ul, exercita un control cvasitotal asupra locuitorilor. A ac?ionat numai la Cluj.

9. Asocia?ia „Divizia secuiasc?"

Cuprindea ofi?erii ?i trupa fostei divizii secuie?ti care au luptat sub comanda generalului de brigad? Kratochwill Károly împotriva armatei române în anii 1918-1919, atât în Transilvania, cât ?i în b?t?liile de pe Tisa[12]. Numai organiza?ia din Cluj num?ra circa 300 de membri. Condus? de generalul în rezerv? amintit, organiza?ia milita pentru:
- redobândirea întregii Transilvanii;
- men?inerea treaz?, în con?tiin?a etnicilor maghiari, a rezisten?ei fa?? de „ocupa?ia româneasc?", prin imortalizarea faptelor de arme ale combatan?ilor acestei divizii;
- protejarea fo?tilor combatan?i ai unit??ii, membri ai asocia?iei.

10. Organiza?ia paramilitar? „Divizia Secuiasc? de Frontier?" („Székely Hataror Hadasztaly")

A fost înfiin?at? dup? Dictatul de la Viena sub egida Comandamentului ungar cu scopul de a contribui la o ac?iune local? independent? a trupelor din regiunea secuiasc?, în ipoteza c? acestea ar fi izolate de restul for?elor ungare prin reducerea gâtuiturii de la S?rm??el-Vatra Dornei. A constituit cea mai puternic? forma?iune de acest gen, efectivele fiind recrutate din fostele scaune secuie?ti. Era organizat? milit?re?te ?i dotat? cu armament, muni?ie ?i echipament militar, inclusiv artilerie. Ca teritoriu, divizia men?ionat? cuprindea cele 4 jude?e din intrândul secuiesc de atunci: Mure?, Ciuc, Trei Scaune ?i Odorhei, cuprinzând 4 regimente de gard? secuiasc? cu sediile la Tg. Mure?, Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe ?i Odorhei, (9 batalioane volante), ?i câte o companie fix? de fiecare plas?. Batalioanele volante dispuneau (în 1943) de câte 4 companii a 250 de oameni[13].
Numeroasele asocia?ii de factur? fascist?, na?ionalist-?ovin? ?i revizionist? ap?rute în Ungaria interbelic?, înfiin?ate, reînfiin?ate sau reorganizate de nenum?rate ori de regimul horthyst ?i promovând o campanie concertat? ce viza cu înver?unare revizuirea clauzelor teritoriale ale Tratatului de la Trianon, au constituit motive întemeiate de protest nu numai din partea statelor succesoare, ci ?i a unor guverne occidentale, îndeosebi cele francez ?i britanic. Ca urmare a protestelor acestor state la Societatea Na?iunilor ?i la solicitarea organismului interna?ional amintit, guvernul ungar a desfiin?at formal unele dintre aceste organiza?ii paramilitare. Evident, ele au reap?rut a doua zi sub un alt nume, continuându-?i, netulburate, de nimeni ?i de nimic, pe alte planuri sau sub noi forme, activitatea revizionist-revan?ard?[14].

11. „Comitetul pentru Ap?rarea Na?iunii" („Nemzetvédelmi Bizottság")

A fost creat în anul 1942, deci în plin r?zboi, în scopul coordon?rii activit??ii organiza?iilor speciale cu caracter paramilitar, terorist, diversionist, de spionaj, subminare ?i sabotaj. Pre?edintele s?u era Igmandy-Hegyessy Géza, general de divizie de gard? în rezerv?, director al Sediului Central al Ordinului Vitejilor4. Num?rul total al membrilor înscri?i în organiza?iile încorporate în acest comitet, de?i nu a fost stabilit cu precizie deoarece aceea?i persoan? putea s? fac? parte din mai multe a?a-zise asocia?ii patriotice, culturale sau paramilitare, se cifra, cu aproxima?ie, la circa un milion. În directa lui subordonare intrau trei organiza?ii speciale: Ordinul Vitejilor, Uniunea Fo?tilor Combatan?i ?i Federa?ia Organiza?iilor pentru Ap?rarea Na?iunii.

