Revista Art-emis
Richard Sorge, cel mai mare spion al secolului al XX-lea PDF Imprimare Email
Vladimir Ro?ulescu   
Miercuri, 30 Septembrie 2015 20:47

Richard Sorge, BundesarchivViitorul domn Ramsay

La data de 4 octombrie 1895, în mahalaua Sabunchi din Baku, capitala Azerbaijanului, se n??tea cel de al nou?lea ?i cel mai mic dintre copiii lui Wilhelm Richard Sorge, un inginer minier de origine german?, ?i ai Ninei Semionova Kobieleva. Dup? ce contractul de munc? al lui Richard Sorge senior cu compania local? de extragere ?i prelucrare a petrolului a expirat, acesta s-a reîntors în Germania al?turi de întreaga sa familie. A primit o educa?ie tradi?ional? german?, dar mama sa, care ?inea o coresponden?? strâns? cu cuno?tin?ele ei din Rusia, i-a insuflat multe concep?ii ruses?ti despre via?? micului Richard, asupra c?ruia, de altfel, a exercitat o puternic? influen??. Izbucnirea primului R?zboi Mondial nu l-a l?sat indiferent pe Richard Sorge junior, acesta înrolându-se voluntar. Pe timpul serviciului s?u militar efectuat pe Frontul de Vest, s-a dovedit un soldat curajos, fiind decorat cu Crucea de Fier. Tot atunci a fost r?nit destul de grav, un ?rapnel retezându-i trei degete de la o mân? ?i fracturându-i ambele picioare. În urma acestor traume, Sorge nu a mai putut merge corect niciodat?, r?mânând ?chiop pe via??. Momentul de cotitur? al vie?ii sale s-a declan?at pe când era în convalescen?? într-un spital militar de campanie. Atunci, pe când era imobilizat la pat, a dat peste scrierile lui Karl Marx. A fost atât de încântat de ideologia comunist?, încât a adoptat-o cu tot sufletul, devenind un comunist cu convingeri fanatice. Responsabili de noua „credin??" a tân?rului au fost ?i sora medical? care l-a îngrijit - ?i cu care Sorge a avut o rela?ie de amor - ?i tat?l acesteia, un alt comunist fanatic. Fata, al?turi de tat?l ei, de forma?ie fizician, dar marxist convins, l-au introdus pe Sorge în lumea comunismului radical. În anii de dup? încheierea primei Conflagra?ii Mondiale, Sorge ?i-a consolidat cariera profesional?. A studiat ?tiin?ele economice la Universit??ile din Kiel, Berlin ?i Hamburg, ob?inând titlul de doctor în ?tiin?e politice. În acele vremuri post-r?zboi, radicalismul de toate culorile politice ?i orient?rile ideologice era principala caracteristic? a e?ichierului politic german. Sorge, cu al s?u marxism extrem, s-a înscris imediat în rândurile proasp?t înfiin?atului Partid Comunist German. Era anul 1921, an în care se c?s?tore?te cu Christiane Gerlach, fiica doctorului Albert Kurt Gerlach, un comunist (culmea, bogat ?i înst?rit) care-i fusese lui Sorge profesor de ?tiin?e politice la Universitatea din Kiel.

Sorge era un b?rbat deosebit de chipe? ?i ?armant, irezistibil pentru femei ?i admirat sau invidiat de b?rba?i. Calit??i foarte folositoare de altfel în viitoare sa carier? de agent de informa?ii. Mai târziu, în memoriile sale, Christiane Gerlach scria: „A fost ceva de nedescris, un sentiment de neimaginat. Dup? ce l-am v?zut prima dat? am r?mas imobilizat?, f?r? replic?. Atunci, ceva s-a trezit în mine, ?i acel ceva este treaz ?i ast?zi. Sorge emana o aur? periculoas?, întunecat?, inevitabil?, dar care m? atr?gea f?r? ca eu s? doresc m?car s? m? pot opune"... ?armul ?i personalitatea lui Sorge erau atât de cuceritoare, încât pân? ?i so?ul de atunci al Christianei ajunsese s?-l admire, acesta divor?ând amiabil de so?ia sa, pe care aproape c? i-a trimis-o în bra?e. C?snicia dintre Sorge ?i Christiane a durat doar câ?iva ani, natura activit??ilor sale de spionaj ducând la o inevitabil? desp?r?ire. Sorge continu? s? lucreze ca jurnalist ?i profesor, pân? când, datorit? vederilor sale, ajunge sa fie concediat. Nu se astâmp?r? ?i duce o furibund? propagand? de stânga în rândurile mai multor sindicate ale minerilor care lucrau în condi?ii dificile în minele de c?rbuni din bazinul Ruhr. Agita?iile sale politice stângiste l-au dus în cele din urm? la conflicte cu poli?ia german? - ocazie perfect? pentru un comunist convins ca el s? se refugieze în Uniunea Sovietic?, ?inutul F?g?duin?ei pentru un personaj ca Sorge.

