Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Miercuri, 16 Septembrie 2015 21:36

S.S.I. - art-emis„În chip cu totul ferici, faptele, în m?sura sporit? în care ?in de domeniul trecutului, apar?in istoricilor, ?i numai lor, care, dac? înc? n-au f?cut-o, trebuie s? se pun? la lucru, pentru a le surprinde ?i reda exact, obiectiv, în toat? amploarea, spectaculozitatea ?i complexitatea lor, cu toate laturile lor bune sau rele, albe sau negre". (Gheorghe Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, Ploie?ti, Editura Societ??ii culturale - Mileniul III, 2005, p. 198).

Cel numit de Ion Antonescu la data pe 15 noiembrie 1940 în fruntea Servicului Special de Informa?ii, noua structur? de intelligence trecut în subordinea Presedin?iei Consiliului de Mini?tri, a fost Eugen Cristescu. Noul director absolvise seminarul teologic din Ia?i ?i era jurist de profesie. A fost avansat treptat pân? la func?ia de director în Directia General? a Poli?iei, remarcandu-se prin modul în care a comb?tut Mi?carea Legionar?. Eugen Cristescu a reu?it performan?a de nu implica institu?ia în politic?. A introdus o ordine financiar? strict? ?i a protejat cadrele prin reguli aspre, fiind „complet interzis ca un salariat s? se intereseze de situa?ia celuilalt". Din cauza c? ?ara se afla în razboi, S.S.I.-ul reorganizat de Cristescu s-a orientat în principal asupra U.R.S.S.-ului, dar ?i împotriva Partidului Comunist ?i Mi?c?rii Legionare. S.S.I.-ul s-a confruntat ?i cu cele 11 organiza?ii de spionaj germane care activau în România, dar ?i cu cele maghiare si bulgare. S.S.I. ?i-a f?cut datoria ?i în Basarabia reu?ind s? culeaga informa?ii de peste Prut, dar ?i s? transmit? conducerii statului avertismente asupra imensului poten?ial militar ?i economic al U.R.S.S. Eugen Cristescu s-a str?duit s? satisfac? exigen?ele în domeniul informa?iilor impuse de necesit??ile de r?zboi. A reorganizat S.S.I.-ul, luând ca model structurile moderne de Intelligence ale perioadei, de la care a adaptat, la mentalit??ile, condi?iile ?i posibilit??ile române?ti, tot ce s-a putut. Sunt multe evenimente majore ale anilor 1940-1944 în care S.S.I.-ul s-a implicat ac?ionând în direc?ia ap?r?rii interesului na?ional ?i ne putem referii la opozi?ia fa?? de mi?carea legionar?, prin inform?rile pentru stoparea ?i neutralizarea rebeliunii din 21-23 ianuarie 1941; sprijin în secret a Comunit??ii evreie?ti; colaborarea informativ? de pe pozi?ii egale cu Abwerul- Servicul de Informa?ii al Armatei Germane; aflarea datei raidului american asupra Ploie?tiului - 1 august 1943 -, cu o s?pt?mâna înainte ca acesta s? se produc?, dar ?i contactul cu serviciile secrete anglo- americane ?i protejarea pân? la incheierea r?zboiului a ofi?erilor britanici din grupul Autonomus, care fuseser? para?uta?i în decembrie 1943 ?i aresta?i imediat[1], protejarea unor personalit??i politice române?ti din opozi?ie, dar ?i ?i pe liderii din afara opozi?iei: Petru Groza, Ioan Gh. Maurer, Mihai Beniuc (chiar angajat în S.S.I. pentru a nu fi trimis pe front). Dup? 23 august 1944, Eugen Cristescu a distrus mai multe dosare, apoi s-a refugiat cu o mare parte din arhiva sa în comuna Bughea, din judetul Muscel, unde a ?i fost arestat, pe 24 septembrie 1944. Transferat în U.R.S.S., a fost îndelung anchetat, iar în 1946 - condamnat la moarte. Prin decret regal, ?i la interven?ia lui Lucre?iu P?tr??canu, pedeapsa i-a fost comutat? în munca silnic? pe via??. Oficial, a decedat pe 12 iunie 1950, în Penitenciarul V?c?re?ti la numai 55 de ani.

