Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. ing. Anatol Munteanu, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 07 Octombrie 2015 19:31

Col. (r) dr. ing. Anatol Munteanu, art-emisMi?carea terorist? subversiv? de partizani

Dac? despre Armata Român? ?i opera?iunile militare din cel de-al doilea r?zboi mondial, ca ?i despre evenimentele din Basarabia, nordul Bucovinei ?i ?inutul Her?a în 1941-1944, istoricii români ?i str?ini au scris lucr?ri fundamentale, despre unele dintre ac?iunile Armatei sovietice ?i opera?iunile sale militare împotriva beligeran?ilor cu care s-a confruntat, inclusiv România, s-au scris mai pu?ine lucr?ri. O tematic? r?mas? nestudiat? ?i necercetat? este cea despre „mi?carea subversiv? organizat? de Comandamentul Armatei sovietice în spatele frontului româno-german ?i al Armatei române". Istoricii sovietici A. Gazarov, S. Afteniuk, D. Elin, A. Korenev, N. Berezneacov, Izea Levit ?i al?ii, au scris despre a?a-zisa „lupt? dreapt?" a partizanilor sovietici împotriva Armatei Române în perioada r?zboiului din 1941-1944, ?i au justificat ac?iunile partizanilor sovietici, cu toate c? ei au comis crime de r?zboi ?i acte de teroare în rândul popula?iei civile, în localit??ile din Basarabia, care apar?ineau, de facto, statului roman[1]. Istoricii sovietici au relatat ?i au descris evenimente ?i opera?iuni „remarcabile", despre a?a-zisa „Mi?care de partizani" ridicat? din masele populare ale poporului sovietic în spatele frontului româno-german. În realitate, trebuie spus de la bun început ca aceasta era o mi?care terorist?. Propun s? aprofund?m aceast? tematic? pornind de la adev?rul c? aceasta era , de fapt, o mi?care terorist? subversiv?, care a fost organizat? de Armata Ro?ie împotriva Armatei Române. Enuntând aceast? apreciere, ne conducem de principiile ?i prevederile dreptului interna?ional, care interpreteaz? multe dintre evenimentele din anii 1939-1945, în mod diferit fat? de versiunea istoricilor sovietici. Din punct de vedere al dreptului interna?ional, "mi?carea de partizani" nu corespunde legilor r?zboiului mondial, având de fapt un caracter ilegal (nepravomernâe). Dreptul interna?ional umanitar interzice categoric activit??ile care se aseam?n? cu teroarea ?i terorismul. Teroarea ?i terorismul au fost practicate în anii celui de al doilea r?zboi mondial. ?i totu?i, pentru unii savan?i istorici sovietici, cei care deveneau „partizani" în spatele Armatei române erau considera?i lupt?tori pentru libertate, împotriva inamicului româno-fascist. Pentru istoricii români, ace?ti „partizani" au fost în realitate terori?ti. Ei împu?cau oameni neînarma?i, incendiau ?i distrugeau case de locuit, ardeau lanurile de grâu, secar? ?i orz ale ??ranilor, ardeau hambarele cu pâine ?i cereale, organizau ?antaje, pogromuri, presiune psihologic? asupra oamenilor simpli, aruncau în aer e?aloane de trenuri cu oameni, vite, produse alimentare, materiale de construc?ie dar ?i muni?ii militare. De aceea, istoricii, au dreptul s? îi numeasc? terori?ti, bandi?i, veni?i din Rusia Sovietic?.