Ajuns la Moscova, calit??ile sale ?i inteligen?a nativ? deosebit? îl ajut? s? lucreze în cadrul Departamentului Informativ al Cominternului, organism care pe lâng? func?ia sa aparent? de liant între comunismul de la Kremlin ?i partidele comuniste din alte ??ri, era ?i o institu?ie de acoperire pentru serviciile secrete sovietice. Acolo, Sorge a fost remarcat ?i imediat recrutat ca agent G.R.U. al Armatei Ro?ii, iar în baza forma?iei sale de ziarist ?i corespondent extern, a fost trimis în mai multe ??ri din Europa, pentru a testa posibilitatea dezvolt?rii unor partide comuniste locale. În anul 1929 î?i începe munca pe teren ca ofi?er de informa?ii în cadrul for?elor armate. ?efii s?i din G.R.U. îl trimit în China. În prealabil, fusese instruit în aspectele militar-politice ale noii sale pozi?ii, precum ?i în însu?irea principiilor contrabandei. Se întoarece apoi în Germania natal? cu misiunea de a termina orice leg?tur? cu comuni?tii germani, dar cu ordinul de a se înscrie în Partidul Na?ional Socialist (N.S.D.A.P.). Drept acoperire pentru activit??ile sale, se angajeaz? ca redactor la Deutsche Getreide-Zeitung, o publica?ie pe teme de agricultur?. Magnet constant pentru femei, suce?te min?ile unei tinere actri?e, Katia Maximova, cu care r?m?ne c?s?torit trei ani, r?stimp în care juna rusoaic? sufer? mult din cauza aventurilor amoroase ale n?b?d?iosului Sorge. Acesta, între timp, î?i vede netulburat de treab?, trimi?ând informa?ii valoroase Moscovei. Dup? cucerirea Manciuriei de c?tre japonezi, petrecut? între anii 1931-1932, Kremlinul se temea c? agresiunea nipon? se va îndrepta împotriva teritoriilor sovietice din Extremul Orient. Noua misiune a lui Sorge consta în alc?tuirea unei re?ele de spioni în Japonia ?i descifrarea inten?iilor nipone cu privire la Uniunea Sovietic?. Pentru a-?i consolida acoperirea de jurnalist, Sorge se întoarce în Germania, unde un editor de la un cotidian central îl recomand? colonelului Eugen Ott, noul ata?at militar al Germaniei la Tokio. Sose?te în capitala nipon? în septembrie 1933, an în care urc? ierarhic în Partidul Nazist al lui Hitler. Dup? acest? mi?care, ob?ine acces nelimitat în lumea diploma?iei germane. A?a a ap?rut pe scena spionajului interna?ional misteriosul domn Ramsay, numele de cod al lui Richard Sorge.

