Revista Art-emis
De la R?zboiul uitat la Marele R?zboi pentru ap?rarea Patriei (2) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Joi, 30 Iulie 2015 16:10

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, art-emisIstoria Primului R?zboi Mondial ca instrument al noii politici imperiale a Federa?iei Ruse (1999-2015)

În alocu?iunea sa, transmis? live de televiziunile din întreaga lume, liderul de la Kremlin, trecând peste „polite?ea obi?nuit?", a f?cut un adev?rat rechizitoriu la adresa Occidentului ?i, în special, a Statelor Unite ?i Alian?ei Nord-Atlantice: c? Vestul a exploatat unilateral ?i f?r? scrupule dificult??ile prin care trecuser? de curând mo?tenitorii Uniunii Sovietice; c?, în loc s? ofere compensa?ii pentru pierderile suferite de Rusia, Vestul a f?cut tot ce i-a stat în putin?? pentru a câ?tiga un avantaj geopolitic în întreaga Europ? de Est ?i în cea mai mare parte a Asiei Centrale; c? rela?ia cu N.A.T.O. era, în cel mai bun caz, una încordat?; c? ru?ii se simt înconjura?i, de la Marea Baltic? pân? în Uzbekistan; c? Rusia nu este de acord cu „expansiunea" N.A.T.O. în Europa de Est; c? Statele Unite nu au onorat cecul de bun?voin?? inclus în acordurile privind Germania în procesul de aplanare a R?zboiului Rece sau în ajutorul oferit ?i primit dup? 11 septembrie 2001 etc.[19]. ?i dac? europenii erau v?zu?i ca având doar ni?te vini minore, iar ??rile satelit ale fostei Uniunii Sovietice, ca fiind doar iritante, Statele Unite au fost ?inta unui atac de amploare al pre?edintelui Putin, ?i nu numai la nivelul rela?iilor interna?ionale. Ceea ce i-a displ?cut în mod deosebit lui Putin, nu a fost doar for?a brut? a S.U.A., ci ?i toate variantele sale de for?? soft, adic? neagresiv?, pe care Rusia nu ar putea spera niciodat? s? le egaleze: „Acest lucru se v?de?te în abord?rile de natur? economic?, politic?, cultural? ?i educa?ional?, care sunt impuse celorlalte na?iuni"[20]. Discursul din 10 februarie 2007 al lui Vl. Putin la Conferin?a pentru Securitate de la München a fost nu numai un moment esen?ial în rela?iile dintre Rusia cu SUA ?i cu Vestul în ansamblu, ci a avut repercusiuni ?i în interiorul Rusiei, inclusiv asupra modalit??ilor de abordare a evenimentelor din cadrul Primului R?zboi Mondial. Astfel, dac? o prim? turnur? în evolu?ia istoriografiei ruse a Primului R?zboi Mondial se conturase în anii '90 ai secolului al XX-lea, - marcat?, în general, de l?rgirea ?i diversificarea bazei izvoristice a investiga?iilor, de îmbog??irea ?i completarea tematicii lucr?rilor, de renun?area istoricilor la tradi?ionala angajare ideologic?[21], - cea de a doua turnur? a fost determinat? de reluarea ostilit??ilor conducerii de la Kremlin, ?i nu doar la nivelul retoricii oficiale (vezi agresiunea Federa?iei Ruse contra Ucrainei, anexarea Crimeii), ceea ce a produs consecin?e negative evidente asupra istoriografiei particip?rii Rusiei ?ariste la Primul R?zboi Mondial.

