Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Vladimir Ro?ulescu   
Duminică, 30 August 2015 11:21

Mihai, rege trad?tor, art-emisPoporului roman i-au fost ascunse adev?ruri esen?iale ale actului politico-militar de la 23 august 1944. adev?ruri nefaste pentru România. Când efectele actului de tr?dare a ??rii ?i armatei sale s-au resim?it, nici una dintre for?ele implicate nu a avut interesul s?-?i dezv?luie contribu?ia ru?inoas?. Sovieticii nu doreau s? dezv?luie c? ruperea frontului spre România a avut la baz? o tr?dare care leza glorioasa armat? sovietic? ?i contribuia la victoria ei final?. De partea român?, comuni?tii nu au dorit nici ei s? fac? public? participarea mâr?av? la subminarea rezisten?ei armatei ?i predarea teritoriului ??rii inamicului dornic de r?zbunare. Cu atât mai mult, Casa regal?, respectiv regele Mihai I a c?utat s? ascund? poporului participarea sa la tr?dare ?i la suferin?ele a sute de mii de militari ?i a milioane de români, apoi a întregii ??ri. To?i - sovieticii, comuni?tii români aservi?i inamicului ?i regele - au trecut imediat la falsificarea adev?rului istoric privind actul de tr?dare pl?nuit în comun. Pentru posteritate to?i au min?it, împin?i de motive diverse. Ru?ii au vrut s? p?streze aureola de eliberatori victorio?i. Comuni?tii ?i regele Mihai au vrut s? mu?amalizeze vinov??ia tr?d?rii lor, nimicnicia alian?ei lor. In istoria creat? în deceniile urm?toare s-a trecut cu vederea, în mod deliberat, situatia militar? a României în prim?vara ?i în vara anului 1944 ?i, mai ales, nu s-a spus nimic poporului român despre marea tradare de pe frontal de la Iasi, din 20 august 1944, tr?dare pus? la cale cu implicarea comandantului Armatei a 4-a române, generalul de Corp de Armat?, Mihai Racovi?? ?i savâr?it? în strâns? legatur? cu Casa Regal? si cu Partidul Comunist. Au fost prezentat? în mod denaturat situatia militar? a României de dinainte de 23 august 1944, precum si tratativele diplomatice ale guvernului Antonescu de la Cairo ?i Stockholm, tratative ini?iate înc? de la sfârsitul anului 1943, ca ?i despre rezultatele acestora. Nu s-a suflat o vorb? despre manevrele cercurilor palatului de sabotare a acestor tratative ?i nu s-a spus pâna acum nimic despre conspira?ia Casei Regale ?i a P.C.R. pentru arestarea lui Ion Antonescu ?i a apropia?ilor s?i. Tr?d?torul comunist, Emil Bodnara?, a uneltit, la Palat, deschiderea frontului românesc prin a?a-numita „Poarta Ia?iului"[1].

Sfâr?itul anului 1942 a adus schimbari importante în situatia de pe front. Ini?iativa strategic? a Germaniei s-a ?ubrezit pe mai multe fronturi. Intre 23 octombrie si 3 noiembrie 1942, a fost înfrânt? armata german? din nordul Africii, în batalia de la El Alemain, iar dup? scurt timp, între 12 ?i 18 ianuarie 1943, armatele sovietice au strapuns blocada Leningradului. Armatele germano-române de la Stalingrad au capitulat la 2 februarie 1943. Înfrângerile acestea i-au dat certitudine Mare?alului Antonescu c? Germania era pe cale s? piard? razboiul. Inc? din noiembrie 1942, în trenul ce-l aducea spre Bucure?ti de la o întrevedere cu Hitler, Antonescu a f?cut o declaratie senza?ional?: „Germania a pierdut r?zboiul, trebuie acum s? ne concentr?m s? nu-l pierdem pe al nostru!" Demersurile f?cute ulterior de Antonescu, pentru încheierea unui armisti?iu cu sovieticii, au avut darul s? confirme aceast? îngrijorare ?i preocupare.

