Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. ing. Anatol Munteanu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 11 Octombrie 2015 22:47

Col. (r) Dr. ing. Anatol Munteanu, art-emis Dotarea deta?amentelor de partizani-terori?ti

La sud de Chi?in?u se planificaser? mai multe diversiuni pe linia F?lciu-Abaclia, Abaclia-Bender. Se planificase, de asemenea, distrugerea podului de peste Prut. În 1944 se propunea intensificarea contactelor ?i leg?turilor cu popula?ia local?, sporirea propagandei comuniste în toate straturile popula?iei, împotriva autorit??ilor române, împotriva organelor de drept: jandarmerie, judec?torie ?i serviciilor de siguran??, pentru a demoraliza organele de stat ?i Armata român?. Se preconizau opera?iuni care s? ajute înaintarea Armatei sovietice. Pentru îndeplinirea acestor opera?iuni teroriste în spatele frontului român, au fost preg?ti?i terori?ti-diversioni?ti. Într-unul dintre grupuri erau 23 de speciali?ti-geni?ti în amplasarea minelor ?i 35 de partizani terori?ti pentru ac?iuni rapide asupra for?elor române?ti. Au fost preg?ti?i 10 speciali?ti pentru sta?iile radio, s-au împ?r?it 80 de complete de haine civile de iarn?, 50 complete de baterii pentru radio, 400 grenade, 50 pistoale, 10 binocluri, 10 rachete de semnalizare, 1.000 kg dinamit?, 200 mine, 80 cu?ite finlandeze, 10 automate, 50.000 patroane, 1.000 kg alimente, 80 para?ute pentru desantare ?i 10 avioane[10]. Documentele de arhiv? consemneaz? ?i numele membrilor grupurilor diversioniste. Printre ace?tea au fost: Vladimir Conecinâi, Pavel Time?cenko, (comisarul grupei operative), Avram Burkovski (conduc?torul grupei de partizani), Naum Man (conduc?torul grupului de diversioni?ti), Mihail Valiuk, Iakov Kaselan, Vasile Kolesov, Nicolai Tolcinski. Grupul de spionaj era alc?tuit din Efim Nicolaev, Alexandru Dolinga, Zaharie Kasianov, Kiril Oleinik, Peisah Asilkovski. Deta?amentul de terori?ti condus de A.Kojuhari avea 12 persoane, inclusiv 4 geni?ti (podrâvniki). Deta?amentul lui Skreabaci avea 12 persoane, deta?amentul lui Polikarpov - 8 persoane ?i deta?amentul lui Babikov - 13 partizani. To?i, ace?ti partizani, care erau în unit??ile de diversioni?ti, erau pl?ti?i suplimentar. În 1942 peste 20 de familii ale partizanilor ru?i care au murit pe front, au primit 61.550 ruble, sau a?a numita „posobie" de 300 ruble. Într-un document s-a p?strat o list? cu 200 familii de partizani care erau pl?tite suplimentar. Pe parcursul urm?torilor ani, familiile partizanilor c?zu?i în lupte au primit pensii ?i posobii pentru între?inerea familiei[11].