Astfel, dac? pân? la începutul anului 2007, în rândurile istoricilor ru?i a existat un relativ, chiar dac? fragil, consens vis-ŕ-vis de interpretarea „crudului paradox" al înfrângerii Rusiei în Primul R?zboi Mondial, considerându-se, ?i pe bun? dreptate, c? anume Lenin ?i partidul s?u bol?evic au fost cei care nu doar au chemat la înfrângerea Rusiei în r?zboiul cu du?manul extern, ci ?i au contribuit efectiv la declan?area r?zboiului civil în interiorul propriei ??ri, - aceste ac?iuni fiind taxate, practic, unanim drept tr?dare de Patrie, indiferent de faptul dac? Lenin ar fi profitat sau nu de suportul financiar german[22], - toate aceste fapte vor trece, dup? discursul memorabil al pre?edintelui rus Vl. Putin la Conferin?a pentru Securitate de la München, printr-un nou ?i inevitabil proces de reinterpretare a istoriei R?zboiului uitat. În „noua" versiune, de dup? 2007, a istoriei Primului R?zboi Mondial, la baza declan??rii conflagra?iei mondiale ar fi stat contradic?iile imperialiste anglo-germane, a?a cum ele au fost definite de V.I. Lenin în lucrarea sa „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului", în timp ce Rusia ar fi jucat doar un rol secund ?i subordonat fa?? de ambele grup?ri imperialiste. Mai mult ca atât, fiind atras? în r?zboi contrar voin?ei sale, comandamentul militar rus a trebuit s? constatate „un egoism extrem al strategiei alia?ilor s?i, care f?ceau tot posibilul pentru a-?i asigura propriile succese militare exclusiv pe seama Rusiei, f?când totalmente abstrac?ie de pagubele umane imense ale armatei ruse". A?a cum pe bun? dreptate afirm? autorul bestseller-ului „Putin ?i noua Rusie", Michael Stürmer, în Rusia actual?, atât scena intern?, cât ?i prezen?a pe cea interna?ional?, sunt strâns corelate, ba chiar inseparabile[23]. Din care motiv, a?a cum Rusia contemporan? este definit? drept o ?ar? cu sentimente amestecate, în care mai domne?te ambiguitatea cu privire la mo?tenirea ei istoric?, fiind nevoit? s? celebreze un discurs al m?re?iei, incluzând atât suferin?a, cât ?i marele triumf[24], statul, în aceste condi?ii, devine inevitabil arbitrul suprem, cu dreptul autoasumat de a determina adev?rul în ultim? instan?? cu privire la trecutul istoric.

În opinia lui Adam Mihnic, istoria ofer? nenum?rate exemple de tentative ale statului de a-?i legitima propriile ini?iative printr-o „nou? versiune a istoriei na?ionale". Aceste „noi versiuni" urm?resc, în mod obi?nuit, s? deprind? popula?ia de a-?i manifesta entuziasmul ?i admira?ia fa?? de putere, altfel spus, „perfec?iunea" puterii trebuie neap?rat confirmat? printr-o versiune perfec?ionat? a istoriei[25]. ?i, dac? pe parcursul celor peste dou? decenii, practic, în toate ??rile postcomuniste ?i postsovietice se pot atesta chem?ri ?i îndemnuri identice la necesitatea elabor?rii unei „noi politici istorice", în Rusia contemporan?, acelea?i îndemnuri îmbrac? deseori forma apologiei trecutului dictatorial-reformator, respectiv, al trecutului slavofil-ortodox ?i al celui bol?evic-stalinist[26]. „Patriotul rus", conchide Adam Mihnic, nu-l poate suporta pe democratul rus, care are impertinen?a de a se pronun?a critic la adresa istoriei Rusiei. Democra?ii ru?i, în viziunea „patrio?ilor ru?i", sunt oamenii c?rora le sunt indiferente tradi?iile na?ionale ?i sentimentul unit??ii ruse?ti: ei consider? poporul drept un material, care poate fi ticsit în orice form?. În opinia „patrio?ilor ru?i", baza identit??ii ruse const? nu în ideile ?i teoriile occidentale ale parlamentarismului, individualismului sau ale economiei libere de pia??, ci în caracterul organic al evolu?iei poporului ?i statului rus, în spiritualitatea ruseasc?[27]. „Rusia de ast?zi, - afirm? profesorul de istorie la Universitatea Erlangen-Nürnberg, Michael Stürmer, - este o ?ar? care are sentimente amestecate. Dar, dimpreun? cu credin?a etern? pe care o ofer? religia [...], este celebrat un discurs al m?re?iei, care include atât suferin?a, cât ?i marele triumf"[28]. În cadrul acestui discurs oficial al m?re?iei, accentuat mai ales în al doilea mandat preziden?ial al lui Vladimir Putin, „noua politic? istoric?" a administra?iei de la Kremlin urm?re?te s? redea Rusiei ?i cet??enilor acesteia „adev?rata memorie istoric? ?i demnitatea na?ional?"[29].