Armata Român? dislocat? în Basarabia se afla în propriul s?u teritoriu. Partizanii nu aveau nici un drept s? lupte pentru ocuparea Basarabiei ?i Bucovinei de Nord, deoarece aceste provincii erau teritorii istorice române?ti. Ace?ti partizani erau îmbr?ca?i în haine civile, specifice popula?iei b??tina?e din locurile pe care se dislocau, nu aveau uniforme sau însemne militare. Ei omorau nu numai ofi?eri ?i osta?i români, ci ?i oameni pa?nici, îndeosebi de la sate, care se ocupau de gospod?rie ?i agricultur?. R?spândeau, prin teroare, frica printre moldoveni ?i întreaga popula?ie localnic?, dezvoltau neîncredere ?i nemul?umire fa?? de administra?ia ?i Armata Român? dislocat? în satele ?i ora?ele basarabene. Dac? în Rusia Sovietic? militarii hitleri?ti a s?vâr?it acte de terorism, Armata Român? nu a comis nici un act de terorism în Basarabia sau în alte teritorii în care ?i-a desf??urat opera?iunile. Toate actele de terorism s?vâr?ite în spatele Armatei Române erau organizate de Centrul de comand? de la Stavka Central? a partizanilor din U.R.S.S. (?entralinâi ?tab Partizanscogo Dvijenia pri Stavke Verhovnogo Glavnocomandovania), condus? de speciali?ti militari ?i de partidul comunist al U.R.S.S.

Organizarea ac?iunilor teroriste în localit??ile Moldovei (R.S.S.M.)

La 24 iunie 1942, ?eful Sec?iei operative din Stavka partizanilor, colonelul Abaev, a trimis lui N. Salagor, secretar al C.C. P.C.(b)M., planul ?i harta pentru organizarea ?i trimiterea grupurilor de partizani în R.S.S. Moldoveneasc?. Acest plan prevedea trimiterea unor grupuri de terori?ti în raioanele Slobozia, Tiraspol, Camenca, Orhei, Bravicea ?i Hânce?ti. Centrul de terori?ti se afla în ora?ul Chi?in?u, în zona de suburbie, spre Hânce?ti. În vara anului 1941, sovieticii au ascuns în codrii Orheiului armament, muni?ie ?i echipament pentru organizarea mi?c?rii teroriste. Colonelul Abaev, care ?tia c? atitudinea popula?iei române?ti era negativ?, era împotriva a?a numitei lupte de partizani ?i împotriva organiza?iilor comuniste ale C.C. al P.C.(b) Moldova. Ofi?erii sovietici aveau sarcina de a organiza acte de terorism ?i grupuri de diversioni?ti, „pentru a dezorganiza activitatea în spatele frontulului român" ?i a impune frica în oameni, în popula?ia localnic?. Obiectivul partizanilor era dezorganizarea activit??ii economice, industriale ?i agricole, distrugerea drumurilor ?i podurilor, dinamitarea c?ilor ferate, depozitelor ?i a cl?dirilor de importan?? strategic? din teritoriul R.S.S.M.[2]. P.Ponomarenko, comandantul Statului Major Central de partizani de pe lâng? Comandamentul Suprem al Armatei Sovietice, a pus sarcini concrete în fa?a partizanilor din spatele frontului român: distrugerea c?ilor ferate, aruncarea în aer a podurilor, ruinarea gospod?riilor ??r?ne?ti, deraierea trenurilor, atacarea ?i distrugerea transportului civil, distrugerea liniilor telefonice, arderea depozitelor cu produse alimentare, distrugerea armamentului, muni?iilor, centrelor de conducere ale administra?iei românesti, lichidarea garnizoanelor mici, lichidarea patrio?ilor români ?i a a?a numi?ilor „tr?d?tori" ai regimului sovietic, din rândurile popula?iei basarabene, colectarea ?i transmiterea c?tre Centru a informa?iei de spionaj.