Barbu ?tirbei, trimis la Cairo sub numele de Bond

Inc? din februarie 1943, Mare?alul Antonescu i-a propus lui Mussolini iesirea comun? din r?zboi, iar în septembrie 1943 au început negocieri secrete pentru încheierea unui armisti?iu cu anglo-americanii. Au mai avut loc în octombrie, acela?i an, la Lisabona, încerc?ri de armisti?iu cu englezii. A fost abordat în acest scop inclusiv Suveranul Pontif. Dup? întrevederea serviciilor secrete aliate la Cairo, s-a decis trimiterea misiunii colonelului De Castelaine în România, împreun? cu al?i doi ofi?eri, pentru a lucra ca intermediari între alia?i ?i Bucure?ti. Acesta a fost prins la para?utare ?i instalat, în Bucure?ti, într-un apartament al Jandarmeriei, la ultimul etaj. Ca urmare a para?ut?rii colonelului De Castelaine în România, principele Barbu ?tirbei este trimis în cel mai mare secret la Cairo, sub numele de Bond, cu un pa?aport dat de Antonescu, dar la Istanbul este demascat nem?ilor de c?tre englezi, care nu erau pentru ie?irea României din Ax?. Churchill miza pe faptul c? germanii ?i românii vor temporiza înaintarea ru?ilor spre Europa, iar o debarcare anglo-american? în Balcani ar t?ia drumul ru?ilor spre Europa. Acest plan a întâmpinat opozi?ia pre?edintelui american Roosevelt. Pentru limitarea duratei r?zboiului ?i limitarea înaint?rii ?i preten?iilor sovietice au contribuit ?i cererile americane, din ianuarie 1943, reluate în ianuarie 1944, adresate ??rilor Axei, inclusiv României, de capitulare necondi?ionata, cereri prezentate ?i în negocierile de armisti?iu de la Cairo, din martie 1944, respinse atât de catre guvernul Antonescu, cât ?i de opozitia Maniu-Br?tianu, fapt ce a dus la prelungirea r?zboiului cu peste un an. Churchill urmarea o politic? în doi cu S.U.A., iar Roosevelt voia o politic? în patru ?i lichidarea Imperiului Britanic. O problem? ridicat? de c?tre partea român?, la negocierile de la Cairo ?i respins? de c?tre anglo-americani, a constituit-o problema Transilvaniei de Nord, r?pit? de c?tre Ungaria prin Dictatul de la Viena. Anglo-americanii au declarat c? aceasta problem? va face obiectul negocierilor la Conferin?a de Pace, dup? terminarea r?zboiului. Deoarece partea româna nu avea nici o garan?ie c? anglo-americanii vor retroceda acest teritoriu, a respins propunerea. Dup? Primul R?zoi Mondial, România trebuise s?-?i ob?in? cu arma în mân? teritoriile promise de alia?ii apuseni la atragerea sa în lupt?. Deci avea o trist? experien?? în raport cu promisiunile marilor puteri.