Un rol important în promovarea „noii politici istorice" este atribuit particip?rii Rusiei la Primul R?zboi Mondial. O serie de manifest?ri ?tiin?ifice de amploare produse în anul 2014, când s-au împlinit 100 de ani de la declan?area Primului R?zboi Mondial, au ar?tat importan?a deosebit? acordat? acestui eveniment la nivel academic, dar ?i în egal? m?sur? politic. Astfel, conferin?e ?tiin?ifico-practice cu o larg? participare interna?ional? au avut loc în or. Moscova („Primul R?zboi Mondial de la distan?a unui secol", septembrie 2013), în or. Sankt-Peterburg („Primul R?zboi Mondial, sistemul de la Versailles ?i lumea contemporan?", octombrie 2013), precum ?i în or. Kaliningrad („Primul R?zboi Mondial în istoria ?i cultura Rusiei ?i Europei", noiembrie 2013). O important? conferin?? ?tiin?ific? a avut loc în or. Rostov-pe-Don („R?zboiul ?i pacea privite cu ochii popula?iei civile", aprilie 2014), manifest?rile anului 2014 culminând cu desf??urarea conferin?ei interna?ionale sub egida Institutului de Istorie universal? al Academiei Ruse de ?tiin?e „Primul R?zboi Mondial - prologul secolului al XX-lea" ?i lansarea dic?ionarului enciclopedic „Primul R?zboi Mondial"[30]. Cu acela?i prilej al împlinirii unui secol de la începutul Primului R?zboi Mondial, s-a recurs la unele încerc?ri de sistematizare ?i generalizare a eforturilor istoricilor ru?i de studiere a istoriei Primului R?zboi Mondial, a locului ?i rolului, în acea conflagra?ie, a Rusiei ?ariste, precum ?i a consecin?elor acelui conflict global pentru destinele istorice ale Rusiei. Una din cele mai recente încerc?ri, în acest sens, apar?ine cercet?torului din cadrul Institutului de istorie rus? al Academiei Ruse de ?tiin?e, E. Iu. Sergheev[31]. În opinia autorului, în pofida unor realiz?ri indiscutabile ale noii istoriografii ruse, obiectivul de baz? în perioada imediat urm?toare ar consta în necesitatea refacerii tabloului obiectiv, integral, policrom ?i polifonic al Marelui R?zboi, care r?mâne, în continuare, la periferia con?tiin?ei multor cet??eni ai Federa?iei Ruse[32]. De rând cu tendin?a tot mai pronun?at? de afirmare a caracterului interdisciplinar ?i comparativ, precum ?i de dep??ire a eurocentrismului tradi?ional, prezent în majoritatea lucr?rilor consacrate perioadei anilor 1914-1918, tr?s?tura distinctiv? a studiilor recente de istorie a Primului R?zboi Mondial ar consta, în accep?ia lui E. Iu. Sergheev, în caracterul antropologic al acestora, o serie de istorici ru?i contemporani ca E.S. Seniavskaya, E. Iu. Sergheev, O. S. Nagornaya, A. V. Golubev, O. S. Por?neva etc. axându-?i preponderent investiga?iile pe aspecte mai pu?in prezente sau chiar ignorate cu des?vâr?ire în istoriografia rus? de pân? la 1991, cum ar fi: via?a cotidian? în tran?eele Primului R?zboi Mondial; probleme de supravie?uire în lag?rele de prizonieri; microistoriile unor simpli osta?i de pe front, ale ofi?erilor, medicilor, muncitorilor din spatele frontului, ale slujitorilor cultelor, intelectualit??ii de crea?ie etc.[33].