Conducerea Serviciul Special de Informa?ii dup? 23 August 1944

Dup? evenimentele din august 1944, Cristescu p?r?se?te conducerea S.S.I., preluat? temporar de Traian Borcescu, ?ef al Sec?iei II Contrainforma?ii. Colaboratorul lui apropiat, lt.colonelul Traian Borcescu, ?eful Sec?iei a II-a Contrainforma?ii, fusese chemat cu câteva luni înainte la M.St.Major, unde i se ceruse cooperarea, f?r? ?tirea lui Eugen Cristescu, la preg?tirea momentului când urma s? se produc? marea cotitur? în politica ?i strategia militar? a statului român. În diminea?a zilei de 23 august 1944, Traian Borcescu - a?a cum a declarat ulterior - a fost informat despre cursul pe care aveau s? îl ia evenimenele[2]. La conducerea Serviciul Special de Informa?ii a urmat pentru o scrut? perioad? între 25 august ?i 19 septembrie 1944, generalul Victor Siminel care a îndepinit func?ia de director general al Serviciului Special de Informa?ii în acest scurt interval de timp[3]. Noul director nu a f?cut altceva decât s? conduc? activitatea informativ? ?i contrainformativ? a SSI în formula convenit? în august 1944. La jum?tatea lunii septembrie, din ordinul Comandamentului sovietic s-au sigilat aparatele de radio din dotare. În consecin??, activitatea extern?, precum ?i leg?turile între centrele Serviciului ?i rezidenturile interne au fost paralizate. Este primul amestec brutal al sovieticilor în activitatea SSI. Asemenea practici se vor repeta prin arestarea abuziv? a unor cadre ?i agen?i care f?cuser? parte din structurile informative ale Frontului de Est[4]. Trebuia s? se treac? astfel la o reorganizare care s? corespund? acestor condi?ii. Sarcina de a reorganiza S.S.I. i-a revenit Ministerului de R?zboi, care luase ini?iativa unui proiect de lege înaintat la 10 septembrie 1944 suveranului. Peste 4 zile regele Mihai a semnat Decretul-lege 158 în baza c?ruia Serviciul Special de Informa?ii trecea de la Pre?edin?ia Consiliului de Mini?tri la Ministerul de R?zboi. În ce prive?te organizarea, func?ionarea ?i stabilirea atribu?iilor Serviciului, acestea urmau s? fie determinate prin decizie ministerial?.

Colonelul Ion Lissievici poveste?te în lucrarea sa memorialistic? faptul c? la 12 septembrie 1944, chiar în ziua când la Moscova se parafa Conven?ia de Ar¬misti?iu între România ?i Na?iunile Unite, a fost chemat de generalul Mihail Racovi?? - ministrul de R?zboi. Cu acea ocazie i s-a adus la cuno?tin?? c? Ministerul de R?zboi urmeaz? s?-i încredin?eze func?ia de director general al S.S.I., fapt pentru care îi l?sa la dispozi?ie 10 zile pentru a se documenta în vederea reorga¬niz?rii institu?iei în conformitate cu noile condi?ii social-politice interne. „Începând de a doua zi - men?ioneaz? colonelul Ion Lissievici - am discutat cu fiecare ?ef de sec?ie în parte propunerile f?cute ?i am c?zut de acord asupra unei organiz?ri a sec?iei respective cum ?i a activit??ii ce urma s? desf??oare în viitor. Rezultatul acestor discu?ii a fost concretizat într-o serie de scheme ?i grafice, înso?ite de detaliile scrise strict necesare"[5]. Conducerea Ministerului de R?zboi a fost de acord cu noua schem? organizatoric? ?i cu misiunile informative fixate fiec?rei sec?ii, fapt pentru care a elaborat decizia de numire a colonelului Ion Lissievici la conducerea Serviciului de Informa?ii (noua denumire a S.S.I.) trecut în subordiea Armatei, începând cu data de 20 septembrie 1944. Din p?cate, Lissievici va ocupa acest post o perioad? foarte scurt? de timp, din septembrie 1944 pân? în decembrie 1944, când va fi schimbat din func?ie[6]. Motivele care ?in de aceast? schimbare sunt complexe ?i au la baz? noua orientare a României de dup? 1944 ?i implicit schimbarea leg?turilor cu U.R.S.S. În acest sens, trebuie precizat faptul c? superiorii din serviciile sovietice au interzis Serviciului de Informa?ii românesc orice leg?tur? extern?, procedând in acela?i timp la numeroase arest?ri de cadre. Lissievici reac?ioneaz?, întocmind un raport c?tre ministrul de r?zboi prin care prezint? situa?ia „func?ionarilor timora?i prin m?surile privative de libertate ce s-au luat de c?tre organele sovietice", argumentând totodat? c? acest fapt afecteaz? grav presta?ia ?i randamentul serviciului. Din acest moment, Lissievici devine un personaj incomod, care trebuie înl?turat din structurile superioare ale serviciului