175 de mii de militari români au luat drumul lag?relor sovietice

Ru?ii î?i urm?reau, si ei, cu destul? abilitate interesele. Inc? din octombrie 1943, la Conferin?a mini?trilor de externe de la Moscova ?i apoi la Conferin?a de la Teheran a ?efilor de state din U.R.S.S., S.U.A. ?i Anglia, Molotov, ministrul de externe al U.R.S.S., a afirmat ca „singurul om ce poate face o atare schimbare de front în România este Maresalul Antonescu". Pe la mijlocul lunii septembrie 1943, Mihai Antonescu aducea la cuno?tin?a lui Dulles c? „participarea României la r?zboi nu mai e decât simbolic?. A rupe cu acest simbol, înseamna a expune România celor mai grave represalii. Asta nu e cu putin?? decât în cazul unei debarcari aliate". Cu acest prilej, el a insistat asupra inoportunit??ii schimbarii regimului Antonescu, care dispunea de 45 de vagoane de aur, de mari cantit??i de cereale ?i de un milion de solda?i înarma?i. „Numai guvernul de azi poate refuza nem?ilor aceste rezerve pre?ioase. În ziua când Mare?alul ar disp?rea, nem?ii ar lua totul pentru nevoile lor, iar la guvern ar a?eza slugi politice, probabil chiar pe fo?tii legionari, care ar suprima pe to?i antoni?tii ?i pe to?i rezisten?ii, adic? toat? elita româneasc?". Temerile lui Mihai Antonescu s-au adeverit, rezervele de aur ?i de cereale nu au fost luate de c?tre nem?i, ci de ru?i, iar milionul de ostasi, din cauza complotului Palatului Regal ?i a grupului de comploti?ti - Bodnara?, D?m?ceanu, Aldea, Racovi?? - a fost dezarmat, circa 175 de mii dintre ei au luat drumul lag?relor sovietice, iar „Poarta Ia?iului" a fost deschis?, f?r? lupte, trupelor sovietice. Roosevelt sus?inea capitularea necondi?ionat?. In negocierile de armisti?iu de la Cairo, a ie?it în eviden?? faptul c? între Departamentul de Stat al SUA, reprezenta?ii militari, ?i pre?edintele american Roosevelt existau serioase divergen?e de opinie. Departamentul de Stat, prin secretarul s?u, Cordell Hull, sprijinit de reprezentan?ii militari, a salutat propunerile române?ti de armisti?iu aratând c? „noi credem c? ei singuri (românii - n.a.) trebuie s? decid? dac? vor o lovitur? de stat a lui Maniu, sau ie?irea din Ax? o va face guvernul Antonescu. Dar, pentru o schimbare de front, recunoa?tem c?, dac? el, Mare?alul Antonescu, vrea ?i este hotarât s? o fac?, numai el are mijloacele necesare ?i cele mai mari ?anse de succes. Autorit??ile americane considera ac?iunea României de o importan?? excep?ionala. Ea (România) trebuie sa aiba statut de cobeligerant? ?i trebuie s? ac?ioneze cât mai repede". Dar Roosevelt a r?mas neclintit în decizia de capitulare necondi?ionat?. Sunt multe întrebari care s-ar putea pune acum, dupa mai bine de o jumatate de secol de la eveniment:

De ce acest armisti?iu nu a fost f?cut?

- Cum s-a putut pierde acest atu militar extraordinar, scurtarea considerabila a razboiului, cu cel pu?in un an, ?i chiar câstigarea lui atunci?
- De ce a fost arestat ?eful suprem al armatei (de facto - n.r.) care putea ob?ine schimbarea de front ?i acordarea statutului de cobeligeranta României?
- Cum de s-a putut ordona de catre regele Mihai dezarmarea armatei ?i încetarea focului înaintea semn?rii oric?rui document de armisti?iu?
- Opozi?ia din România - Maniu si Bratianu - nu au colaborat strâns cu Antonescu la toate negocierile de armisti?iu în vederea ie?irii României din r?zboiul alaturi de Ax?, ci i-au pus piedici, Antonescu a propus opozi?iei chiar s? abandoneze puterea dac? alia?ii preferau s? negocieze cu opozi?ia român?. Guvernul sovietic a r?spuns categoric, prin consilierul Semionov, la discu?iile dintre putere si opozitie: „Noi, ru?ii, prefer?m s? negociem cu actualul Guvern al României ?i suntem gata s?-l ajut?m s? elibereze ?ara de germani", iar la Cairo, ambasadorul rus Novikov, ca ?i ceilal?i doi alia?i, s-a pronun?at categoric: „El prefer? negocieri cu Mare?alul Antonescu ?i nu cu trimi?ii Regelui".