Spre deosebire de etapele anterioare, dezbaterile istoricilor ru?i prilejuite de centenarul declan??rii Primului R?zboi Mondial vizeaz? întreg spectrul problematicii respective, antrenând inclusiv reflec?ii asupra locului ?i rolului istoricului ?i ?tiin?ei istorice în societatea contemporan?, metodologia cercet?rii istorice, perspectivele colabor?rii pe plan interna?ional ?i elaborarea colectiv? a problemelor de interes comun etc. Astfel, un loc important în dezbaterile actuale ale istoricilor ru?i îl ocup? problemele de metodologie a istoriei[34], analiza perspectivelor adopt?rii ?i implement?rii, în ?tiin?a istoric? rus?, a teoriei civiliza?iilor ca substitut al teoriei marxist-leniniste a forma?iunilor social-economice ?i al determinismului economic[35]. Este urm?rit cu aten?ie procesul „tranzi?iei spa?iale" din cadrul istoriografiei europene contemporane ?i perspectivele de aplicare a acelora?i modele de cercetare în istoriografia rus? actual?, în condi?iile globaliz?rii istoriei universale[36]. În mod firesc, problematica Primului R?zboi Mondial ocup? un loc central în dezbaterile istoriografice actuale din Rusia. Au fost depuse, în aceast? privin??, eforturi notabile de sistematizare ?i editare a unor îndrumare bibliografice la tema particip?rii Rusiei la Primul R?zboi Mondial ?i a noilor direc?ii de investigare afirmate în ultimele decenii[37]. Au fost publicate, de asemeni, materialele unor importante „mese rotunde", cu participarea unor speciali?ti de vaz? în domeniu (Iu. A. Pisarev, P. V. Volobuev, S. V. Tiutiukin, B. I. Grekov, T. M. Islamov ?.a.), constatându-se necesitatea ax?rii, în primul rând, pe aspectele controversate ?i nesolu?ionate ale acestei teme multidimensionale, ce poate oferi cheia în?elegerii istoriei întregului secol XX [38]. O seam? de autori ca acad. Iu. A. Pisarev sau V. N. Vinogradov au urm?rit cu prec?dere noile metode de investigare a istoriei Primului R?zboi Mondial[39], în timp ce B.D. Kozenko sau Svetlana Svilas au publicat ample analize privind etapele evolu?iei istoriografiei ruse despre prima conflagra?ie mondial?[40]. Au fost sus?inute, de asemeni, teze de doctorat în domeniul istoriografiei Primului R?zboi Mondial ?i al noilor abord?ri ale temei în cauz?[41], iar, pe aceast? baz?, au putut fi organizate importante conferin?e ?tiin?ifice interna?ionale, consacrate diferitelor aspecte ale istoriei primei conflagra?ii mondiale[42], precum ?i editate o seam? de lucr?ri originale la aceea?i tem?[43].
- Va urma -

Fragment din volumul în curs de apari?ie „Scrierea si rescrierea istoriei. Tendin?e recente în istoriografia rus? de reinterpretare a particip?rii Rusiei ?ariste la Primul R?zboi Mondial" (Seria Istoria istoriografiei), autor Nicolae Enciu.