În 1942 au fost trimise mai multe grupuri de terori?ti. Primul grup a aterizat în localit??ile Razdelinaia, Tiraspol, Bender, C?u?eni ?i raionului Slobozia. Al doilea grup de terori?ti a ac?ionat în raioanele Balta, Kotovsk, Slobodka, Kodâma, Râbni?a, Rezina. Al treilea grup de terori?ti a fost trimis în raioanele B?l?i, Ungheni, Bucov??. El avea sarcina s? distrug? calea ferat? B?l?i-M?rcule?ti, B?l?i-Drochia, B?l?i-Ungheni, Ungheni-Corne?ti ?i s? arunce în aer podul peste Prut de la Ungheni. Al patrulea grup de terori?ti a fost trimis în raionul Basarabeasca, F?lciu ?i Leovo. Sarcina lui era de a distruge podul Basarabeasca-Berezino, linia ferat? Kessar-Zlo?i, Basarabeasca-F?lciu, Basarabeasca-Ceadâr Lunga ?i podul de la Prut spre F?lciu.În total, în aceste patru grupuri de terori?ti, au fost inclu?i 60 de speciali?ti militari. În fiecare grup erau câte 2 diversioni?ti, 8 radiotransmisioni?ti, 4 operativi geni?ti, ?.a. Ei aveau în dotare: 20 revolvere, 300 grenade, 28 automate, 2000 înc?rc?toare pentru revolvere, 44 complete pentru automate, 8000 înc?rc?toare pentru arme de foc, 800 kg de mine (dinamita), 4 aparate binoclu pentru vedere în timpul nop?ii. Majoritatea partizanilor terori?ti erau de origine slav?, adic? ru?i ?i ucraineni[3].

Despe prima Mare Unitate „moldoveneasc?" de partizani.

În 1943 au fost formate mai multe unit??i de partizani. Prima unitate de partizani moldoveni, care avea în componen?a sa numai 10 moldoveni, restul fiind ru?i, ucraineni, beloru?i, a fost condus? de ofi?erii ru?i Vasile Andreev ?i comisarul I.I. Alio?in. Marea unitate de partizani avea în componen?a sa 800 de oameni, împ?r?i?i în trei deta?amente. Ei aveau 24.660 kg de înc?rc?tur? de r?zboi, inclusiv 25 mitraliere, 17 arunc?toare de mine, tehnic? militar?: 29 automobile, 21 BTR, 162 vintovci, 985 grenade, 368 mine, 1375 kg de dinamit?, 235.415 gloan?e, 8 sta?ii radio. 15 oameni erau speciali?ti în distrugerea obiectivelor[4]. La 25 iunie 1943, a?a numita „prima unitate moldoveneasc? de partizani" a înaintat în Polesia ?i s-a oprit în ora?ul Grodno. La trecerea râului Sluci, unitatea a pierdut în lupte mul?i partizani. Din Grodno, o parte a unit??ii s-a îndreptat spre Rovno-Zdolbunov-?epetovka-Iampoli, iar o alt? parte c?tre Ternopol-Rovno-Dubno-Bradî. În aceste unit??i de partizani aproape c? nu erau moldoveni, dar se numeau „unit??i moldovene?ti de partizani". Pu?inii moldovenii, recruta?i din Transnistria, care nu doreau s? lupte, erau maltrata?i ?i umili?i de c?tre partizanii ru?i, fiind numi?i „maldavan-baran" (berbeci-pro?ti), pentru c? unii nu cuno?teau limba rus?.La 20 august 1942, N.Smorigo, secretarul C.C. al P.C.(b) M., i-a trimis lui N.Salogor o plângere a comuni?tilor moldoveni din grupul special, precum c? lucr?torii N.K.V.D. din Ucraina, Malaedov ?i Re?etov îi ofens? ?i îi înjosea pe moldoveni. De fapt, în aceste unit??i erau trimi?i mai mul?i lucr?tori ai N.K.V.D.-ului, care au lucrat în 1940-1941 în R.S.S.M.. Printre ei au fost Vasile Sacinski, fost ?ef al N.K.V.D., A.G. Drucin, A.I. Oleinik, I.I. Alio?in, Zahar Kuzkin etc[5]. Printre ace?ti partizani-terori?ti se aflau,de asemenea, Nicolae Vlad Alexeev, venit în Telene?ti în 1940, unde a lucrat ?ef al sectorului de construc?ii; Miron M.Katran, rus, fost secretar al Comitetului raional de partid C?l?ra?i; Petru Efrem Gî?enco, fost director al sta?iei mototractoare Râbni?a; Nicolae D.Pavlov, fost ?ef al po?tei din F?le?ti. Au mai activat în aceast? grupare terorist? Makar Cojuhari, Filip Bondari, Grigorie Kamenev, Nicolae Polcinski, Fiodor Tarpan, Trofim Draciuc ?i al?ii. În unit??ile de partizani au mai activat: Ignatenko, Kiriliuk, Kosmin, ?urcan, Nina Boboc, V.Stavni?chii, Alexei Gudâmov, Ivan Glinca, K.?urcan, Sava A.Sultan ?i al?ii. Unii erau osta?i, care au refuzat s? devin? partizani. Astfel, Alexandru ?tefan Vasilenco, care în 1940 lucrase ca ?ef al serviciului de paz? la o fabric? din Chi?in?u, a refuzat s? devin? partizan-terorist[6].

