Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Iftimie Nesfantu   
Luni, 21 Martie 2011 21:01
dr Nesfantu Iftimie- Care a fost prima lucrare scris? de dv. despre daci? întreb pe domnul Napoleon S?vescu.
- „Noi nu suntem urma?ii Romei", cu asta am început. A doua a fost „Epopeea poporului carpato-danubian", a treia "Alesul zeilor"...
- Spune?i-ne în câteva cuvinte în ce anume au constat dona?iile societ??ii „Reînvierea Daciei" pentru România?

Dona?ii de milioane de dolari, privite cu suspiciune

- Vicepre?edintele nostru este profesorul urolog Mircea Golâmbu, unul dintre cei mai mari urologi ai lumii, tr?ie?te acum în America, la New York,
?i este profesor la New York University... Vizitând România ?i v?zând starea dotorilor din spitalele noastre, v?zând c? nu exist? nici o ma?in? de litotripsie - adic? un dispozitiv care s? zdrobeasc? pietrele de la rinichi ?i s? le fac? nisip, f?r? s? mai fie nevoie s? operezi, s? tai omul, a venit aici ?i ?i-a propus s? ajute pe medici; s-a achizi?ionat o ma?in? nou nou?? de litotripsie care cu fondurile noastrea fost transportat? în România ?i dat? în dotarea Spitalului Fundeni. Au fost trimise ?i alte aparate pentru investiga?ii urologice, au fost trimise aparate pentru mamografie, medicamente, iar acum, recent - discu?ia avea loc în vara anului 2000, pentru Craiova, un transport de medicamente ?i echipamente medicale în valoare de 1.400.000 dolari. Între aceste echipamente trimise la Craiova se afl? ?i o alt? ma?in?mobil? de litotripsie, bolnavii nu mai trebuie s? mearg? neap?rat la Spitalul Fundeni, pot fi ajuta?i ?i la Craiova ?i oriunde unde poate ajunge aceast? ma?in? mobil? de litotripsie.
- Cum au fost primite aceste dona?ii de autorit??ile române?ti?
- Am avut mari dificult??i; anul trecut am donat un aparat complex de mamografie, care func?iona pe principiul sonarului, ?i ne-am lovit la vam?, de o întreag? birocra?ie; ni s-au spus c? n-am întocmit actele potrivite pentru dona?ii. În anii anteriori, am fost obliga?i din cauza dificult??ilor vamale s? oferim echipamente medicale - erau tot dona?ii - c?tre Republica Moldova, deorece în România au fost refuzate. ?i era vorba despre echipamente moderne de care spitalele aveau nevoie.

C?r?i despre daci în biblioteca unui etnic maghiar

- De când ave?i pasiunea pentru cultura ?i civiliza?ia dacilor?
- Probabil, din perioada când eram student la medicin?, atunci am citit prima dat? cartea lui Nicolae Densu?ianu, carte pe care eu am descoperit-o în biblioteca unui etnic maghiar din Tg. Mure?, se numea Galfi, avea pe atunci vreo 85 de ani; nepotul lui se nume?te Lotzi Galfi ?i actualmente este doctor în SUA; a sosit în America în urm? cu vreo zece ani, mi-aduc aminte, mi-a trimis o scrisoare, era în California, ?i mi-a f?cut pl?cere; i-am dat un telefon ?i i-am spus: „Lo?i, ce faci?" „Aaa, sunt aici de opt luni de zile." „Te-ai apucat de înv??at?" „Nu, zice el, m-am dus la noi la biseric? ?i mi s-a spus c? este imposibil s? mai ajung doctor, a?a c? acum înv?? s? fiu tehnician respirator." „Lo?i, e o ru?ine. Eu ?tiu c? tu ai terminat Medicina în primii 17 pe ?ar?." „De unde ?tii?" dacii„P?i eu am fost al 18-lea ?i te-am urât pentru c? tu ai fost mai de?tept. Pune mâna ?i înva??!" ?i l-am convins s? înve?e, i-am cump?rat eu c?r?ile la New York ?i i le-am trimis c?r?i de 700 - 800 de dolari, i-am trimis ?i ni?te bani, a înv??at, a c?zut la examen, ?i atunci i-am trimis un cec în alb ca s? se duc? la ni?te cursuri la o facultate care se nume?te Kaplan, s-a dus, a înv??at, a luat examenele, a devenit anesteziolog, acum cinci ani a venit la New York s?-mi aduc? banii, ?i i-am spus: „M?i, nu ?i-e ru?ine? Îmi e?ti dator pe via??, cu bani nu mai po?i cump?ra ce ?i-am dat." Anul trecut m-a invitat la Los Angeles, ne-am întâlnit la Las Vegas, am mers la Los Angeles, are o cas? foarte frumoas?, cu bazin de înot înc?lzit, a zis c? „asta datorit? ?ie, c? mi-ai fost un prieten foarte bun ?i nu uit niciodat?..."

