Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (+)   
Duminică, 06 Septembrie 2015 22:12

Gh. Buzatu-Din istoria secreta a celui de-Al Doilea Razboi Mondial-3Se avanseaz? pseudo-argumente de genul c? ??rile decapitate īn 1939-1940 de provinciile lor istorice binecunoscute prin voin?a U.R.S.S. s-ar afla īn situa?ia actual? nu datorit? protocolului secret, ci pentru c? au pierdut cel de-Al Doilea R?zboi Mondial! Este, aceasta, o inep?ie de propor?ii, c?ci Polonia, de pild? , a figurat īntre īnving?tori, iar Romānia, īn ultima faz? a conflagra?iei din 1939-1945, s-a aflat de partea Alia?ilor. Realitatea necru??toare ?i totalmente nedreapt? este c?, fa?? de decizia Federa?iei Ruse de-a veghea asupra grani?elor fostului imperiu ro?u ?i, deopotriv?, fa?? de indecizia Occidentului de a-?i impune punctul de vedere īn fa?a Kremlinului, drepturile popoarelor sunt - sub false principii ?i abile pretexte - īn continuare īnc?lcate. Basarabia ?i nordul Bucovinei sunt - exact īn momentul cānd trimitem la tipar aceste rānduri - mai mult decāt oricānd īn ultimii ani sustrase unit??ii na?ionale romāne?ti. Singura concluzie ce se impune este aceea c?, īntr-o lume nedreapt?, acte interna?ionale monstruoase (precum, īn acest secol, protocolul secret din 23 august 1939 se afl? pe primul Joc de vreme ce i-a dat lui Hitler cale verde pentru a porni r?zboiul mondial) pot īntre?ine situa?ii anormale; drepturi istorice, īns?, īn nici un caz. Cum s-a ajuns aici? Tocmai de aceea propunem spre studiu cititorului un set de documente ce ilustreaz? „subtilit??ile" diploma?iei moscovite din anii ?i de dup? terminarea ostilit??ilor din 1939-1945 de-a ob?ine recunoa?terea achizi?iilor teritoriale īng?duite de Hitler la 23 august 1939, opera?iune „definitivat?" prin 1945-1947, de data aceea cu concursul puterilor Occidentului, de vreme ce, pentru a zdrobi Reichul hitlerist ?i statele aliate lui, Marile Puteri apusene fuseser? silite s? solicite ?i s? īnf?ptuiasc? (f?r? garan?ii prealabile) o cooperare multilateral? cu U.R.S.S. īntre 1941 ?i 1945. Vom remarca, īn īncheiere, c? din punctul de vedere al cercet?rii istorice, investigarea aspectelor privind protocolul secret din 23 august 1939 este, mai departe, īn plin? desf??urare. Ca ?i īn cazul recunoa?terii existen?ei documentului sovieto-german ce a condus direct la declan?area r?zboiului mondial din 1939-1945, istoricul caut? īn continuare probe, chiar dac? f?r? acordul ori īmpotriva voin?ei factorului politic. Cu gāndul c? la fel stau lucrurile īn privin?a anul?rii consecin?elor protocolului von Ribbentrop-Molotov, vom observa c? studiile ap?rute īn ultimii ani, īn ?ar? sau īn str?in?tate, au oferit ?i ofer? informa?ii inedite ori avanseaz? noi interpret?ri. Nu putem ignora c? importante investiga?ii apar?in istoricilor ru?i[67], mai cu seam? lui G. L. Rozanov, M. I. Semireaga[68] ?i D. Volkogonov[69]. Īn replic?, am putea spune, mai multe c?r?i ?i studii au ap?rut īn Germania[70], o men?iune aparte necesitānd solida monografie semnat? de Ingeborg Fleischhauer[71], tradus? f?r? īntārziere īn limba rus?[72]. Reexaminarea colec?iilor fundamentale de documente tip?rite dup? 1946, deopotriv? cu investigarea literaturii de baz? a problemei ?i a unor noi arhive i-a īng?duit d-nei Fleischhauer s? reconstituie mai precis ?i mai nuan?at cursul evenimentelor politico-diplomatice ce au culminat cu reuniunea Stalin-Molotov- von Ribbentrop de la Kremlin īn noaptea de 23-24 august 1939[73].