12. „Federa?ia Organiza?iilor pentru Ap?rarea Na?iunii" („Orszagos Nemzetvédelmi Szövetség")

Cuprindea o serie de forma?iuni paramilitare ?i asocia?ii politice speciale. Aceste forma?iuni paramilitare au avut scopul de a asigura for?a executiv? armat? în vederea realiz?rii scopurilor revizioniste ale guvernului ungar, inclusiv prin ac?iuni de natur? terorist? împotriva popula?iei civile de alt? na?ionalitate, ajungând s? considere ca acte de eroism sabotajul, banditismul, crima ?i falsificarea de moned? str?in? sau acte publice, dac? acestea se comiteau în interesul na?ionalismului-revizionist ungar, confundat de ei cu iredentismul. Între forma?iunile paramilitare care f?ceau parte din aceast? federa?ie men?ion?m: Garda zdren??ro?ilor, Vân?torii turanici, Organiza?ia de zece, Uniunea asocia?iilor camaradere?ti „Turul", Asocia?ia general? a tiraliorilor unguri, Asocia?ia „Divizia Secuiasc?" ?i Divizia secuiasc? de frontier?. Ele aveau deplin? libertate în alegerea metodelor de lucru menite s? asigure realizarea scopurilor prev?zute în statutul fiec?rei asocia?ii. Sec?iile speciale teroriste ale acestor organiza?ii erau compuse din elemente alese ?i preg?tite cu grij? în vederea unor ac?iuni de terorism ?i diversiune dincolo de frontierele Ungariei. De regul?, echipele erau compuse din intelectuali tineri ?i studen?i de bun? condi?ie social?, dar fanatiza?i, precum ?i din elemente declasate, certate cu legea, care se str?duiau în felul acesta s? fac? dovada „patriotismului" lor ?i s? recâ?tige respectul ?i considera?ia semenilor. Ele au constituit cele mai periculoase elemente ale na?ional-revizionismului ungar.

II. Organiza?ii politice speciale cu caracter revizionist

Pentru a-?i atinge scopul revizionist, Ungaria a apelat ?i la o serie de organiza?ii politice constituite special. Între acestea, cele mai importante au fost:
- Liga Revizionist?. Organiza propaganda revizionist? intern? ?i extern? prin conferin?e, expozi?ii, tip?rituri etc. De asemenea, realiza subven?ionarea ziari?tilor str?ini.
- Steagul ??rii. Realiza editarea c?r?ilor po?tale ilustrate ?i a timbrelor po?tale cu tem? revizionist? (de pild?, imagini din Bratislava - capitala de ast?zi a Slovaciei -, Cluj, Timi?oara, Oradea, Sibiu, Bra?ov etc., cu inscrip?ia: „A fost unguresc, va fi unguresc") ?i ridica monumente pentru a men?ine treaz? amintirea Trianonului.
- Uniunea Mondial? a Ungurilor. A fost fondat? în anul 1938 ?i func?ioneaz? ?i ast?zi. A avut ?i are ca scop sus?inerea propagandei revizioniste externe. Are rezidenturi în S.U.A., Fran?a, Germania, Italia, Austria, Brazilia etc.
- Asocia?ia B?rba?ilor Ardeleni. Cuprindea circa 12.000 membri, majoritatea intelectuali originari din Transilvania. A dus o politic? exclusiv antiromâneasc?.
- Uniunea Ar?dean?. Grupa intelectuali din zona Aradului, având filiale ?i la Szeged, Kecskémet ?i Oradea. Oficial, afi?a preocup?ri intelectuale la ad?postul c?rora desf??ura o sus?inut? campanie na?ionalist-revizionist? antiromâneasc?.
- „Societatea ungurilor care se de?teapt?" („Ebredö Magyarok Egysülete", prescurtat, E.M.E.) - care ?i-a propus ca obiective principale ap?rarea rasei cre?tine – evident, ungare - ?i lupta pentru integritatea teritoriului unguresc[15] .
- „Asocia?ia ungar? pentru ap?rarea ??rii" („Magyar Országos Véderö Egyesület").
- „Uniunea maghiar? de ap?rare a rasei".
- „Garda revizionist?"[16].
- Va urma -