Noaptea politicienilor

- Dv combate?i ideea politic? a ?colii ardelene privind originea latin? a poporului ?i limbii române, care a dominat vreme de 300 de ani.
- Nu combate ideea, intervine domnul general Nicolae Spiroiu, urm?re?te efectele ei, arat? care sunt faptele. Sigur, ?coala ardelean? a ap?rut în ni?te condi?ii politice, sociale.
- Ideea originii latine este de natur? politic?.
- Este o idee politic?, într-adev?r, continu? dl general Spiroiu.
- Sigur, o idee politic? pe care dl doctor S?vescu o combate cu o alt? idee politic?: originea dacic? a limbii române.
- Dar nu dl dr S?vescu o combate, au comb?tut-o Ha?deu, Caragiale, Aron Pumnul, Eminescu.
- Nu-mi atribui?i mie, v? rog, ni?te merite care nu-mi apar?in, intervine dl Napoleon S?vescu; eu sunt unul dintre cei care vorbe?te tare despre necesitatea reevalurii din perspectiva faptelor ?i a adev?rului istoric a ideilor legate de originea noastr?, de originea limbii române. Eu militez, dac? vre?i, pentru ca istoria românilor s? fie cunoscut? a?a cum a fost ?i nu în versiunea falsificat? de care am „beneficiat" în ?coal?.
- Cum poate deveni aceast? idee opera?ional??
- Prin dv, jurnali?tii din România, prin cei care ne ascult?, prin cei care vin la aceste manifest?ri ?i adaug? alte cercet?ri, alte documente celor deja existente, adev?rul va ie?i la lumin?...
- Putem deplasa lucrurile de la istorie ?i informa?ii istorice c?tre prezent? Simplul extaz în fa?a unor idei nu este suficient.
- Faptul c? sunte?i ast?zi al?turi de noi, c? vre?i s? vede?i ce au l?sat ace?ti daci, pe care nu vi-i recunoa?te?i direct, ca str?mo?i, pentru c? v? considera?i urma?i ai romanilor este de ajuns s? demonstreze c? sunt oameni care gândesc diferit, care în?eleg diferit lucrurile; este începutul unui dialog, lucrurile trebuie s? urmeze un curs normal... Adev?rul învinge în cele din urm?... Este a?a de evident? originea noastr? încât pân??i un copil de zece ani poate în?elege cum stau lucrurile.
- Cum prive?te Biserica Ortodox? Român? ini?iativele dv?
- Este un r?spuns pozitiv, Prea Fericitul Patriarh Teoctist ne-a trimis o scrisoare, o delega?ie din partea Bisericii Ortodoxe a participat la Congresul din anul acesta; Biserica Ortodox? sprijin? adev?rul ?i n-o s? se asocieze niciodat? cu o minciun?...