Īn privin?a responsabilit??ilor pentru īncheierea nefastului document, autoarea propune urm?toarea distribuire a „r?spunderilor":
1. Diploma?ia german? (compartimentul responsabil de afacerile cu Rusia)[74];
2. Hitler[75];
3. Stalin[76]. Īn context, o excelent? sintez?, cu trimiteri bineīn?eles la situa?ia Romāniei, a ap?rut la Bucure?ti sub semn?tura istoricului Florin Constantiniu[77]. S-a preferat, la Bucure?ti sau Chi?in?u, o abordare a problematicii protocolului secret din 23 august 1939, mai cu semn? prin prisma consecin?elor sale directe asupra Romāniei - pierderea provinciilor istorice Basarabia ?i nordul Bucovinei īn urma agresiunii „pa?nice" din iunie 1940 a U.R.S.S.[78]. Momentul de referin?? pe pia?a istoriografiei l-a constituit, net?g?duit, apari?ia la Moscova īn anul 1992 (īn numai o mie de exemplare!) a celor dou? volume intitulate „Documentele politicii externe. Anul 1939"[79] īn cadrul colec?iei oficiale editat? de mai multe decenii de c?tre Ministerul Afacerilor Externe al Federa?iei Ruse (anterior al U.R.S.S.). Apreciem ca deosebit de scmnificativti aceast? apari?ie - al XXII-lea tom al colec?iei inaugurate īn 1957 ?i care se oprise īn 1977 la tomul al XXI-lea[80] - nu numai īntrucāt s-a revenit la tradi?ie, abandonarea fiind resimtit? serios de c?tre speciali?ti , ci, mai ales, pentru c? Ministerul Afacerilor Externe din Moscova a fost īn situa?ia de a-?i publica sursele f?r? a mai suporta rigorile cenzurii comuniste. Acest lucru se resimte lesne din consultarea tomului XXII - cantitatea ?i calitatea actelor publicate, comentariile judicioase ?i natura dezv?luiiilor oferite de documentele incluse. Pentru a r?māne īn domeniul abordat īns?, s? specific?m c? tomul XXII re?ine nu numai textul Pactului Hitler-Stalin de neagresiune[81] (publicat, de altfel, la cāteva ceasuri dup? īncheierea lui), ci ?i pe acela al protocolului secret din 24 august 1939, cu men?iunea precis? c? publicarea se f?cea dup? o copie a nenorocitului acord[82], care a deturnat destinul Europei ?i chiar al planetei. S? avem īn vedere, deci, c? editorii nu apelaser? decāt la un a?a-numit „exemplar de serviciu" al protocolului secret (descoperit prin Arhiva M.A.E. din Moscova īn 1946)[83] ?i c? viza pentru tipar s-a acordat īn septembrie-octombrie 1991, astfel cum desprindem din casetele tehnice ale celor dou? volume. Pe atunci mai r?māneau, a?adar, doar dou?-trei luni pān? la anun?area oficial? de c?tre Kremlin a ?tirii despre depistarea īn arhivele moscovite a originalului protocolului secret din 23 august 1939[84]. Cāt adev?r ?i, mai cu seam?, cāt? politic? se ascundeau īn spatele respectivei comunic?ri, preluat? de īndat? de marile agen?ii de pres? de pe mapamond, cāt? vreme de-acum esen?ial? devenise nu recunoa?terea autenticit??ii documentului īn discu?ie, ci eradicarea nenorocirilor pe care el le-a provocat? Cine ?i cum o va face? Cu siguran?? c? NU Kremlinul, co-autorul protocolului din 23 august 1939, ajuns īn situa?ia s? se auto-denun?e!
-----------------------------------------------------------
[67] Vezi O. Volkogonov, Drama re?enii 1939 goda, īn „Novaia i novci?aia istoriia" , Moscova, nr. 4/1989, pp. 3-27; K istorii zakliuceniia sovetsko-ghermanskogo dc,govora o nenapadenii 23 avgusta 1939 g. (Dokumcntalnīi obzor), īn „Novaia i novei?aia istoriia", nr. 6/1989, pp. 3-21; Na rokovīm poroghe (Iz arhivnīh materialov 1939 goda), īn „Voprosī istorii", Moscova, nr.3/1990, pp. 18-39. 68. Cf. G. L. Rozanov, Stalin-Hitler. Dokumentalnīi occrk sovetsko-ghem1anskih dip/omaticeskih otno?enii 1939-1941 gg., Moscova, lzd. MO, 1991, pp. 84-109 (cap. – ,,Moscova, Kremlin – 23 august 1939?); M. I. Semireaga, Tainī stalinskoi diploma?ii, 1939-1941, Moscova, lzd. ,,Vīs?aia ?kola", 1992,pp. 31-81 (cap. - „Īn?elegerea dictatorilor").
[69] Vezi Triumfi traghediia. Politiceskii portret!. V. Stalina, II, ed. a II-a, Moscova, Novosti, 1990, p. 7 ?i urm.
[70] Vezi A. Buhl, ed., Der Hitler-Stalin-Pakt: Die Sowjetische Debatte, Kiiln, Pahl-Rugenstein, 1989; Erwin Oberl?nder, ed., Hitler-Stalin-Pakt 1939: Das Ende Ostmitteleurop,d , Frankfurt-am-Main, Fischer Taschenbuch, 1989; Ingeborg Fleischhauer, Der deutsch-sowjetische Grenz und Freundschaftsvertrag vom 28. September 1939. Die deutschen Aufzeichnungen iiberdie Verhandlungen z wischen Stalin, Molotov und Ribbentrop in Moska11, īn „Vierteljahrshefte fur Zeitgeschichte", Miinchen, nr. 3/ 1991. pp. 447-470 (se public? minuta īntrevederii celor trei īntocmit? de G. Hilger, membru al delega?iei germane, cu referiri la Romānia, p. 464).
[71]. Vezi Der Pakt. Hitler, Stalin und die Initiative der deutschen Diplomatic 1938-1939, Frankfurtam-Main, Ullstein, 1990, p. 552.
72. Vezi Pakt Hitler, Stalin i ini?iativa ghermanskoi Jiplomatii 1938-1939, Moscova, Izd. Progress, 1991, 474p.
[73] Ibidem, p. 266 ?i urm.
[74] Ibidem, pp. 331-334.
[75] Ibidem, pp. 334-3431
[76] Jbidem,pp. 343-359.
[77] Cf. Īntre Hitler ?i Stalin. Romānia ?i pactul Ribbcntrop-Molotov, Bucure?ti , Editura Danubius, 1991, 133 p. Vezi ?i recenzia noastr?, īn „Europa XXI", Ia?i, tom. l-II/1992-1993, pp. 181-183.
[78] Vezi īndeosebi Ioan Scurtu, C. Hlihor, Anul 1940. Drama romānilor dintre Prut ?i Nistru, Bucure?ti, Editura Academiei de Īnalte Studii Militare, 1992; Mircea Mu?at, Drama Romāniei Mari, Bucure?ti, Editura Funda?iei Romānia Mare, 1992; L. Bulat, ed., Basarabia 1940, Chi?in?u, Cartea Moldoveneasc?, 1991; Ion ?i?canu, Raptul Basarabiei – 1940, Chi?in?u, Ago-Dacia, 1993; Martori oculari despre ocuparea Basarabiei īn iunie 1940, īn „Patrimoniu" , Chi?in?u , nr. 1/1993, pp. 137-144; Mitru Ghi?iu, ed., Īn acele tragice zile pentru neamul romānesc, īn „Cugetul", Chi?in?u, nr. 1/ 1993, pp. 23-31 ;' Mihai Gribincea, Ion ?i ?canu, eds., Documente privind negocierile romāno-sovietice de la Odessa din vara anului 1940, īn idem, pp. 32-43; Ion ?i?canu,ecl ., Pierderile Romāniei īn urma ocup?rii Ba11arnbiei ?i nordului Bucovinei de c11tre Uniunea Sovietic? īn anii 1940-1941, īn idem, pp. 44-47; Veaceslav St?vil?, Starea de spirit a popula?iei basarabene īn primii ani ai celui de-al doilea r?zboi mondial• (I septembrie 1939-22 iunie 1941), īn idem, pp. 49-54.
[79] Vezi Dokumentī vne?nei politiki, XXII, 1939 god, 2 vols. Moscova, lzd. MO, 1992, 709p.- 680p.
[80] Vezi Dokumentī vne.~nei politiki SSSR. I. 1917-1918 – XXI, 1938, Moscova, 1957-1977.
[81] Cf. Dokumentī vne.~nei politiki, XXll, 1939 god., !., pp. 630-632.
[82] Ibidem, p. 632.
[83]] Ibidem, 11, pp. 590-591.
[84] Vezi, īndeosebi, Sovetsko-ghermanskiie dokumentī 1939- 1941 gg. iz Arhiva ?K/KPSS, īn ,,Novaia i novei ?a ia istoriia", Moscova, nr. 1/1993, pp. 83–95.

footer