Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. George G. Potra, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 27 Septembrie 2015 22:52

Discurs Nicolae Titulescu, 1915-5Extremismul unor for?e politice din interiorul ??rii noastre, preten?iile lor absurde de a se constitui stat în stat, de a-?i impune propriile legi ?i de a se sustrage legilor ??rii, atacul lor insidios sau direct la adresa Constitu?iei, autorit??ilor de stat, pe de o parte, declara?iile iresponsabile, agitatorice, belicoase pe care le fac oficialit??i ungare guvernamentale, parlamentare, diplomatice de rang înalt, uneori de rangul cel mai înalt; ac?iunile la fel de du?m?noase pe care le patroneaz? sau în care se implic? direct - prin organizarea a tot felul de congrese, conferin?e ?i simpozioane a?ezate sub semnul antiromânismului ?i revizionismului, difuzarea ostentativ? sau subversiv? de publica?ii sau literatur? iredentist?, prin intoxicarea cercurilor largi de opinie public? cu o propagand? în care se conjug? minciuna sfruntat? cu sloganurile cele mai aiurisante, prin constituirea unor grupuri de presiune (pe baz? etnic?, religioas? ?.a.), prin isterizarea ?i solidarizarea unor cercuri ?i personalit??i politice occidentale, manipulate de lobby-ul unguresc, în numele unui pretins „genocid" etnic ?i cultural împotriva maghiarimii din Transilvania, prin trimiterea unor oficiali unguri în România în scopuri cel pu?in neclare, f?r? încuno?tin?area ?i acordul autorit??ilor române?ti, pe de alt? parte -, contureaz? o atmosfer? dintre cele mai periculoase, pe care niciun fel de fraze frumoase, rostite emfatic, despre democra?ie, europenism, umanism, nu o pot ascunde.

Atitudinea statului român fa?? de minoritatea maghiar?, ca de altfel fa?? de toate celelalte minorit??i - consacrat? prin Constitu?ie - este una dreapt? ?i clar?, presupunând, în bun? logic?, deplina lealitate din partea minorit??ilor, care nu pot repro?a, cu temei, m?suri discriminatorii, indiferent de domeniu, obturarea, într-un fel sau altul, a posibilit??ilor ?i blocarea ?anselor de formare, de expresie, de afirmare. Negând realitatea, lideri politici sau religio?i, na?ionali sau locali, ai maghiarimii sau secuimii, dezvolt? în rândul cona?ionalilor lor o ac?iune de agita?ie permanent?. Resuscitând pasiuni ancestrale, falsificând istoria, siluind dreptul, afi?ând cu emfaz? o superioritate carnavalesc? ?i un dispre? rizibil fa?? de na?iunea român?, acreditând ideea c? dificult??ile pe care le tr?im cu to?ii în aceast? ?ar?, maghiarii ?i secuii le-ar tr?i mai dramatic pentru c? nu sunt români, fluturând tot felul de proiecte ?i formule de organizare ?i asociere care pas?mite ar reda individualitatea, demnitatea ?i prosperitatea acestor minorit??i, astfel de lideri între?in în rândul comunit??ilor lor o stare de tensiune permanent?, cu reverbera?ii la nivelul întregii ??ri. Invocând azi, cu mai mult? virulen??, r?spunderea pentru soarta etnicilor maghiari de pretutindeni, deci ?i din România, ?i dreptul de a interveni în favoarea ?i în numele lor, Budapesta ne convinge c? nu ?i-a schimbat obiectivele, ci doar c? opereaz? cu forme ?i mijloace noi de ac?iune, speculând conjuncturi care i se par favorabile ?i stimulând factori ?i for?e susceptibile s? se solidarizeze într-o ac?iune de interese concuren?iale. În ce ne prive?te, suntem semnatarii tuturor documentelor interna?ionale de referin??, cu aplicare la drepturile omului, am avut noi în?ine ini?iative dintre cele mai salutare, în privin?a tineretului, femeilor ?.a., aplic?m riguros ?i generos prevederile acestora, f?când tot ceea ce omene?te este posibil, într-o situa?ie economic? cu multe dificult??i ?i incertitudini, pentru a-i face pe to?i cet??enii ??rii s? se simt? ?i s? fie egali în ?ara lor, dep??ind uneori chiar m?sura ?i f?cându-i pe unii mai egali decât pe ceilal?i, ?i, totu?i, suntem ar?ta?i cu degetul, uneori de c?tre politicieni ?i ziari?ti din ??ri în care discriminarea, xenofobia, rasismul genereaz? periodic r?bufniri incendiare, prezentate îns? ca simple incidente sau accidente.

