Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. ing. Anatol Munteanu, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 14 Octombrie 2015 20:14

Col. (r) Dr. ing. Anatol Multeanu, art-emisDetalii importante despre agen?i ?i spioni sovietici.

Între cei circa 300 de partizani din Marea Unitate de partizani-terori?ti, care au ac?ionat în spatele frontului român 1941-1944 erau doar 20-30 de moldoveni rusifica?i, adic? circa 8%, ?i aceste deta?amente se numeau „deta?amente moldovene?ti". S-au p?strat pân? în prezent dosarele personale a partizanilor, inclusiv ale moldovenilor rusifica?i sau a acelora for?a?i de regimul sovietic s? lupte împotriva românilor ?i a României. Dup? 14 iulie 1941 conducerea R.S.S.M. s-a evacuat în Tiraspol, la 19 iulie s-a retras spre Balt?, Valea Ho?ului, iar la 6 august a ajuns la Nikolaev de unde a plecat la Harkov, Nikopoli, Dnepropetrovsk. În octombrie 1941 conducerea R.S.S.M. a ajuns la Kuibâ?ev, dup? care s-a retras la Stalingrad (aprilie 1942), apoi la Saratov (25 august 1942). Abia la 5 noiembrie 1943, C.C. al P.C.(b) M., Consiliul de Mini?tri ?i Sovietul Suprem au ajuns la Moscova, de unde, în aprilie 1944 s-au întors la Soroca, B?l?i ?i Chi?in?u, în Basarabia. Conducerea comunist? a R.S.S.M. a organizat lupta terorist? în spatele frontului germano-român, prin crearea, în 1941, a unui a?a numit „centru de partid" al R.S.S.M., format din 9 persoane, dintre care erau 6 ru?i, un evreu, un ucrainean ?i un moldovean. Acest moldovean se numea Iakov Maslov, membru al partidului comunist din Slobozia-Tiraspol ?i secretar al Comitetului raional al comsomolului din Slobozia. To?i activi?tii aveau pseudonime: Sruli Benihis se numea Efim Kurnosov; Dimitrie Râbalkin - Dumitru Munteanu etc. În aceast? grup? au fost inclu?i: Zah?r Vlasov, Natalia Dobrovoliskaia, Ivan Maslov, Efim Kurnosov, Ivan Vasilenko, Semion Strop?a, Dimitrie Marânzean, Mihai Kvitco[23]. Aceast? grup? a r?mas în Chi?in?u. Detalii conspirative: avea centru de întâlnire pe strada Levscaia, la intersec?ia str?zilor Armeneasc? ?i Kupeceskaia. În mâna stâng? trebuiau s? aib? „o sticl? de lamp?", parola era: Gde va cupili sinee steclo". R?spuns: „V tractire". Dup? aceasta se predau plicuri ?i informa?ii, ap?rea încrederea de colaborare. Întâlnirea avea loc la data de 26 a fiec?rei luni între orele 14.30-15.00. Dac? nu se întâlneau pe data de 26 a lunii, urma s? se întâlneasc? peste dou? zile, adic? pe 28, pe strada ?midt, între strada Bender ?i Ismail, cu aceea?i parol?.

Alte centre de informare erau stabilite la B?l?i, Bender (Tighina), Tiraspol, Râbni?a, etc. Acolo ac?ionau ?i grupurile de diversioni?ti, de spioni, de partizani. În ora?ul B?l?i se întâlneau la data de 10 a fiec?rei luni, între orele 9.00-9.30 pe strada Bucure?ti. Agentul trebuia s? vin? din Gr?dina Public?, având în mân? un pachet legat cu un ?iret de la bocanci. La B?l?i parola era „Scajite gde jiviot doctor Bloomberg?" Ca r?spuns trebuia s? i se spun?: „Okolo vokzala". Dac? agentul avea o informa?ie important?, el trebuia s? plece la Akkerman, s? treac? peste Liman ?i s? ajung? la Odesa, unde era Centrul de colectare ?i transmitere a informa?iilor spre Moscova. Dac? agentul era prins de sovietici, el trebuia s? cear? s? fie dus la Sec?ia Special? unde ac?iona agentul Milstein, care era obligat s? fac? leg?tura cu organele sovietice ?i cu C.C. al P.C.(b) M[24]. În instruc?iunile pentru agen?i se mai prevedea ca în fiecare zi de 11 ?i 12 ale lunii, la 4-5 km la nord de satul Ciucrulea raionul Nisporeni, între orele 22 ?i 3 noaptea, (ora Bucure?tiului), trebuiau s? semnalizeze cu 8 rachete albastre ?i 8 rachete albe. Acesta era un anun?-semnal pentru a primi armament, produse alimentare, foi volante. Pentru aterizarea avioanelor sovietice se preg?tea terenul pe o suprafa?? de un kilometru p?trat. Cursele erau bine organizate, secrete ?i se desf??urau f?r? incidente. Organiza?ia central? de partid, C.C. al P.C.(b) M., a organizat ?i a trimis în spatele frontului germano-român 139 de subunit??i-deta?amente de partizani cu 1349 de partizani-terori?ti[25]. În 1942 C.C. al P.C.(b)M., a trimis suplimentar 85 de partizani. În februarie 1943 au fost organizate ?i trimise alte peste 20 de grupuri de partizani terori?ti[26].