Documentar realizat pe baza lucr?rii „Spionajul Ungar în România", autori Traian Valentin Poncea ?i Aurel I. Rogojan, Bucure?ti, Editura Eluona, 2007
--------------------------------------------------------
[1] Mihai Stratulat, Revizionismul ?i neorevizionismul ungar, Bucure?ti, Editura Globus, 1994, p. 269.
[2] Augustin Deac, Revizionismul ungar – permanent factor destabilizator în Europa, vol.I (1920 -1938), Bucure?ti, Editura Bravo Press, 1996, p. 223.
[3] Titlul de „vitéz"asigura posesorului dreptul la un lot de împropriet?rire, asem?n?tor celor decora?i la noi cu Ordinul „Mihai Viteazul" ?i „Virtutea Militar?".Vezi în acest sens: „Ungaria...", p. 36.
[4] Vezi nota anterioar?.
[5] Un alt sistem de colonizare viza alocarea unor loturi pentru popula?ia maghiar? din pust? (dispus? s? emigreze) în Transilvania, îndeosebi în zone puternic locuite de români. Vezi, în acest sens loturile de colonizare atribuite a?a-zi?ilor pandori, a?eza?i la frontiera cu România (dup? Diktat), îndeosebi pe raza localit??ilor Râciu, Sânm?rtin, Cr?ie?ti (jude?ul Mure?).
[6] Prezentând programul acestei organiza?ii paramilitare de factur? terorist?, dr. Nijlas Gyula, conduc?torul ei, sublinia, la 30 septembrie 1934: „Lupt?m pentru Ungaria Mare. Purt?m peste tot steagul puterii vechi a str?bunilor turanici, îndemn?m la atac maghiarimea din ?ar?, pe cea rupt? la str?ini, ?i vom mobiliza la lupt? toate straturile turanice...acum doar indic?m revendic?rile noastre, mai târziu le vom pretinde ?i le vom dicta". Arhiva S.R.I., Fondul „D", dosar nr. 2397, f. 32-34.
[7] William Manchester, Armele lui Krupp, 1587-1968, Bucure?ti, Editura Politic?, 1973, p. 428.
[8] De remarcat c? în februarie 1943 sec?ia terorist? grupa 500 de membri, organiza?i milit?re?te, incluzând ?i o unitate de para?uti?ti care era instruit? pe aeroportul militar din Matyasfőld, din proximitatea Budapestei. Vezi,Ungaria...p. 58.
[9] Augustin Deac, op.cit., p. 226.
[10] *** Ungaria. Organiza?ii iredentiste ?i forma?iuni paramilitare (Februarie 1943). Edi?ie, postfa?? ?i note de Mihai Stratulat, Bucure?ti, Editura Publiferom, 2000, p. 63.
[11] Ibidem.
[12] Încercuit? de trupele române, Divizia secuiasc? a capitulat la 26 aprilie 1919. Vezi, pe larg: *** 1918. Des?vâr?irea unit??ii na?ional-statale a poporului român. Recunoa?terea ei interna?ional?. Documente interne ?i externe, vol.III, Bucure?ti, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, 1986, pp. 326-327.
[13] Ungaria...pp. 71-72.
[14] Augustin Deac, op. cit., p. 227.
[15] De remarcat c? EME, împreun? cu Liga ap?r?rii teritoriului ?i Consiliul na?ional secuiesc (MOVE) sunt primele organiza?ii de acest fel înfiin?ate în Ungaria în toamna anului 1918 ?i în prim?vara urm?toare. Emilian E. Bra?oveanu, op.cit., p.8.
[16] Referitor la activitatea „G?rzii revizioniste", în rândurile urm?toare reproducem un pasaj, relevant dup? p?rerea noastr?, dintr-un articol de fond ap?rut într-un cotidian budapestan de mare circula?ie, „Pesti Hirlap" („?tirile din Pesta"). Articolul, intitulat sugestiv „La arme", semnat de baronul Urmánczy Nándor, autorul moral al abominabilelor masacre de la Beli?, din 1918, sublinia c?: „Uniunea general? a lupt?torilor de pe front a hot?rât s? înfiin?eze o sec?ie pentru organizarea G?rzii revizioniste (...). Misiunea g?rzii este s? restabileasc? hotarele milenare ale Marii Ungarii (...). Insigna noastr? este: sabia ?i casca de asalt !". Vezi: „Pesti Hirlap" din 9 noiembrie 1932.

footer