Poarta

daciiTrei boi pasc lini?ti?i pe marginea râului. Un muntean , ceva mai departe, ciople?te un trunchi de fag. Mânuie?te toporul de parc? ar fi o ma?in? nem?easc?. Statur? atletic?, fa?a ars? de soare, privire de vultur .
- Ave?i o can? cu ap?? întreb.
Omul î?i pune toporul la brâu ?i-mi face semn s?-l urmez. Ascuns într-un pâlc de fagi este un ?ipot ?i lâng? el o can? de lut. Beau.
- Cum ajung pân? la cetatea dacilor?
Omul m? prive?te cu o c?ldur? pu?in obi?nuit?:
- Te duce drumul...
Apoi, dup? o pauz?, adaug?, tocmai în momentul în care d?dusem s? plec:
- ... ?i sufletul. Pe dumneata te mân? ceva pe aici. N-ai lini?te...
- Îl caut pe Zamolxe, zic, riscând s? fiu luat drept z?rghit.
- În ?st caz de ce nu te-i opri?
Tac. Printr-o sp?rtur? ivit? în p?tura norilor, soarele î?i revars? lumina asupra mun?ilor. Râul cap?t? reflexe de argint, frunzele de fag par poleite în aur. Munteanul râde, mai mult c?tre soare ?i codru.
- A?a e la noi, îmi va spune el mai târziu. Vorbe?ti cu un dac ?i-?i r?spunde soarele. Ast? noapte am visat c? l-am g?zduit pe Zamolxe. Când a plecat, mi-a zis c? e musai s? urc sus, pe munte, la cetate. S? m? boteze. ...Poate r?mâne?i la mine peste noapte. N-am mai v?zut un bucure?tean pe aici de 20 de ani.
- A? fi vrut s? ajung la cetate...
- O s? ajunge?i ?i acolo. Dac? trebe... Drumul trece pe la mine...

Cu ani în urm?, plecasem din Boto?ani c?tre Ipote?ti pe jos. Undeva, într-un sat vecin, îl întrebasem pe preotul, care, îngenunchiat în curteacasei parohiale, cioplea ?i el un trunchi de fag:
- Cum ajung c?tre lacul lui Eminescu?
Preotul s-a oprit ?i mi-a spus, la fel de simplu:
- Te duce drumul ...
Acelea?i vorbe, acela?i drum.

Peste tot, în lume, oamenii î?i valorific? ?i î?i recunosc trecutul

- Reînvierea unui posibil cult al lui Zalmoxis nu ar afecta imaginea ortodoxiei din România?
- S? v? spun: am fost în Egipt ?i am v?zut minunile l?sate de str?mo?ii egiptenilor, am întâlnit acolo oameni religio?i, mahomedani, care erau ghizii no?tri ?i vorbeau atât de frumos despre trecutul lor, chiar dac? pe vremea faraonilor erau alte credin?e, alte religii... Nu cred c? trebuie s? fie o contradic?ie, peste tot în lume oamenii î?i valorific? ?i î?i recunosc trecutul, trebuie s? fie o continuitate între ceea ce a fost înainte ?i ceea ce este acum...
- Ce semnifica?ie pot avea atari polemici în contextul integr?rii europene?
- Noi am fost în Europa, noi am dat na?tere civiliza?iei Europene, nu trebuie s? cer?im intrarea în Europa... Nu trebuie s? st?m în genunchi pentru ca s? intr?m în Europa...

Al?turi de lupi

Adorm târziu pe un pat din scânduri de brad. Gândurile nu-mi dau pace nici dincolo de pragul somnului. Visez c? alerg prin p?duri, al?turi de lupi. Ne urc?m sus pe stânci. Acolo erau posturile de paz?. A?teptam ceva. Cineva plecase ?i ne l?sase nou? un mesaj. M? trezesc. Nedeslu?ite mai sunt ?i c?r?rile mele.
Îmi amintesc c? sunt în casa unui muntean a c?rui gospod?rie nu este departe de Valea Rea. Pe fereastra deschis?, aud apa care curge din ?ipot.
- Firul ?sta de ap? nu s-a oprit de când îi lumea. ?i nici nu ?i-a schimbat gustul, îmi spusese localnicul în seara trecut?. Din ea beau ?i lupii, ?i viperele, ?i cerbii ?i noi. Ori?iunde merge?i în ?ureanu, ve?i g?si ap? cu acela?i gust.

Nu vede?i pe mâna cui o înc?put ?ara?

- Cum au putut s? d?râme cetatea?
- Unde vede?i cetate d?râmat?? Mun?ii no?tri îs aici. ?i soarele îi, ?i p?durea a
r?mas. O tr?znit numa' un fag când or l?sat pe americani s? treac? cu avioanele! Îi t?t un semn. ... Dar h?ilal?i ce-or d?râmat? Chetrele? Ap?i, domnu' meu, numa s? vrem ?i le punem pe t?ti la loc. Da merit? ho?ii ?i viniturile? Nu vede?i pe mâna cui o înc?put ?ara?
Fotografii - Iftimie Nesfântu footer