„Rahatul" care o ducea bine în Japonia

Sorge nu a pretins niciodat? c? ar fi fost un nazist fanatic. Era deranjat deseori atât de excesele nazi?tilor, cât mai ales de prostia cras? a unora din liderii acestei mi?c?ri extremiste. Nazi?tilor nu le-a stârnit îns? niciodat? suspiciuni. Pentru ei, cineva care îndr?znea s? vorbeasc? atât de deschis ?i curajos despre problemele interne ale partidului nu putea fi decât un patriot adev?rat ?i un activist serios. Un alt aspect al acoperirii perfecte a lui Sorge consta în renumele de personaj monden, celebru pentru be?iile crunte ?i aventurile sale cu frumuse?ile vremii. Un jurnalist american observa cum nu se poate mai bine c? „Sorge crease inten?ionat impresia unui playboy, un plezirist clasic, de fapt alter-ego-ul perfect pentru un spion alert, atent, minu?ios ?i, în consecin??, extrem de periculos". În urma invita?iei colonelului Ott de a c?l?tori în Manciuria, Sorge scrie o serie de articole foarte apreciate la Berlin. Devine, a?adar, cel mai de încredere consilier al lui Ott. Câ?tig? încrederea lui Ott în asemenea grad, încât devine chiar amantul Helmei Ott, so?ia ata?atului militar. Culmea, colonelul Ott se face c? plou?, ignorând realitatea mai mult decât evident? a rela?iei dintre so?ia ?i consilierul s?u. Proasp?tul amabasador german la Tokio aprecia foarte mult sfaturile ?i informa?iile lui Sorge. Fire pragmatic?, nu vroia s?-?i piard? prietenul ?i consilierul din cauza unei banale „infidelit??i indiscrete". Ott era, de fapt, într-atât de fascinat de personalitatea magnetic? a consilierului s?u, încât deseori îl caracteriza pe Sorge cu un singur cuvânt: „Der Unwiderstehliche"- Irezistibilul. Acesta se c?s?tore?te, la un moment dat, cu o frumuse?e local? în vârst? de 26 ani, Hanako Ishii, chelneri?? de meserie. A fost totu?i cea mai îndelungat? rela?ie pe care Sorge a avut-o vreodat? cu o femeie. Misiunea sa nu era deloc atât pe idilic? pe cât p?rea. Japonia era pe atunci un stat militaro-poli?ienesc, în cel mai strict sens al termenului, m?surile de securitate intern? fiind de-a dreptul extreme. To?i reziden?ii str?ini erau supraveghea?i permanent de c?tre agen?ii Kempeitai - cumplita poli?ie militar? nipon?. Din fericire pentru Sorge, calit??ile sale deosebite, precum ?i faptul c? agen?ii din subordinea sa aveau leg?turi cu politicieni marcan?i prin intermediul c?rora aveau acces la informa?ii secrete, l-au ?inut o vreme în afara pericolului la care se supune voluntar orice agent secret în situa?ia sa. L?rge?te re?eaua de informat?ri prin racolarea câtorva „piese grele", precum Branko Vukelic, un comunist iugoslav care lucra pentru o agen?ie francez? de ?tiri; Max Clausen, comunist german cu excelente cuno?tin?e în domeniul comunica?iilor radio ?i - cea mai pre?ioas? pies? -, Hotsumi Ozaki, un influent jurnalist nipon, de asemenea cu vederi de stânga, foarte bun prieten cu prim-ministrul Fumimaro Konoe, având prin urmare acces la multe documente secrete, fotocopiate ?i remise lui Ramsay. Personajul nostru lucra, în mod oficial, ?i ca agent al Abwehr-ului, folosindu-se de aceast? trecere pentru a afla despre inten?iile Berlinului fa?? de Uniunea Sovietic?. În 1938, generalul Genrik Liu?kov, ?eful N.K.V.D.-ului (precursor al K.G.B.-ului de mai târziu) din Extremul Orient sovietic, a dezertat, trecând grani?a în Manciuria ocupat? ?i cerând azil politic în Japonia, pentru a evita sângeroasele epur?ri ale conduc?torilor Armatei Ro?ii de care se f?cea vinovat Stalin. Moscova era disperat? s? afle ce le-ar putea divulga generalul tr?d?tor japonezilor.

