Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Gabriela Vasilescu   
Joi, 24 Martie 2011 22:29
Mihai Viteazul„De la 1600 nici un român n-a mai putut gândi unirea f?r? uria?a lui personalitate, f?r? palo?ul sau securea lui ridicat? spre cerul drept??ii, f?r? chipul lui de curat? ?i des?vâr?it? poezie tragic?." (Nicolae Iorga)

Orice român ar trebui s? ?tie pe dinafar? începutul operei „Românii supt Mihai Vod? Viteazul" scris? de Nicolae B?lcescu, fiindc? reprezint? un model de limb? ?i de frumoase sim??minte române?ti: „Deschid sfânta carte unde se afl? înscris? gloria României, ca s? pun înaintea fiilor ei câteva pagini din via?a eroic? a p?rin?ilor lor. Voi ar?ta acele lupte uria?e pentru libertatea ?i unitatea na?ional?, cu care românii, supt pova?a celui mai vestit ?i mai mare din voievozii lor încheiar? veacul al XVI. Povestirea mea va cuprinde numai opt ani (1593-1601), dar anii istoriei românilor cei mai avu?i în fapte viteje?ti, în pilde minunate de jertfire pentru patrie". Sunt anii domniei lui Mihai Viteazul, domnul ce a aprins în sufletul românilor flac?ra unit??ii na?ionale. La sfâr?itul sec. XVI, Mihai, intrat în istorie ca „Viteazul" sau „Unificatorul", a reu?it pentru scurt? vreme s? reconstituie ceea ce în antichitate se numea Dacia. Puternica personalitate a marelui domn ?i faptele sale, de r?sunet european, au dat un nou curs politic istoriei ??rilor Române. Ridicându-se împotriva regimului domina?iei otomane ?i biruind raporturile cu Imperiul Otoman, el a dovedit resursele puterii de care dispunea în acea vreme ?ara Româneasc?. Sporind prestigiul acesteia, prin unirea ??rilor Române, Mihai Viteazul a pus deopotriv? sub semnul întreb?rii atât st?pânirea otoman? cât ?i tendin?ele de domina?ie ale Imperiului Habsburgic ?i Poloniei. Iar domnia sa, mai ales st?pânirea în Transilvania, a fost pentru nobilimea de aici un semn al pr?bu?irii ei în viitor. La 27 mai 1600 Mihai se intitula „domn al ??rii Române?ti, al Ardealului ?i a toat? ?ara Moldovei." ?i-a confec?ionat o pecete pe care ap?reau toate cele trei steme ale ??rilor Române ?i a mutat capitala la Ia?i. În cei opt ani de domnie a sa, Mihai Viteazul a încercat s? înf?ptuiasc? un program politic pentru care a luptat tot ce a fost mai înaintat atunci în societatea româneasc?.

Faptul c? în ciuda duratei foarte scurte, opera marelui domnitor - Unirea ??rilor Române – s-a impus ca simbol al luptei pentru unitate, este dovada cea mai sigur? c? ea a exprimat o aspira?ie fundamental? a poporului român. Faptele lui Mihai, transmise oral sau prin scris, din genera?ie în genera?ie, au c?p?tat cu vremea valoarea unui mesaj de continuitate. Ele au fost d?t?toare de înv???turi ?i au înt?rit voin?a poporului nostru de a tr?i liber ?i unit într-o singur? ?ar?. Unirea realizat? de Mihai la 1600, întocmai ca un far luminos, a orientat luptele românilor pentru împlinirea idealului na?ional. În anii de grea încercare pentru poporul nostru, Mihai Viteazul a fost o c?l?uz?, un imbold la rezisten??, un îndemn la lupt?. Iar cuvintele sale, un testament pentru genera?iile ce aveau s? vin?: „În vremea aceasta se poate vedea c? n-am cru?at nici cheltuieli, nici osteneal?, nici sânge, nici îns??i via?a mea, ci am purtat r?zboiul a?a de mult? vreme singur, cu sabia în mân?, f?r? s? am nici fort?re?e, nici castele, nici ora?e, nici cel pu?in o cas? de piatr? unde s? m? pot retrage... Nu am pregetat s? m? al?tur cu puterile mele ?i cu cheltuieli uria?e la cre?tin?tate, nefiind cunoscut de nimeni ?i nici nu le-am f?cut silit de cineva, ci ca s? am ?i eu un loc ?i un nume în cre?tin?tate am p?r?sit toate celelalte prietenii ce le aveam."
Încrederea în for?a exemplului s?u, respectul pentru r?m??i?ele sale p?mânte?ti, au fost atât de mari încât atunci când, în 1916, în fa?a ofensivei germane, Statul român era în primejdie, din îndemnul lui Nicolae Iorga, capul lui Mihai Viteazul, pentru a nu fi prad? ?i eventual distrus de invadatori, a fost transportat la Ia?i ?i depus la Mitropolia Moldovei. Îns?, la 1 decembrie 1918 visul de unire al marelui domnitor - înf?ptuirea României Mari - avea s? se împlineasc?. Un vis frumos realizat dup? atâtea jertfe.

Triumful împlinirii marelui ideal na?ional, de unire a tuturor românilor într-un Stat liber ?i independent, avea s? readuc?, în 1920, cu o impresionant? procesiune, cu popasuri la locuri cu rezonan?? istoric?: Ruginoasa, Mirce?ti, M?r??e?ti, e. t. c., capul lui Mihai Viteazul la locul de odihn? ve?nic? de la Mân?stirea Dealu.
Strateg genial, om politic ?i diplomat de avengur?, magnet de str?danii române?ti, marcând un punct culminant în cadrul luptei poporului român de a ie?i la lumin? din vitregia vremurilor ?i de a-?i ocupa locul ce i se cuvine în istoria universal?, Mihai Viteazul a intrat puternic în con?tiin?a româneasc?, personificând ideea de independen?? ?i unitate statal?.
În lupta lor pentru existen??, popoarele au mare nevoie s?-?i creeze idoli. Iar chiar dac? vremurile s-au schimbat, pân? într-acolo încât ast?zi marii eroi sunt uita?i ori aminti?i în trecere, Mihai Viteazul înfrunt? timpul ?i r?mâne o mare personalitate. Demitizat? sau nu, istoria românilor va p?stra în paginile sale domnia lui MIHAI, ca fiind „anii [...] cei mai avu?i în fapte viteje?ti, în pilde minunate de jertfire pentru patrie." ?i nici nu poate fi altfel, deoarece, o societate care nu-?i poate p?stra valorile înseamn? c? nu poate s? se ridice la nivelul lor.

Gabriela Vasilescu
- Licen?iat în istorie, Facultatea de Istorie - Universitatea Cre?tin? „Dimitrie Cantemir" din Bucure?ti;
- Studii postuniversitare de specializare in domeniul istoriei:
Istoria Antic? a României ?i Istorie Antic? Universal?;
Istoria Medie a României ?i Istorie Medie Universal?;
Istoria Modern? a României ?i Istorie Modern? Universal?;
Istoria Contemporan? a României ?i Istorie Contemporan? Universal?;
Psihopedagogie;
- Redactor la Societatea Român? de Radiodifuziune. footer