La 25 decembrie 1943 C.C. al P.C.(b) M. l-a confirmat pe Iakov Muhin, comandant al primei „Mari Unit??i (Soiedinenia) a partizanilor moldoveni", iar Ivan Alio?in a devenit împuternicitul C.C. al P.C. (b) M în aceast? unitate. Vasile Serioghin a fost numit adjunct al Comandantului unit??ii în problemele organiz?rii luptei teroriste. ?eful sec?iei deta?amentelor de partizani ale moldovenilor a fost numit, în 1943, ?tefan Ivan Antoniuk. În iulie 1941, spionul sovietic Cebanov, a fost înrolat în batalionul de diversioni?ti din Chi?in?u. Cebanov a r?mas în ilegalitate în ora?, unde se muta de la o adres? la alta, lucra la indica?ia secretarului organiza?iei de partid, Ulasevici. Cu el trebuiau s? activeze, în ilegalitate, terori?tii-partizani Fiodor Ulianov, Mark Picucea, Damian Sorocian, Saev Rabinovici. În acela?i an toat? organiza?ia comuni?tilor din Chi?in?u s-a retras la Bender (Tighina) ?i Tiraspol. Dup? ce to?i s-au retras, Cebanov, s-a refugiat ?i el la Tiraspol. Acolo i-a întâlnit pe secretarii C.C. al P.C. (b) M Bessonov, Smorigo ?i Ulasevici. În ilegalitate Cebanov, care s-a angajat la o întreprindere agricol?, a colaborat cu un oarecare Privalitski.

Para?utarea ?i dislocarea terori?tilor partizani.

Documentele de arhiv? arat? c? organiza?iile de partizani s-au ocupat ?i de r?spândirea foilor volante. În martie 1943 la aerodromul Kratovodin (Ucraina) au fost preg?tite 270.000 foi volante în limbile rus? ?i moldoveneasc?. N.Salagor a propus ?efului Statului Major al partizanilor din Ucraina, colonelului Panov, s? organizeze lansarea acestor foi volante pe linia Tiraspol-Bender-Chi?in?u-Orhei-Dub?sari. De elaborarea acestor foi volante se ocupau jurnali?tii Ipatenko ?i Kiriliuk[7]. În 1942-1943, la para?utarea terori?tilor a participat Divizia de avia?ie de sub conducerea generalului Kuzmin. La 27 decembrie 1942, avionul PU 4010, pilotat de P.A.Dromenok, care avea la activ 11 ore de zbor, a desantat câteva grupuri de terori?ti-partizani. La 5 martie 1943 Dromenok a desantat în spatele frontului Armatei române alte câteva grupuri de partizani. La 11 martie 1943 avionul PU 3931, pilotat de P.Ig. Dubrovschi, a desantat, dup? 8 ore de zbor, dou? grupuri de partizani terori?ti în spatele frontului român. La 15 martie 1942, acest avion a zburat înc? 8 ore ?i a desantat alte dou? grupuri de terori?ti.
La 14 aprilie 1944 au fost transportate în Basarabia unit??ile de partizani conduse de M.A.Cojuhari ?i G. C. Diacenco, cu func?ii de comisari ai primei unit??i moldovene?ti de partizani.