Germanii au trimis, de asemenea, un ofi?er specializat la Tokio, pentru a face rost de informa?iile remise de Liu?kov. Sorge a reu?it s? copieze rapoartele secrete. Spre disperarea Moscovei, generalul dezertor dezv?luise secrete militare ?i chiar coduri. În urma informa?iilor lui Sorge, Kremlinul a schimbat de urgen?? codurile militare. ?ase s?pt?mâni mai târziu, un conflict de grani?? ruso-nipon a izbucnit în Manciuria. Hotsumi Ozaki a aflat c? liderii militari niponi, preocupa?i de r?zboiul din China, erau interesa?i ca acest conflict s? nu degenereze într-o înfruntare major?. Sorge a raportat. Siguri pe ei, sovieticii au desf??urat numeroase trupe în zon?. Dup? dou? s?pt?mâni de încle?t?ri, culminate cu b?t?lia de la Lacul Khasan, Japonia a fost înfrânt?, acceptând termenii impu?i de Moscova. Aceea?i dinamic? a evenimentelor s-a repetat un an mai târziu, cu ocazia unui conflict spontan la grani?a Mongoliei cu China. Din nou Sorge a raportat c? autorit??ile nipone nu doreau ca conflictul s? ia amploare, ceea ce i-a permis lui Stalin s? administreze o înfrângere zdrobitoare for?elor japoneze în confruntarea de la Halhin Gol. Concomitent, Sorge a informat Moscova despre inten?ia Japoniei de a atrage Germania nazist? într-o alian?? militar? anti-sovietic?. Informa?ia a contribuit din plin la decizia lui Stalin de a contraataca - diplomatic, de data acesta - prin semnarea cu Hitler a Pactului germano-sovietic de neagresiune. Într-o singur? mi?care, datorat? bineîn?eles tot lui Sorge, Stalin a impulsionat, de fapt, r?zboiul iminent dintre Germania, Marea Britanie ?i Fran?a, l?sând momentan Uniunea Sovietic? neafectat? de viitoarea conflagra?ie mondial?. Cu toate acestea, cele mai mari servicii aduse de el U.R.S.S.-ului abia urmau s? vin?. A avertizat, printre altele, în premier? mondial?, asupra atacului japonez împotriva bazelor navale americane de la Pearl Harbour.

Spre sfâr?itul anului 1940, Sorge a primit informa?ii asupra unor concentr?ri militare de trupe, de mare amploare, în apropierea grani?elorRichard Sorge, montaj art-emis U.R.S.S.-ului. A avertizat imediat Moscova în privin?a unui posibil atac german. F?r? r?spuns. În luna mai a anului urm?tor, devine con?tient de iminen?a „Opera?iunii Barbarossa" (r?zboiul Germaniei împotriva U.R.S.S.); aceasta a fost una dintre cele mai valoroase informa?ii remise de agentul Ramsay. Prime?te mul?umiri, dar Moscova nu reac?ioneaz? politic ?i militar. Stalin era convins ?i în al dou?sprezecelea ceas c? armata german? nu va ataca; în consecin??, nu a luat nicio m?sur?, fapt care a produs mai târziu pagube enorme sovieticilor. Stalin credea de fapt c? Japonia este principalul pericol. Înc? de când niponii ocupaser? Manciuria, „T?tucul Popoarelor" credea c? acesta era preludiul unei expansiuni în Siberia. Pe data de 20 iunie 1941, Sorge trimitea ultimul avertisment. Degeaba! Urm?toarele 5 luni au fost dezastruoase pentru U.R.S.S. Ma?ina de r?zboi german? a luat prin surprindere ?i a decimat Armata Ro?ie. Tot Sorge a fost cel care a informat lumea, în premier?, despre inten?ia Japoniei de a declan?a confrunt?rile din coloniile franceze, britanice ?i olandeze din Asia de Sud-Est. În fa?a noianului de informa?ii veridice primite, Stalin, care nici nu auzise de meritele ?i activitatea lui Sorge, nu este în stare de ceva mai bun decât de o declara?ie mitoc?nesc-batjocoritoare în stilul caracteristic celui mai mare tiran din istorie: „Exist? un rahat de agent de al nostru care tr?ie?te pe picior mare în Japonia. S-a ajuns. Cred c? are bordeluri ?i fabrici. De ce s?-l cred?". La fel de incapabili ?i stupizi s-au dovedit a fi ?i ?efii direc?i ai lui Sorge care, în linia lui Stalin, raportau: „Suspicios. Iar telegramele sale s? fie considerate provocatoare. Nimic mai mult".