Comandamentele germane ?i române împotriva partizanilor terori?ti

Începând cu anul 1942 problema luptei cu diversiunile partizanilor s-a aflat în centrul aten?iei Comandamentului german. Comandamentele german ?i român au elaborat mai multe documente cu privire la organizarea luptei „contra partizanilor"[12]. În 1942 a fost adoptat Ordinul nr.42 al Comandamentului german „Lupta contra partizanilor", dup? care s-au elaborat reguli de comportare a osta?ilor nem?i în lupta cu partizanii, prin regulamentul numit „Osnovnâie polojenia nemetscogo soldata v boribe protiv partizan". Aceste materiale au fost traduse în limba rus? ?i trimise lui Piotr Borodin, primul secretar al C.C. al P.C. (b) M. Totodat?, P.Ponomarenko, ?eful Statului Major central al Mi?c?rii de partizani de pe lâng? Stavka conducerii supreme a Armatei sovietice a obligat C.C. al P.C.(b) M s? studieze acest material al Comandamentului german. Este evident c? în documentele germane a?a-numi?ii partizani erau califica?i ca fiind terori?ti, bandi?i „de drumul mare". În documentele germane se arat? c? lupta cu ru?ii se purta nu numai pe linia frontului, dar ?i în timpul când solda?ii nem?i ?i români se duceau la colectarea recoltei sau la munci agricole, ajutând ??ranii, sau când se aflau la odihn?. Atunci când ru?ii nu puteau s?-i bat? pe nem?i în lupt? deschis?, ei atacau trupele germane ?i române, atunci când acestea se aflau în stare de repaos. Subunit??ile Armatei sovietice luptau cu ajutorul bandelor de terori?ti ?i diversioni?ti. Terori?tii foloseau diferite metode, precum: viclenia, ?arlatania, ipocrizia, meschin?ria, teroarea, în?el?ciunea. Ele atacau pe nea?teptate, subit, brusc, inopinat, l?sau urme gre?ite, care duceau în eroare inamicul. Terori?tii erau mul?i ?i foarte duri, ac?ionau sângeros fa?? de inamic ?i popula?ia localnic?[13]. Într-un document german se sublinia c? formele ?i metodele de teroare ale partizanilor „corespundeau în esen?a lor spiritului rusesc". A?a numita „lupt? de partizani", sus?inut? de Armata Sovietic?, nu era o mi?care popular?, deoarece cei mai mul?i ??rani moldoveni aveau o atitudine negativ? fa?? de ea. Lupta era organizat? de la Centru, din teritoriul sovietic ?i num?ra printre participan?i, în majoritatea lor de origine ruseasc? sau ucrainean?, cei mai „fanatici comuni?ti", care fuseser? alunga?i de administra?ia româneasc? din satele ?i ora?ele Basarabiei[14]. Comandamentul german a elaborat mai multe instruc?iuni cu privire la lupta contra partizanilor, care au fost aprobate în 1941 de c?tre Reichsfürer SS Himmler[15]. La 25 octombrie 1941 Statul Major al Comandamentului Armatei germane de uscat a elaborat documentul „Principiile de baz? cu privire la lupta cu partizanii", aprobat? ?i semnat? de generalul von Brahici. Problema luptei cu terori?tii ru?i în spatele Armatei Române ?i germane era unul din obiectivele de baz? pentru ob?inerea biruin?ei asupra trupelor sovietice[16].

Coordonarea unit??ilor de partizani-terori?ti de c?tre organiza?iile de partid

În toat? perioada 1941-1944, Stalin, personal, a dat dispozi?ie de a „crea condi?ii de nesuportat pentru du?mani" pe teritoriul U.R.S.S. ?i de a ac?iona pretutindeni, în spatele frontului inamic, prin unit??i de partizani. De men?ionat c? mi?carea terorist? de partizani a fost organizat? de C.C. al P.C.(b) din U.R.S.S., din Ucraina ?i R.S.S.M. Problemele organiz?rii sistemului de spionaj era coordonate de c?tre cunoscutul spion sovietic V.Sudoplatov. El a aprobat, în decembrie 1942, ca ofi?erul ?ahov s? fie numit comandant adjunct pe probleme de cercetare ?i spionaj al primului deta?ament moldovenesc de partizani organizat în p?durile Belorusiei[17]. În aceast? unitate nu existau nici moldoveni, nici români, dar unitatea de partizani a fost numit? "moldoveneasc?, pentru a induce informa?ia fals? c? moldovenii din Basarabia ar lupta împotriva Armatei românea. În 1942-1944 au fost organizate ?i au ac?ionat mai multe deta?amente diversioniste, între care Deta?amentul „Gr.Kotovski", comandat de Kojuhari ?i deta?amentul „Za Sovietskaia Moldavia", comandat de Babici, loc?iitorul lui ?ahov. În prima Unitate moldoveneasc? de partizani erau înregistra?i circa 800 oameni. Comandant a fost numit colonelul V.A. Andreev, comisar al deta?amentului - N.N.Ceban (cu pseudonimul Ivan Ivanovici Alio?in), iar ?eful Statului Major al deta?amentului - c?pitanul Fiodor E.Tomasenko. Loc?iitorul comisarului primei mari Unit??i moldovene?ti a fost numit ofi?erul G. Formusatîi (cu pseudonimul Gherasim Rudi)[18]. Loc?iitorul comisarului unit??ii moldovene?ti de partizani pe problemele diversioniste a fost numit c?pitanul P.I.Measnikov, iar ?eful sec?iei operative a Statului Major al unit??ii - c?pitanul G.F.Kuzne?ov. Maiorul ?ahov a venit în deta?ament din unit??ile N.K.V.D. al U.R.S.S. El se subordona nemijlocit lui V.Sudoplatov[19]. Daunele materiale produse de unit??ile de partizani-diversioni?ti au fost foarte mari, ?i anume: în septembrie 1943 prima Mare Unitate moldoveneasc? de partizani a provocat deraierea a 54 trenuri - e?aloane militare ale armatei germane ?i române. Aceast? unitate de partizani a parcurs 3000 km în spatele frontului româno-german.