----------------------------------------------------
[19] http://izvestia.ru/news/321595#top#xzz33ygpzINr
[20] Ibidem.
[21] ?.?. ?????. ?????? ? ?????? ??????? ?????: ????????????? ????????, 1914-2000 ??. ??????????? ?? ????????? ?????? ??????? ??????? ???????????? ????. ??????, 2001.
[22] Vezi: ?.?. ??????. ??????? ????? (2004 ?.) // www.swolkov.narod.ru/publ/27.htm
[23] Michael Stürmer, Putin ?i noua Rusie, Editura Litera Interna?ional, Bucure?ti, 2009, p. 234.
[24] Ibidem, p. 172-173.
[25] ???? ??????. ???????????? ????????. ??????? ???????//???????????. ?????? ???????????? ???????????????????? ??????????. ???????: ??????????? ???????????? ???????????, ????? ????????? ??????? ???????????? ? ??????????? (CASE), 2013. C. 8-9.
[26] Ibidem, p. 17.
[27] Ibidem, p. 14.
[28] Michael Stürmer, Putin ?i noua Rusie, Editura Litera Interna?ional, Bucure?ti, 2009, p. 173.
[29] ???? ??????. ???????????? ????????. ??????? ??????? // ???????????. ?????? ???????????? ???????????????????? ??????????. ???????: ??????????? ???????????? ???????????, ????? ????????? ??????? ???????????? ? ??????????? (CASE), 2013. C. 10-11.
[30] www.rusasww1.ru/view_news_about.php?id=89
[31] ?.?. ???????. ????? ??????? ? ???????????? ?????? ??????? ????? // ??????? ?????: ??? ??? / ??? ???. ?.?. ???????, ?.?. ????????. ??????; ????? ?????????: ??????-???????, 2014. ?. 13-22.
[32] Ibidem, p. 22.
[33] Ibidem, p. 21-22.
[34] ???????? ??????????? ??????? // ????? ? ???????? ???????. 1993. ? 3. ?. 3-8; ?.?. ????????????. ????????? ????? ? ??????????? ???????????????? ???????????? ? ????????????? ????????????? // ????? ? ???????? ???????. 1993. ? 3. ?. 9-20 ? ??.
[35] ?.?. ?????. ?????? ???????????: ????? ??????????? ? ???????? // ????? ? ???????? ???????. 1994. ? 4-5. ?. 33-50; ?.?. ?????????. ?????? ??????????? ? ??????? ???????????? ????? // ????? ? ???????? ???????. 1995. ? 5. ?. 8-18 ? ??.
[36] ?.?. ??????????. «???????????????? ???????» ??????????? ???????? ?????????????: ???? ????????? ??????? ? ????? ???????????? (2012 ?.) // http://cyberleninka.ru/article/n/prostranstvennyy-povorot-sovremennoy-zapadnoy-istoriografii-liki-vsemirnoy-istorii-v-epohu-globalizatsii
[37] ?????? ? ?????? ??????? ?????: ????????? ?????????? 1992-2011 ??. (????????) / ????. ????? ?.?.; ???. ???.: ?????????? ?.?. ??????: ?????, 2013, 98?.; ?????? ? ?????? ??????? ?????: ????? ??????????? ????????????. ??????? ??????? ? ????????? (????????). ??????: ?????, 2013, 241?. ? ??.
[38] ????????????? ?????? ??????? ????? (????????? «???????? ?????», 28-29 ???????? 1993 ????) (?.?. ????????, ?.?. ???????, ?.?. ????????, ?.?. ????????, ?.?. ???????, ?.?. ??????????, ?.?. ???????, ?.?. ????, ?.?. ???????, ?.?. ???????, ?.?. ???????, ?.?. ??????, ?.?. ???????, ?.?. ???????, ?.?. ???????, ?. ?????? ??????) // ?????? ??????? ?????: ?????? XX ????. ??????: ?????, 1999. ?. 12-77; ?.?. ???????, ?.?. ??????????, ?.?. ???????. «??????? ????»: ?????? ??????? ????? ? ?? ??????????? ?? ??????? XX ???? // ????? ? ???????? ???????. 1994. ? 4-5. ?. 109-131 ? ??.
[39] ?.?. ???????. ????? ??????? ? ???????? ??????? ?????? ??????? ????? // ????? ? ???????? ???????. 1993. ? 3. ?. 46-57; ?.?. ??????????. ??? ??? ? ????? ???????? ? ??????? ?????? ??????? ????? // ????? ? ???????? ???????. 1995. ? 5. ?. 62-74.
[40] ?.?. ???????. ????????????? ????????????? ?????? ??????? ????? // ????? ? ???????? ???????. 2001. ? 3. ?. 3-27; ???????? ??????. ?????????? ????????????? ?????? ??????? ????? // ??????????? ?????? ?????????????? ????? ? ????????????? ?????????. 2004. ? 4 (www.evolutio.info/content/view/724/55)
[41] ?.?. ?????. ?????? ? ?????? ??????? ?????: ????????????? ????????, 1914-2000 ??. (2001 ?.) // http://www.dissercat.com/content/rossiya-v-pervoi-mirovoi-voine-istoriografiya-problemy-1914-2000-gg#ixzz2mVTfxuev ; ?.?. ???????. ????? ??????? ? ???????????? ?????? ??????? ????? // http://histrf.ru/uploads/media/default/0001/07/030c4d43214e000dc0b9d98dadc373e06f6f7ee3 ; ?.?. ????????. ?????? ? ???? ?????? ??????? ?????: ????????? ?????? ? ???????????????? ???????. ??????????? ??????????? ??????? ???????????? ????. ??????, 2000.
[42] ?.?. ???????. ????????????? ??????? ??????????? «?????? ??????? ????? ? XX ???» // ?????? ??????? ?????: ?????? XX ????. ??????: ?????, 1999. ?. 666-678.
[43] ?????? ??????? ?????: ????????????? ???????? ???????. ??. ?????? / ??????? ?.?., ??????? ?.?. (???. ???.). ??????: «?????», 1994, 306?.; ?????? ??????? ?????: ?????? XX ????. ???. ???. ?.?. ???????. ??????: ?????, 1999, 698?. ? ??.

footer