Emisari peste emisari vin s? ne controleze, s? ne judece ?i s? ne dea certificat de bun? purtare. Nu avem nimic de ascuns, toat? lumea poate s? vad? cum ne zbatem s? ie?im din marasm, s? constate chiar c?, nu de pu?ine ori, minoritarii tr?iesc mai bine ca majoritarii, dar nu putem accepta la nesfâr?it s? fim verifica?i la capitolul „democra?ie", de oricine, oricând, oricum, uitând c? România este un stat suveran, c? poporul român are demnitatea lui ?i c? încorporeaz? în îns??i fiin?a lui morala cre?tin? a iubirii aproapelui de aproape dou? mii de ani, c? n-a ridicat sabia împotriva nim?nui, c? acest sfânt p?mânt românesc a fost ad?post pentru to?i cei afla?i în restri?te de-a lungul timpurilor în ??ri vecine nou?, c? au g?sit aici cu to?ii - ?i probele nu le poate cuprinde nicio bibliotec? ?i nicio arhiv? - ?ansele tr?irii în egalitate ?i fraternitate. Ne doare s? constat?m c? românilor nativi de peste hotare (Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Serbia, Croa?ia, Slovenia) li se refuz? drepturile pe care le revendic? în materie de asociere, limb?, ?coal?, biseric?, c? sunt discrimina?i, c? împotriva lor se duce o politic? de dezna?ionalizare. În conferin?a „Societatea Na?iunilor ?i minorit??ile", ?inut? în limba francez?, la Academia Diplomatic? Interna?ional? de la Paris, la 15 martie 1929, Nicolae Titulescu afirma: „C? universalitatea se realizeaz? pe terenul dreptului sau al moralei, nu avem de ales, cele dou? concep?ii ne convin în egal? m?sur?. Nu spun nici m?car c? o alegere trebuie s? fie f?cut? imediat. Dar trebuie ca o concep?ie s? ne orienteze în viitor. Nu ?tiu ceea ce va fi ea. Ceea ce ?tiu este ceea ce nu trebuie s? fie. Extinderea obliga?iilor actuale, oricare ar fi forma sau metoda lor, doar în sarcina unor state, f?r? perspectiva de a le vedea acceptate de altele, f?r? perspectiva de a se vedea cap?tul, indiferent de bun?voin?a ar?tat? minorit??ilor, indiferent de eforturile pe care le facem pentru a realiza în privin?a lor dorin?ele cele mai exigente, toate acestea nu ar duce decât la sl?birea consolid?rii statelor"[18]. Dac? extindem observa?ia dincolo de perimetrul democra?iilor, vom constata c? deficitul în privin?a drepturilor minorit??ilor a câ?tigat un plus dureros de teritorii ?i victime în ultimele dou? decenii.

Umanitatea evolueaz? greu, adeseori, contradictoriu, mai întotdeauna, spre o nou? con?tiin?? politic?, spre o nou? stare moral?, în care idealurile de dreptate ?i echitate cuceresc noi ?i noi teritorii ale min?ii, ale sufletului, ale geografiei, ale culturii ?.a.m.d. Mesajul de luciditate, omenie ?i demnitate - l?sat nou? de Nicolae Titulescu, cea mai fulgurant? inteligen?? româneasc? a secolului al XX-lea - nu-l putem ignora, nici subestima. C?ci el nu poart? pecetea conjuncturalului. Când spunem România - spunem Muntenia, Oltenia, Moldova, Banatul, Maramure?ul, Cri?ana, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Transilvania. Rostim mai ap?sat Transilvania, la aproape 100 de ani de la revenirea ei Acas?, pentru c? inima României pare a fi din nou în pericol! Îl putem elimina prin gândire clar?, vorb? r?spicat?, atitudine ferm? ?i ac?iune constant?, ap?rându-ne adev?rul ?i dreptul în fa?a întregii lumi. Transilvania a fost, este ?i va fi p?mânt românesc. Altfel nu poate fi! O ?ar? f?r? inim? nu exist?! Transilvania este Inima României!

footer