În aprilie-iunie 1944, în jude?ul Soroca, V.Andreev ?i Gr.Rudi au confiscat de la popula?ie 400 de cai ?i c?ru?e, inventare ?i muni?iile acestora. În componen?a unit??ilor de partizani care luptau împotriva trupelor germano-române erau încadra?i circa 3000 de partizani[20]. Au fost editate ?i r?spândite peste 50.000 exemplare de foi volante. Cu aceast? activitate s-au ocupat jurnali?tii Eugeniu Oleinik, Vladimir Dorasciuk, Andrei Stepaniuk, Stepan Korali, Nikolai Melinik, Ilarion Kogan, Lidia Drucina ?i Semion Boiko[21]. Când aceast? unitate moldoveneasc? de partizani a trecut pe teritoriul Ucrainei, partizanii au primit ordin s? lupte cu a?a numi?ii „na?ionali?ti ucraineni". Ucrainenii îi numeau pe ace?ti partizani „bandi?i moscovi?i" (moscovskie bandi?i). Unit??ile de partizanii au trecut prin localit??ile Kubalia, Ustia, Frankopol, Gorodni?a, Korjevo,Budora, Dobromirka, Rodobanka, Vilika, Ma?anita, Podgaida etc, din Ucraina ?i Transnistria, aprovizionându-se cu produse alimentare, luate sau furate de la popula?ia b??tina??. Cea mai mare parte a acestor unit??i de partizani erau completate din rândul popula?iei rurale de ru?i, ucraineni sau moldoveni rusifica?i, cum erau Grecia?in, Rudi, Korobceanîi[22].
- Va urma -

Not?: Textul face parte din comunicarea expus? în cadrul Sesiunii de Comunic?ri ?TIIN?A, ISTORIA, ARMATA ?i SERVICIILE SPECIALE ÎN AP?RAREA ROMÂNIEI organizat? de Societatea ART-EMIS, A.C.M.R.R. din S.R.I. - Sucursala Vâlcea ?i Prim?ria Prundeni, 12-14 iunie 2015.

-----------------------------------------------------------------------------

[10] Arhivele Oraniza?iilor Social-Politice din Republica Moldova, d.3280 inv.1, d.10, p.18-27
[11] idem, 1 d.14, p.7.
[12] idem, d.15, p.1-2
[13] idem, d.15, p.33-37
[14] idem, d.15, p.1
[15] idem, d.15, p.6-10
[16] idem, d.15, p.28-29
[17] idem, d.15, p.13.
[18] idem, d.988, p.6
[19] idem, d.988, p.66
[20] idem, d.988, p.280
[21] idem, d.988, p.278
[22] idem, d.988, p.281

footer