La 17 aprilie 1944 Salagor a cerut un avion de tipul U-2 dotat cu tehnic? necesar? pentru a efectua zboruri de noapte ?i aprovizionarea partizanilor din spatele frontului Armatei Române. Toate grupurile de partizani, trimise în spatele frontului român erau conduse de ru?i ?i ucraineni, deoarece din rândurile moldovenilor nu au fost g?site persoane care s? accpte s? conduc? grupurile de terori?ti-partizani. Dup? unele date din documentele de arhiv?[8], în 1944 au fost desantate în spatele frontului român urm?toarele grupuri de partizani terori?ti:
- în noaptea de 1 spre 2 ianuarie 1944, în p?dure, la 25 km la est de Chi?in?u, a fost desantat un grup din 8 persoane, sub conducerea ofi?erului Ceciotkin. Despre acest grup nu s-a mai ?tiut apoi nimic ?i nu s-a stabilit leg?tura prin radio, fiind considerat? pierdut? ?i nimicit? de jandarmii români.
- în noaptea de la 15 spre 16 ianuarie 1944 a fost desantat un grup de terori?ti din 10 persoane sub conducerea ofi?erului Avdeev, în raionul satului Druzovca, la 50 km nord de Tiraspol. La 17 ianuarie 1944 grupul a stabilit leg?tura prin radio cu Centrul de partizani, dar la 24-25 ianuarie 1944 leg?tura prin radio a disp?rut. Se presupune c? grupul a fost nimicit de Serviciile Siguran?ei române?ti.
- în noaptea de 24-25 ianuarie 1944, în apropierea satului Plotskoie, la 18 km nord de Tiraspol, a fost desantat un grup de partizani din 9 persoane sub conducerea ofi?erului Afteniev.

În ianuarie 1944, de la Baza Statului Major al Mi?c?rii de partizani din Ucraina, a?teptau s? fie trimi?i în spatele frontului peste 300 de oameni. Conform planului opera?ional, urmau s? fie desanta?i în raionul Orhei, la Chi?in?u în partea de vest, la sud-vest de Leova, la vest de Râbni?a ?i în raionul Cahul[9]. Având în vedere c? se preg?tea opera?iunea militar? Ia?i-Chi?in?u, Comandamentul militar sovietic a trimis un num?r suficient de spioni ?i terori?ti, inclusiv cei 300 de partizani, în spatele frontului român, care au pricinuit mari pierderi Armatei române. În planul opera?ional al Frontului 2 ucrainean, pentru perioada ianuarie-martie 1944 au fost prev?zute mai multe opera?iuni ale terori?tilor sub denumirea de partizani. Au fost lansate zeci de grupuri teroriste, desantate în majoritatea raioanelor din Basarabia. Centrul principal de ac?iune a fost ora?ul Chi?in?u. Partizanii terori?ti desanta?i au ajuns la Râbni?a, la B?l?i, pe linia Chi?in?u-Ungheni, la Bâcove?-Prut.
- Va urma -

Not?: Textul face parte din comunicarea expus? în cadrul Sesiunii de Comunic?ri ?TIIN?A, ISTORIA, ARMATA ?i SERVICIILE SPECIALE ÎN AP?RAREA ROMÂNIEI organizat? de Societatea ART-EMIS, A.C.M.R.R. din S.R.I. - Sucursala Vâlcea ?i Prim?ria Prundeni, 12-14 iunie 2015

----------------------------------------------
[1] Politeceskii metod terorisma v Ukraine, Kiev, 2002, p.596.
[2] Arhivele Oraniza?iilor Social-Politice din Republica Moldova (A.O.S.P.R.M.), D 3280, inv. 1 D.7, f.2..
[3] A.O.S.R.M. d.3280 inv.1, d.7, f.4-9.
[4] idem, d.7, f.43
[5] idem, d.7, f.11-16.
[6] idem, d.7, f.32
[7] idem, d.7, p.73-75
[8] idem, d.3, p.2-4.
[9] idem, d.10, p.18
 

footer