Mare?alul Jukov este dator lui Sorge

Sorge nu se d? b?tut în fa?a prostiei incomensurabile a aparatcik-ilor de partid ?i î?i continu? misiunea la modul cel mai profesionist posibil. Într-un sfâr?it, dup? atacarea Uniunii Sovietice de c?tre Hitler, Kremlinul î?i d? seama de gre?elile de estimare în privin?a propriului s?u agent din Tokio. Acesta trimite rapoarte Armatei Ro?ii prin care asigur? c? Japonia nu va ataca Uniunea Sovietic? decât dac? Moscova va c?dea, for?ele din Kwantung vor fi de trei ori mai numeroase decât trupele sovietice dislocate în Siberia oriental?, sau un r?zboi civil va izbucni în Siberia. Informa?iile de importan?? major? remise de Sorge cu privire la ?ansele infime ale unei agresiuni nipone în Siberia au stat, de fapt, la baza contraofensivei ?i înfrângerii nazi?tilor de c?tre trupele sovietice. Informa?iile sale au dus la transferul diviziilor sovietice din Asia pe frontul de Est din Europa. Pe baza stenogramelor sale cruciale, mare?alul Jukov a chemat trupele siberiene spre capital?, în vederea înt?ririi ap?r?rii ?i a preg?tirii contraofensivei. Tot datorit? lui, b?t?lia de la Stalingrad, punctul de cotitur? care a înclinat balan?a celui de Al Doilea R?zboi Mondial, s-a încheiat cu victoria trupelor lui Jukov. Sorge i-a transmis, apoi, acestuia informa?ia c? planurile nipone suferiser? o modificare. ?i anume, japonezii vor ataca în Est doar dup? ce germanii vor cuceri orice ora? important de pe fluviul Volga, deoarece astfel se întrerupea aprovizionarea sovieticilor cu petrol din Baku ?i cu muni?ii ?i alimente trimise de Alia?i pe ruta Golful Persic-Iran-Azerbaijan-Volga. În sfâr?it, Stalin î?i d?duse seama, în ceasul al doisprezecelea, c? „rahatul" din Japonia era probabil cartea câ?tig?toare a conflictului mondial. În urm?toarele dou? luni, 15 divizii de infanterie, 3 divizii de cazaci c?l?ri, 1.700 tancuri ?i 1.700 avioane de lupt? au p?r?sit Siberia pentru Frontul de Est. Poate c? a?a se explic? dârzenia cu care trupele lui Jukov au opus formidabila rezisten?? în ap?rarea Stalingradului. Erau con?tien?i de importan?a acestei b?t?lii, al c?rei rezultat ar fi schimbat inevitabil lumea.

Abandonat de sovietici, spânzurat de japonezi, reabilitat de Hru?ciov

În cele din urm?, l?comia ?i lipsa de scrupule a sovieticilor au dus la deconspirarea ?i arestarea celui mai important spion din cel de Al Doilea R?zboi Mondial. Datorit? num?rului foarte mare de mesaje cifrate trimise de Sorge ?i agen?ii s?i, Serviciul de Contrainforma?ii Radio din cadrul Kempeitai-ului le-a interceptat în cele din urm? ?i, prin goniometrie, a descoperit sta?ia de radio clandestin?. Lovitura final? a venit în urma unei pure întâmpl?ri. Poli?ia nipon? a ridicat pentru interogatoriu o croitoreas? care fusese v?zut? în compania lui Yotoku Miyagi, un agent din subordinea lui Hotsumi Ozaki. B?tut?, torturat? ?i violat?, biata croitoreas? a cedat ?i a recunoscut c? fusese recrutat? de Miyagi. Când zbirii din Kempeitai au intrat cu for?a în camera unde locuia Miyagi, acesta, în spirit onorabil de adev?rat samurai, a încercat s?-?i salveze colegii ?i superiorii, s?rind de la fereastra camerei într-o încercare disperat? de a se sinucide, ?tiind c? dac? era prins viu, va ceda în urma cumplitelor ?edin?e de tortur?. Din nefericire pentru el, c?derea nu i-a fost fatal?, suferind în schimb fracturi ale membrelor inferioare ?i ale bazinului. Târât, a?a cum fusese g?sit pe caldarâm, cu oasele sf?râmate, Miyagi are parte de torturi de co?mar, în urma c?rora deconspir? natura de agen?i comuni?ti a lui Ozaki ?i Sorge. Sorge este arestat în luna octombrie 1941. Dup? o s?pt?mân? de chinuri groaznice, capituleaz? în fa?a tor?ionarilor, cu o singur? condi?ie. Gentleman pân? la cap?t, ?i nu playboy cum l?sase impresia tuturor, Richard Sorge le promite niponilor c? le va da toate informa?iile cu un plus de detalii, cu condi?ia ca ace?tia s? promit? c? Hanako Ishii, so?ia sa, precum ?i so?iile unor al?i agen?i, s? fie l?sate în pace ?i s? nu sufere nicio persecu?ie ulterioar?. Oameni de cuvânt, ?efii din Kempeitai accept?. Este încarcerat pentru urm?torii trei ani la închisoarea Sugamoto din Tokio. În s?pt?mânile urm?toare arest?rii, este acuzat ?i condamnat pentru faptul c? era un agent comunist ale c?rui activit??i de spionaj duceau la subminarea conceptului de proprietate privat? ?i încurajau uzurparea împ?ratului.