În perioada cuprins? între 23 august 1944 ?i 9 mai 1945, S.S.I. s-a confruntat cu o situa?ie operativ? de neinvidiat pentru orice institu?ie cu responsabilit??i în domeniul ap?r?rii ?i promov?rii interesului na?ional: leg?turi externe rupte ?i interzise; timorarea cadrelor ?i agen?ilor de informa?ii prin amenin??ri - din partea autorit??ilor - cu epurarea ?i/sau judecarea pentru imaginare crime de r?zboi la care ar fi participat în timpul campaniei pe Frontul de Est; obligativitatea de a coopera cu structurile similare ale Alia?ilor, care în realitate se spionau reciproc, conturând deja primele simptome ale r?zboiului rece; via?a economic? ?i social-politic? ajuns? în pragul anarhiei datorit? eforturilor de r?zboi, dar ?i a luptei pentru putere între partidele Blocului Na?ional Democratic, care constituise suportul politic al actului de la 23 august 1944; abuzuri ?i crime f?cute de militarii sovietici atât asupra locuitorilor români, cât ?i a etnicilor germani deporta?i la munca de reconstruc?ie în U.R.S.S.; ingerin?e tot mai pregnante ale autorit??ilor sovietice de ocupa?ie în treburile publice ale statului român. În ciuda acestor condi?ii vitrege, SSI a demonstrat, ?i de data aceasta, un profesionalism incontestabil, reflectat în docu¬mente de informare operativ? curent?. Dup? instaurarea guvernului prezidat de dr. Petru Groza, în care comuni?tii au avut preponderen??, au reînceput epur?rile în cadrul Serviciului de Informa?ii ?i înlocuirea vechilor func?ionari ?i ofi?eri cu oameni selec?iona?i pe criterii politice, care în termen de specialitate înseamn? preluarea controlului asupra institu?iei ?i nicidecum penetrare. Din aceast? perspectiv? procesul de sovietizare a României nu poate fi receptat ca produs al oportunismului sau conservatorismului manifestat de cadre de conducere ale Serviciului de Informa?ii ori ca impact al actului de la 23 august 1944. Procesul de sovietizare s-a datorat recunoa?terii U.R.S.S. ca partener de alian?? ?i ca o mare putere, ceea ce a însemnat ?i o recunoa?tere concomitent? sau în consecin?? a doctrinei politice ?i militare sovietice, a practicilor ?i compromisurilor ce decurgeau de aici: zone de influen??, impunerea regimului comunist în aceste zone. Documentele de arhiv? dovedesc c? atunci când s-a produs actul de la 23 au¬gust 1944, în limbajul diplomatic al Marilor Puteri intrase deja sintagma „zone de influen??", România fiind atribuit? celei sovietice[7]. Sub ocupa?ia sovietic?, dup? câteva încerc?ri de a continua activitatea ?i a-?i face datoria, S.S.I.-ul a fost practice desfiin?at. Odat? cu sovietizarea ??rii, disp?rea ?i cel mai important serviciu de informa?ii al României.

Anexa

Directorii S.S.I. în anul 1944
- Eugen Cristescu 12 noiembrie 1940-23 august 1944 Director al Serviciului Secret de Informa?ii
- Traian Borcescu (23-26 august 1944) Director General interimar
- Victor Siminel (25 august 1944 - 20 septembrie 1944) Director general al S.S.I. (Serviciul Special de Informa?ii)
- Ioan Lissievici 25 septembrie (1944-25 decembrie 1944) Director general al S.S.I. (Serviciul Special de Informa?ii)
- Gheorghe S?voiu (25 decembrie 1944 - 6 martie 1945) Director general al S.S.I. (Serviciul Special de Informa?ii)

Bibliografie:

- Expunere asupra Serviciilor de Informa?ii ale Armatei. Istoric, întocmit în 1934 de Mihail Moruzov, în Mihail Moruzov ?i frontul secret, Editura Elion, Bucure?ti, 2004;
Cristescu Eugen, Organizarea ?i activitatea Serviciului Special de Informa?ii, în Cristian Troncot?, Eugen Cristescu. Asul serviciilor secrete române?ti. Memorii (1916¬1944), m?rturii, documente, prefa?? de Dan Zamfirescu, Editura R.A.I., Bucure?ti, Editura Roza Vânturilor, Bucure?ti, f.a., p. 131-223;
- Cristian Troncot?, Omul de tainâ al mare?alului, Editura Elion, Bucure?ti, 2005.
- Cristian Troncot?, Tor?ionarii. Istoria serviciilor de informa?ii ?i securitate ale regimului comunist din România (1948-1964), Editura Elion, Bucure?ti, 2006.
Cristian Troncot?, Duplicitarii. O istorie a serviciilor de informa?ii ?i securitate ale regimului Comunist din România (1965-1989), Editura Elion, Bucure?ti, 2003.
- Cristian Troncot?, România ?i frontal secret 1859-1945, Bucure?ti, Editura Elion 2007.
- T?nase Tiberiu, Serviciile de informa?ii române?ti în timpul primului râzboi mondial în revista Historia nr. 78, iunie 2008, pp. 26-33.
- T?nase Tiberiu, SSI în timpul celui de al II lea Râzboi Mondial- adaptarea la conditiile de r?zboi, în revista Historia nr. 80, august 2008, pp.32-38.
- T?nase Tiberiu , Personalit??i ale frontului secret în istoria serviciilor de informa?ii române?ti în Ion Lissievici - Intelligence nr 19 martie-mai 2011.
- Tiberiu T?nase, Ioan Codru? Lucinescu - Academia N?ional? de Informa?ii Mihai Viteazul , M?rturii importante despre momentul 23 august 1944 din Memoriul de activitate al lt.col. Traian Borcescu, ?eful Sec?iei a II Contrainforma?ii din cadrul Serviciului Special de Informa?ii (S.S.I.) director general-interimar al S.S.I. (23-26 august 1944), Revista Intelligence nr 28,dec 2014 - martie 2015, pp. 56-62. 

---------------------------------------------------------
[1] Operatiunea „Autonomus" pl?nuita de britanici a f?cut parte din acest plan. Acesta a avut loc între 23 decembrie 1943 si 23 august 1944 ?i s-a dovedit o operatiune de success. Serviciul Special de Informa?ii a aflat imediat de prezen?a a trei ofi?eri britanici pe teritoriul României, care faceau parte din acest plan. Directorul S.S.I., Eugen Cristescu a avut acordul mare?alului Ion Antonescu pentru a asigura ofi?erilor britanici condi?ii speciale de deten?ie. Eugen Cristescu i-a l?sat s? st?bileasca leg?tura radio cu Comandamentul Militar de la Cairo. De asemenea Cristescu i-a protejat pe ofi?erii britanici de Servicile Secrete Germane care doreau capturarea lor. Vezi pe larg, Ivor Porter, Opera?iunea „Autonomous", Editura Humanitas, Bucure?ti, 1991.
[2] Vezi M?rturii importante despre momentul 23 august 1944 din Memoriul de activitate al lt.col. Traian Borcescu, ?eful Sec?iei a II Contrainforma?ii din cadrul Serviciului Special de Informa?ii (SSI ) director general-interimar al S.S.I. (23-26 august 1944), autori dr. Tiberiu T?nase, cercetator dr Ioan Codru? Lucinescu, Academia N?ional? de Informa?ii „Mihai Viteazul", M?rturii importante despre momentul 23 august 1944 din Memoriul de activitate al lt.col. Traian Borcescu, ?eful Sec?iei a II Contrainforma?ii din cadrul Serviciului Special de Informa?ii (S.S.I.) director general-interimar al S.S.I. (23-26 august 1944), Revista Intelligence nr 28,dec 2014 -martie 2015,pp. 56-62 .
[3] Apoi prime?te alte îns?rcin?ri importante: ?ef al delega?iei militare a Înaltului Comandament Român în Comisia de redactare a Armisti?iului, ?ef al Comisiei militare române de leg?tur? cu Comisia Aliat? de Control, iar din septembrie 1947 este consilier militar în Comisia Interministerial? pentru executarea Tratatului de Pace, func?ie pe care o de?ine pân? la trecerea sa în cadrul disponibil (1 ianuarie 1948).
[4] Cristian Troncot?, România ?i frontal secret 1859-1945, Editura Elion 2007,p.269.
[5] Lissievici, Ion, Amintirile unui fost lucr?tor în serviciul de Informa?ii al statului, în Cr. Troncot?, Glorie ?i tragedii. Momente din istoria Serviciilor de informa?ii ?i contrainforma?ii române pe Frontul de Est (1941-1944), Editura Nemira, Bucure?ti, 2003;
[6] Ioan Lissievici - Director general al S.S.I. (Serviciul Special de Informa?ii) 25 septembrie 1944 – 25 decembrie 1944 vezi, T?nase Tiberiu, Personalit??i ale frontului secret în istoria serviciilor de informa?ii române?ti în Ion Lissievici - Intelligence nr 19 martie- mai 2011.
[7] Cristian Troncot?, România ?i frontal secret 1859-1945, Editura Elion 2007,p. 274 .
footer