Primele negocieri ale României cu U.R.S.S. au avut loc la Stockholm unde s-au ob?inut ?i unele avantaje. Deoarece negocierile de la Cairo trenau din cauza pozi?iei rigide a S.U.A. (care cereau capitularea necondi?ionat?), cât ?i din cauza unor tratate încheiate anterior cu U.R.S.S., pentru crearea de zone de influen?? sovietic? din Balcani, inclusiv în România, guvernul Antonescu a început negocierile de armisti?iu la Stockholm cu guvernul sovietic, prin ambasadorul acestuia, doamna Alexandra Kolontay, în decembrie 1943. În vederea asigurarii succesului acestei ac?iuni, guvernul Antonescu a f?cut o serie de schimb?ri diplomatice în capitalele susceptibile de a oferi posibilit??i de contacte ?i de negocieri. Ca urmare, a fost numit Cretzeanu la Ankara, George Caranfil la Helsinki ?i Fred Nanu la Stockholm, ca mini?trii plenipoten?iari. La Stockholm, Fred Nanu a fost contactat de c?tre ru?i în vederea negocierilor de armisti?iu. Contactul, discu?iile ?i negocierile din capitala suedez? s-au concretizat prin formularea unor condi?ii precise de armisti?iu ?i nu de capitulare necondi?ionat?, cum ceruse Roosevelt la Cairo. Privind problema Transilvaniei de Nord, U.R.S.S. considera Dictatul de la Viena nul ?i neavenit, iar Transilvania urma a reveni în întregime României. In forma sa final?, proiectul de armisti?iu cu U.R.S.S. de la Stockholm con?inea urmatoarele condi?ii:
1. Trupele române de pe front, fie urmau s? se predea ru?ilor, fie urmau a ataca trupele germane. Ru?ii se obligau s? le aprovizioneze cu armament ?i alte materiale necesare ?i s? r?mân? la dispozitia lui Antonescu ?i Maniu pentru a restabili independen?a si suveranitatea României;
2. Ru?ii acceptau ca România sa dea un ultimatum de 15 zile Germaniei, pentru a-i p?r?si teritoriul, înainte de a-i declara r?zboi. În cazul retragerii trupelor germane, România poate r?mâne neutr?;
3. Arbitrajul de la Viena era considerat nul ?i neavenit. Transilvania urmând a reveni la patria-mam? în totalitate;
4. Ru?ii se multumeau numai cu o fâ?ie de trecere în nordul ??rii, iar guvernul român poatea s?-?i exercite func?iile în partea ??rii neocupat? de armatele sovietice.
Condi?iile de armistitiu negociate la Stockholm cu ru?ii, de?i mult mai avantajoase pentru România, fa?? de cele de la Cairo, implicau recunoa?terea anex?rii Basarabiei ?i Bucovinei de Nord de c?tre Rusia.
În paralel cu nogocierile de armisti?iu de la Stockholm ?i Cairo se urzea un complot regal, privitor la tratativele de armisti?iu de la Stockholm. Prin trimi?ii regelui, se duceau tratative cu Partidul Comunist de scoatere a României din r?zboiul antisovietic. Oricât s-ar nega sau subestima azi, P.C.R. ?i regele au jucat un rol important în complotul de la Palatul Regal ?i în tr?darea de la Ia?i, dar ?i în desf??urarea ulterioar? a evenimentelor declan?ate la 23 august 1944.

Dup? para?utarea lui Emil Bodnara? în România, în primavara anului 1944, au avut loc frecvente întâlniri între cercurile Palatului ?i delegatii P.C.R. Prin?ul ?tirbei i-a acordat chiar g?zduire lui Emil Bodnara? dupa para?utare. În noaptea de 13/14 iunie 1944, a avut loc o întâlnire conspirativ? (ultima) a reprezentantilor P.C.R., Emil Bodnara? ?i Lucre?iu Patra?canu, cu reprezentan?ii Palatului Regal ?i ai armatei: generalii Constantin S?n?tescu, Aurel Aldea si Gheorghe Mihail, colonelul Dumitru D?m?ceanu, Ioan Mocsony Stârcea, Mircea Ioani?iu ?i Grigore Niculescu-Buze?ti, cifrator în Ministerul Afacerilor Externe român. Cu acest prilej, Emil Bodnara? a criticat orientarea cercurilor palatului de a reduce ac?iunea de r?sturnare a lui Antonescu la o simpl? lovitur? de palat înf?ptuit? de un grup de persoane ?i de a evita o participare mai larg? a maselor la lupt?. Emil Bodnara? a prezentat în final planul Partidului Comunist care prevedea:
a) R?sturnarea prin for?? a dictaturii militaro-fasciste;
b) Scoaterea ??rii din razboiul hitlerist;
c) Intoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.
Dupa vii discu?ii, cei prezen?i au aprobat planul elaborat de c?tre P.C.R. Un fapt incrimator de tr?dare a apar?inut regelui. La 15 iunie, deci a doua zi, Mihai a aprobat acest plan, dictat probabil de Moscova. Pentru preg?tirea ac?iunii armate, a fost creat ?i un comitet militar din care au f?cut parte: generalii Gheorghe Mihail, C. Vasiliu R??canu ?i colonelul Dumitru D?m?ceanu.
- Va urma -
Grafica - Ion M?ld?rescu
---------------------------------------------------
[1] „Poarta Ia?iului" - denumire atribuit? facilit??ilor comploti?tilori-tr?d?tori de la Palatul Regal în cadrul „Opera?iunii Ia?i-Chi?in?u".

footer