În septembrie 1943, este condamnat la moarte. Cu toate acestea Sorge era încrez?tor în privin?a viitorului s?u. Era sigur c? nu va muri, deoarece ?tia c? Moscova de?inea mul?i spioni niponi, iar el, marele spion, se vedea actor al unui troc în aceast? direc?ie. Nu a fost s? fie a?a. Multe ??ri nu î?i recunosc nici ast?zi agen?ii deconspira?i ?i prin?i. În plus, Sorge era persona non grata la Kremlin din mai multe motive, cele mai importante fiind acelea c? avertiz?rile sale repetate asupra unui atac german fuseser? luate în derâdere de Stalin. O realitate ru?inoas? pe care sovieticii au încercat mul?i ani s? o ascund?. Pe data de 7 noiembrie 1944, Sorge a fost spânzurat la Sugamo. În aceea?i zi a fost spânzurat ?i Ozaki Hotsumi. F?r? ca Sorge s? ?tie, so?ia sa din U.R.S.S., Katia Maximova, murise cu un an înaintea lui. Biata femeie fusese arestat? de N.K.V.D. sub acuza?ia, evident fals?, c? ar fi spionat pentru germani. Katia a murit de frig ?i foame într-unul din lag?rele de exterminare care împânzeau Siberia. Singura ei „vin?" fusese aceea c? era so?ia unui om atât de inteligent ?i eficient precum Richard Sorge. Niponii, pe de alt? parte, ?i-au onorat promisiunea fa?? de Sorge. Doamna Iishi a tr?it în libertate în Tokio. La dorin?a ei, r?m??itele lui Sorge au fost str?mutate în anul 1949, din cimitirul închisorii, într-un cimitir civil. Dup? încheierea ostilit??ilor în anul 1945, Leopold Trepper, un mare spion sovietic de origine evreiasc?, s-a întâlnit cu generalul Tominaga, conduc?torul trupelor nipone din Manciuria. Trepper l-a întrebat pe general motivul pentru care Sorge a stat 3 ani în închisoare, nefiind schimbat cu al?i spioni. R?spunsul lui Tominaga este înc? o dovad? asupra la?it??ii ?i incompeten?ei sovieticilor:
„De trei ori am propus amabasadei sovietice ca Sorge s? fie schimbat cu prizonieri japonezi. De trei ori am primit acela?i r?spuns: cet??eanul Sorge ne este complet necunoscut".

A?a a fost tratat de ai s?i omul care a avertizat Uniunea Sovietic? de atacul Germaniei, omul care a avertizat Kremlinul c? Japonia nu va ataca U.R.S.S.-ul, dup? cum credea Stalin în paranoia lui, permi?ând astfel strategilor sovietici s? pun? la cale contraofensiva care a schimbat cursul r?zboiului. Reabilitarea a venit, paradoxal, în urma unui film „capitalist". În anul 1961, filmul francez „Cine e?ti dumneata, domnule Sorge?", în regia lui Yves Ciampi, ajunge foarte popular în Uniunea Sovietic?. Pân? ?i pre?edintele de atunci, Nikita Hru?ciov, vizioneaz? filmul ?i, neavând habar de personajul real Sorge, întreab? conducerea K.G.B.-ului de atunci dac? povestea era una real?. Când faptele au fost confirmate, Hru?ciov l-a decorat post-mortem pe Sorge cu cea mai înalt? distinc?ie sovietic?, titlul de Erou al Uniunii Sovietice. So?ia sa, Hanako Ishii (care a murit în anul 2000, la vârsta de 89 ani), a primit din acel moment o pensie permanent? din partea Uniunii Sovietice. Pân? în prezent, cel mai mare spion al secolului a mai primit post mortem un monument în Baku, o duzin? de alte decora?ii, au fost emise zeci de timbre po?tale comemorative cu chipul s?u, iar o strad? din Moscova poart? numele s?u ?i în prezent.
O r?splat? mic?!

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer