Revista Art-emis
Francmasoneria în atenţia Securităţii (2) PDF Imprimare Email
Lector univ. dr. Florian Bichir   
Luni, 14 Septembrie 2015 13:55

Masoneria roÎn iulie 1984 s-a hotărât deschiderea dosarului la toate inspectoratele judeţene ale Securităţii din ţară. Coordonarea activităţii pe ţară era asigurată de Serviciul 7 din cadrul Direcţiei a III-a, laolaltă cu celelalte probleme date în sarcina serviciului respectiv - radioamatori, filatelişti etc. Dosarul de problemă avea numărul 1780 - (denumit „Prevenirea acţiunilor organizaţiei francmasonice") - cu numele de cod „Oculta", iar de coordonarea acţiunilor din cadrul acestuia răspundeau nemijlocit căpitanul Odroiu Dumitru şi colonelul Ştefănescu Gh. Iată în exclusivitate la acestă selectă sesiune ştiinţifică ordinul semnat de Şeful Securităţii general - colonelul Iulian Vlad înaintat spre aprobarea Departamentul Securităţii Statului, cu menţiunea Strict Secret în data de 06.11.1984 şi Nr. 0044915 de către general-locotenent Aristotel Stamatoiu.

MINISTERUL DE INTERNE
STRICT SECRET
DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII STATULUI
Exemplar nr. 1
Direcţia I, Direcţia a III-a
Nr. 00150.466 din 03.VII.1984
APROB
MINISTRU-SECRECAT DE STAT, Tudor Postelnicu
DE ACORD
ADJUNCT AL MINISTRULUI, General-locotenent Iulian Vlad

RAPORT cu propunerea de a se organiza activitatea informativ-operativă de securitate în problema francmasoneriei

Informaţii şi evenimente din ultima perioadă atestă intensificarea şi extinderea activităţii francmasonice pe plan internaţional. Edificator în acest sens este cazul organizaţiei francmasonice „Propaganda due" din Italia. În acelaşi timp, se deţin date şi informaţii ce evidenţiază faptul că unele organizaţii francmasonice din Franţa, Italia, Anglia, S.U.A. şi din alte ţări acţionează pentru reorganizarea şi extinderea activităţii francmasonice şi în R.S. România. Astfel, elemente reacţionare din emigraţia românilor din Franţa, constituite în trei loji francmasonice reunite în aşa-numitul „Supremul Consiliu pentru România", acţionează în mod sistematic în vederea stabilirii de legături cu persoane din ţară, unele cunoscute cu activitate francmasonică trecută ori suspecte de apartenenţă la această organizaţie clandestină, cu scopul de a obţine date despre situaţia actuală a foştilor francmasoni, de a recupera şi scoate din ţară arhiva fostelor loji, precum şi pentru contactarea şi reactivizarea vârfurilor masonice din ţară. În contextul escaladării din exterior a acţiunilor potrivnice ţării noastre, „Supremul Consiliu pentru România", în proclamaţiile sale, s-a dedat la aprecieri duşmănoase şi denigratoare la adresa regimului politic din R.S. România şi a lansat apeluri în vederea „redeşteptării lojilor francmasonice româneşti".

În ultima perioadă, au fost identificaţi mai mulţi francmasoni străini care, vizitându-ne ţara, au contactat persoane cunoscute că au făcut parte din francmasonerie. Aşa, spre exemplu, comerciantul Foresto Lavati, cu prilejul vizitelor în R.S. România a fost preocupat să culeagă informaţii despre foştii francmasoni din ţara noastră şi să racoleze cetăţeni români la francmasonerie. Un alt comerciant, vest-germanul Schmidt Zorner Eduard a fost depistat cu preocupări de a lua legătura cu foştii francmasoni din R.S. România. El avea asupra sa adresele unor foste sedii francmasonice şi a urmărit să obţină date despre modul în care este apreciată această organizaţie în ţara noastră. De asemenea, a fost semnalat un secretar al institutului belgian de ştiinţe politice care a afirmat că este în cunoştinţă de existenţa în România a unor membrii şi simpatizanţi francmasoni. Preocuparea de penetrare francmasonică este evidenţiată şi de afirmaţiile făcute de parlamentarul liberal italian Aaldo Bozi, fost membru al Comisiei de anchetă a Parlamentului italian în cazul Lojei masonice „Propaganda due", care a susţinut că în R.S. România există membrii ai loji menţionate. S-a mai stabilit, de asemenea, că Miron Grindea, scriitor englez de origine român, agent al „Secret Intelligence Service", care face parte din Marea lojă francmasonică unită a Angliei, întreţine legături cu unii oameni de cultură şi artă din R.S. România care au făcut parte din francmasonerie ori în ale căror lucrări se regăsesc expresii, simboluri şi semne suspecte a fi de nuanţă francmasonică. Lojile francmasonice din Occident care acţionează împotriva ţării noastre dispun de o reţea diversificată de instituţii de acoperire: „Pen-Club" în mai multe ţări, „Rotary-Club" în Franţa, „Opera-Club" în Belgia, „Roma-Club" în Italia şi altele - încadrate cu elemente ce deţin influenţă şi poziţii pe care le folosesc pentru a contacta şi atrage la francmasonerie cetăţeni români care călătoresc în exterior, adesea la invitaţia acestor organizaţii ori pentru a participa la activităţi organizate de ele.

Până în prezent, în ţară au fost identificaţi 22 masoni în viaţă (14 la Bucureşti, 4 în judeţul Cluj şi câte 2 în Timiş şi Constanţa), precum şi 50 de persoane suspecte că au fost racolate la francmasonerie în ultimii ani, în exterior, marea majoritate nefiind din municipiul Bucureşti. De asemenea, prin măsuri specifice Unităţii speciale „S" au fost depistate peste 100 de legături externe cu caracter francmasonic. Informaţii obţinute recent atestă că unii străini aflaţi temporar la studii în ţara noastră în centrele universitare Bucureşti şi Craiova sunt preocupaţi să intre în legătură cu centre din exterior pentru a fi iniţiaţi şi afiliaţi la organizaţia mondială masonică „Ordinul Trandafirului şi Crucii" (A.M.O.R.C.) ori pentru a obţine materiale doctrinare. De menţionat şi faptul că în ţara noastră există unele persoane preocupate de studierea teozofiei, ezoterismului, astrologiei şi a altor tendinţe filozofice oculte aflate, ca dogmă, în vecinătatea francmasoneriei ori folosite de aceasta drept acoperire. Încercările de penetrare francmasonică preconizează, printre altele, folosirea eventualelor condiţii favorabile care ar mai putea exista ca urmare a faptului că, în decursul timpului, francmasoneria a avut în România o puternică bază care a constituit centrul acestei activităţi oculte din sud-estul Europei. Imediat după 23 August 1944, francmasoneria a constituit un important mijloc de acţiune al serviciilor de spionaj şi cercurilor reacţionare din străinătate împotriva R.S. România şi de sprijinire a burgheziei autohtone. Scoaterea francmasoneriei în afara legii în anul 1948, măsurile luate împotriva conducătorilor ei şi plecarea din ţară a unor francmasoni influenţi au determinat încetarea temporară a activităţii francmasonice, fapt ce a condus, treptat, la diminuarea măsurilor de securitate pe această linie. Ulterior, pe măsura ieşirii din detenţie şi a re-activizării unor elemente ostile din rândul francmasonilor, s-a reluat şi activitatea de securitate pe această linie în cadrul dosarului de problemă deschis de Direcţia de Informaţii Interne. Ca urmare, în perioada 1960-1975 au fost identificaţi şi verificaţi peste 500 francmasoni, obţinându-se informaţii privind unele încercări din exterior de reluare a activităţii francmasonice în R.S. România, existenţa unor grupări restrânse de asemenea elemente şi preocupări izolate de a stabili legături cu organizaţii francmasonice din Occident şi de a organiza ajutorul masonic în ţara noastră.

În anul 1975, apreciind în mod nejustificat că „majoritatea elementelor din baza de lucru în problema francmasonică au decedat iar cele rămase în viaţă datorită vârstei înaintate nu mai prezintă pericol social". Securitatea municipiului Bucureşti, unde fusese transferat dosarul de problemă, a dispus încetarea activităţii de securitate în această problemă şi a clasat materialul la C.I.D. În ultimii ani, măsurile informativ-operative întreprinse de Direcţia I, Direcţia a III-a şi Unitatea militară 0544/225, potrivit competenţei lor, au evidenţiat preocupări de penetrare ori de activitate francmasonică în R.S. România, ceea ce a impus includerea în baza de lucru a unor suspecţi de profilul acestor unităţi care prezintă, totodată, suspiciuni de apartenenţă la francmasonerie. Măsurile întreprinse până în prezent nu pot însă constitui un dispozitiv de securitate corespunzător, capabil să rezolve sarcinile ce decurg din noua situaţie operativă pe această linie. În concluzie din analiza informaţiilor existente cu privire la acţiunile desfăşurate împotriva ţării noastre prin intermediul francmasoneriei internaţionale, rezultă că, datorită desfiinţării acestei probleme de muncă, în acest domeniu nu s-au mai întreprins măsuri organizate de cunoaştere şi prevenire, drept consecinţă, nu se cunoaşte situaţia prezentă a foştilor francmasoni din ţară şi străinătate, în special a celor care au fost condamnaţi pentru activitate ostilă, precum şi a descendenţilor acestora, cu precădere a celor care au rude şi legături în exterior, călătoresc în străinătate ori se află în relaţii cu străini şi nu a existat o preocupare temeinică pentru depistarea emisarilor francmasoneriei şi a canalelor de legătură. Datele obţinute până în prezent, în contextul activităţii generale de culegere a informaţiilor, nu permit o evaluare corectă a dimensiunilor şi naturii activităţii ostile pre-organizate sub această formă. Ca urmare, aparatul de securitate, nefiind instruit şi orientat cu privire la această problemă, nu cunoaşte formele şi metodele specifice ale acţiunilor ostile desfăşurate de francmasonerie şi, în consecinţă, nu este în măsură să sesizeze particularităţile activităţii de nuanţă masonică a elementelor din baza de lucru suspecte sau să identifice persoanele racolate de organizaţie.
Având în vedere datele şi informaţiile ce atestă preocupările unor organizaţii francmasonice occidentale de a reorganiza şi extinde activitatea francmasoneriei în R.S. România, existenţa unor elemente ostile care acţionează împotriva ţării noastre cu mijloace şi metode proprii francmasoneriei, precum şi faptul că în prezent nu există un dispozitiv informativ-operativ permanent care să acţioneze riguros şi specializat pentru a preveni şi contracara acest gen de activitate ostilă,

Propunem să fie luate următoarele măsuri:
- să fie deschis dosarul problemei francmasonice, cu sediul la Direcţia a III-a;
- activitatea informativ-operativă în această problemă să fie desfăşurată de toate unităţile de securitate, pe principiul muncii în obiectiv-problemă, în temeiul programului de măsuri anexat.
ŞEFUL DIRECŢIEI I,
General-maior - LS - Bordea Aron
ŞEFUL DIRECŢIEI A III-a,
General-maior - LS Alexie Ştefan

La deschiderea dosarului de problemă, în iulie 1984, erau identificaţi, în România, 22 de francmasoni în viaţă - 14 în Bucureşti, 4 în judeţul Cluj şi câte 2 în judeţele Timiş şi Constanţa - cărora li se adăugau 50 de persoane suspectate de a fi fost racolate de francmasonerie în anii din urmă, majoritatea acestora fiind din Bucureşti [17]. Apoi, în decembrie 1984, în urma studierii materialului de arhivă deţinut, sunt identificate 320 de persoane (români şi străini) „care au făcut sau fac parte din francmasonerie, sunt descendenţi de francmasoni, întreţin relaţii cu persoane din străinătate ce fac parte din francmasonerie, au preocupări pe linia teozofiei, ezoterismului ori altor practici oculte". Dintre aceste persoane, 70 au fost incluse în baza de lucru, fiind subiectul propriu-zis al, 22 cu dosar de urmărire informativă, iar 48 au fost puse sub supraveghere informativă[18]. În iulie 1987, numărul persoanelor care intraseră sub urmărirea informativă a Securităţii ajunsese la 92 (77 români şi 15 străini), dintre aceştia 62 aflându-se sub supraveghere informativă, iar 30 având dosare de urmărire informativă, din punctul de vedere al profilurilor situaţia prezentându-se astfel: 80 de persoane intraseră în atenţia contraspionajului (Direcţia a III-a), 5 în cea a informaţiilor interne (Direcţia I), 5 în cea a contrainformaţiilor economice (Direcţia a II-a), iar 2 făceau obiectul atenţiei contrainformaţiilor militare (Direcţia a IV-a)[19]. Numărul celor urmăriţi creşte, în 1988, până la 103 persoane( 92 români şi 11 străini - dintre care 34 aveau dosar de urmărire informativă, 2 aveau mape de verificare, iar 67 se aflau sub supraveghere informativă)[20]. Dintre compartimentele implicate în urmărirea informativă a persoanelor bănuite de legături cu francmasoneria, se distinge Direcţia I a Securităţii, ale cărei structuri teritoriale identificaseră, în 1987, un număr de 166 de elemente, cetăţeni români şi străini, care se încadrau în caracteristicile enunţate de Programul de măsuri întocmit la deschiderea dosarului de problemă „Oculta", dar dintre aceştia doar 30 erau incluşi efectiv în baza de lucru (20 în urmărire informativă, 7 în supraveghere informativă şi 3 cazuri în atenţie)[21]. Se poate remarca atenţia pe care o acordă Direcţia I, legat de problema francmasoneriei, persoanelor din mediul cultural - artistic, în 1988 existând 7 dosare de urmărire informativă deschise unor persoane din acest mediu, bănuite de apartenenţă la diverse loji masonice, existând totodată intenţia de a se extinde urmărirea asupra a încă 18 persoane – scriitori, oameni de teatru, artişti plastici - pentru aceleaşi motive[22]. Începea o nouă etapă a relaţiilor dintre Securitate şi Masonerie care va lua sfârşit abia în sângerosul decembrei 1989.

Notă: Textul face parte din comunicarea expusă în cadrul Sesiunii de Comunicări ŞTIINŢA, ISTORIA, ARMATA şi SERVICIILE SPECIALE ÎN APĂRAREA ROMÂNIEI organizată de Societatea ART-EMIS, A.C.M.R.R. din S.R.I. - Sucursala Vâlcea şi Primăria Prundeni, 12-14 iunie 2015.
----------------------------------------------
[17] Ibidem, f. 2, Raport cu propunerea de a se organiza activitatea informativ – operativă de securitate în problema francmasoneriei, semnat de şeful Direcţiei I, general maior Aron Bordea şi şeful Direcţiei a III-a, general maior Alexie Ştefan, din 03 iulie1984.
[18] Ibidem, f. 31, Notă – raport privind stadiul măsurilor întreprinse în problema „Prevenirea acţiunilor organizaţiei francmasonice", redactată de Direcţia a III-a, din 3 decembrie 1984. Se poate observa, deja, o lărgire a sferei persoanelor care puteau fi urmărite în această problemă, în plus faţă de ceea ce se stabilise prin programul de măsuri amintit mai sus.
[19] Ibidem, f. 111, Raport privind Stadiul îndeplinirii prevederilor Programului de măsuri în problema „Oculta", din iulie 1987, semnat de şeful Direcţiei a III-a, general maior Aurelian Mortoiu.
[20] Ibidem, f. 136, Informare privind stadiul îndeplinirii prevederilor Programului de măsuri în problema „Oculta", raport din 1988, semnat de şeful Direcţiei I, colonel Raţiu Gheorghe şi şeful Direcţiei a III-a, general maior Mortoiu Aurelian.
[21] Ibidem, vol. 5, f. 81, Raport privind stadiul executării prevederilor Programului de măsuri pentru cunoaşterea şi contracararea acţiunilor ostile ţării noastre preconizate de francmasonerie privind elemente din sfera de competenţă a informaţiilor interne, din 24 iunie1987, redactat de maior Mălureanu Vasile din cadrul Direcţiei I.
[22] Ibidem, f. 4, Notă privind activitatea desfăşurată de Direcţia I pe linia problemei „Oculta" în perioada 15 aug. 1987 – 15 aug. 1988.

footer