În perioada 1943-1944, în jude?ul Soroca au activat 22 deta?amente de partizani ?i 4 grupuri de diversioni?ti cu un efectiv de 138 persoane.
În alte jude?e ?i localit??iau ac?ionat:
- în jude?ul Orhei - 12 deta?amente de partizani cu 240 persoane;
- în jude?ul Cahul - 44 grupuri cu 462 persoane;
- în jude?ul Chi?in?u - 102 grupuri cu peste 500 persoane;
- în jude?ul Bender - 48 grupuri cu 384 persoane;
- în ora?ul Chi?in?u - 3 grupuri speciale cu 35 persoane;
- în raionul Slobozia - 4 grupuri cu 70 de persoane;
- în ora?ul Tiraspol - un deta?ament cu câteva unit??i cu 70 persoane;
- în raionul Dub?sari - 2 grupuri cu câte 10 persoane;
- la Râbni?a - un grup din 13 persoane.

Concluzii.

Din datele Arhivei din Stavka Armatei Sovietice a U.R.S.S., rezulta c? în spatele frontului Armatei române ?i germane activau, în 1944, în total 144 grupuri de partizani-terori?ti cu un efectiv de 1470 persoane. În perioada anului 1943, Prima Unitate „moldoveneasc?" de partizani a declan?at ?i purtat 39 de opera?iuni militare în timpul c?rora au fost distruse 4 depozite cu armament, 4 depozite cu combustibil, o sta?ie electric?, o sec?ie po?tal?, 23 de cazarme militare ?i alte obiective militare. Ca urmare a opera?iunilor diversioniste, Unitatea de partizani moldoveni a deraiat 277 garnituri feroviare cu osta?i germani, români, unguri, italieni; tehnic? ?i armament militar, au fost avariate sau distruse 281 locomotive ?i 2460 vagoane, 185 automa?ini, 11 avioane, 14 ma?ini blindate ?i alt? tehnic?. Prima Mare Unitate de partizani moldoveni a scos din lupta 14.000 de ofi?eri ?i solda?i germani ?i români. Alte surse men?ioneaz? cifra de 23.000 de militari romani, germani ?i civili, „du?mani ai poporului sovietic", lichida?i de partizanii-terori?ti pe teritoriul Basarabiei[27]. Au fost luate ca trofee 400 arme de foc, 40 mitraliere, 8 tunuri de calibru mare, 12 automa?ini, 160 de cai, 2.000 vite mari cornute. Popula?iei locale i-au fost împ?r?ite 800 tone de cereale, nutre?, material lemnos, alimente ?i alte bunuri. La 15 aprilie 1944, în spatele Armatei Române ?i pe teritoriul României, ac?ionau 946 de partizani-terori?ti, pentru care se planificase s? fie organizat Statul Major al partizanilor moldo-români pe lâng? C.C. al P.C.(b) R.S.S.M.[28]. În 1944 Marea Unitate moldoveneasc? de partizani, sub conducerea lui V.Andreev ?i Ivan Alio?in, avea 800 oameni, iar deta?amentul lui ?itovanea avea 600 persoane. Împreun? au deraiat 103 e?aloane[29].

În concluzie putem sublinia c? Mi?carea terorist? de partizani din R.S.S.M. a fost organizat? de C.C. al P.C.(b) din U.R.S.S., C.C. al P.C.(b) din Ucraina ?i C.C. al P.C.(b) din Moldova. În C.C. al P.C.(b) M. activau Petru Borodin, N. Salagor, Bessonov, Smorigo, Rudi, Alio?in, ?i al?ii[30]. În efectivele Marii Unit??i de partizani-terori?ti, majoritari erau ru?i, ucraineni, evrei, beloru?i. Moldovenii ?i românii din Basarabia nu au participat la ac?iunile teroriste ale partizanilor, iar cei circa 8-10% de moldoveni din Marea Unitate au fost mobiliza?i din localit??ile de peste Nistru - Tiraspol, Balt? ?i localit??i de pe Bug.
--------------------------------------------------------------
[23] Arhivele Oraniza?iilor Social-Politice din Republica Moldova, dosar 2, p.2.
[24] idem d.2, p.5.
[25] idem d.4, p.6
[26] idem d.4, p.25-29.
[27] idem. d.4, p.50.
[28] idem d.4, p.55-56.
[29] idem d.7, p.40-49.
[30] Basarabia dezrobit?, Chi?in?u, 1942, p.143-144.

footer