Revista Art-emis
De la R?zboiul uitat la Marele R?zboi pentru Ap?rarea Patriei (1) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Luni, 27 Iulie 2015 13:34

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u, art-emisIstoria Primului R?zboi Mondial ca instrument al noii politici imperiale a Federa?iei Ruse (1999-2015)

Începând cu primii ani ai noului secol ?i noului mileniu, în istoriografia rus? se remarc? o tendin?? tot mai pronun?at? de interpretare a evenimentelor ?i proceselor din cadrul Primului R?zboi Mondial prin prisma Marelui R?zboi pentru ap?rarea Patriei. În 2004, bun?oar?, istoricul Serghei Vl. Volkov a publicat un studiu cu titlul „R?zboiul uitat", în care men?iona c? contemporanii Primului R?zboi Mondial îl defineau drept Marele R?zboi, în timp ce în fosta Uniune Sovietic?, Primul R?zboi Mondial s-a pomenit nu numai „în umbra" celui de-al Doilea R?zboi Mondial, ci chiar a fost dat uit?rii[1]. Totodat?, f?r? s? fi cedat cu nimic în privin?a pagubelor umane ?i materiale pe care le-a cauzat, Primul R?zboi Mondial a avut, în opinia autorului, o importan?? chiar mai mare asupra destinelor omenirii, comparativ cu cel de-al Doilea R?zboi Mondial, astfel încât afirma?iile potrivit c?ror „secolul al XIX-lea s-a încheiat în 1914", respectiv, „epoca contemporan? a început odat? cu declan?area Primului R?zboi Mondial", sunt în întregime justificate. Cu referire expres? la destinele Rusiei ?ariste, autorul întrevede un mare ?i crud paradox: membru foarte important al Antantei victorioase, care a contribuit enorm la ob?inerea victoriei finale ?i care ?i-a salvat, de atâtea ori, alia?ii în cele mai dificile momente, „a fost, cu toate acestea, nu numai lipsit de roadele victoriei, ci chiar a disp?rut ca stat, a fost ciopâr?it? în «fragmente na?ionale» ?i transformat? în cap de pod pentru exportul „incendiului mondial". Acea „lovitur? revolu?ionar? în spate" s-a datorat, precum cu justificat temei afirm? Serghei Vl. Volkov, propagandei bol?evice, care a contribuit în mod decisiv la transformarea, în con?tiin?a public?, a Primului R?zboi Mondial în „r?zboi imperialist ru?inos", astfel încât eroismul osta?ilor ru?i nu doar a fost dat uit?rii, ci chiar interzis? evocarea acestuia. Pornind de la caracterul principial interna?ionalist ?i antirusesc al doctrinei bol?evice, S.V. Volkov i-a incriminat la modul direct lui V.I. Lenin nu doar îndemnurile de „transformare a r?zboiului imperialist în r?zboi civil în Rusia", ci ?i activitatea sa nemijlocit practic?, în calitate de lider al partidului bol?evicilor, în vederea demoraliz?rii armatei ruse prin asmu?irea osta?ilor împotriva ofi?erilor ?i executarea acestora f?r? judecat? [2].

Totodat?, considerând perfect adev?rat? afirma?ia autorului, potrivit c?reia, la o distan?? de circa 100 de ani, semnarea P?cii de la Brest-Litovsk de c?tre Rusia apare drept o „plat? logic?", efectuat? conducerii germane pentru ajutorul acordat bol?evicilor în preluarea puterii, în schimb, sunt f?r? nici un suport logic ?i ra?ional acuzele lui Serghei Vl. Volkov la rezultatele Primului R?zboi Mondial, din care cauz? Rusia s-ar reg?si, în prezent, în limitele hotarelor sale din secolul al XVI-lea, iar comer?ul cu gaze naturale nu-l poate efectua, decât iertând furtul de??n?at al acestora de c?tre „suveranit??ile limitrofe" ?i, mai mult ca atât, o singur? armat? a 3-a turceasc? fiind mai performant? decât toate trupele ruse terestre[3]. În mod evident, nici faptul mobiliz?rii, de c?tre Rusia ?arist?, a unui contingent de 39 % din totalul popula?iei masculine între 15 ?i 49 de ani ?i nici pierderile armatei ruse pe câmpurile de lupt? între 775 ?i 908 mii de persoane, nu poate constitui un „argument" în favoarea pretinsului „drept" al acesteia de a intra în posesia Constantinopolului ?i a Strâmtorilor M?rii Negre, precum ?i de ridicare a Crucii pe cupola Catedralei „Sf. Sofia". Un important studiu privind alternativele derul?rii evenimentelor din vara-toamna anului 1914, apar?ine cunoscutului istoric V.N. Vinogradov [4]. A?a cum men?ioneaz? autorul, în fiecare an, în ziua de 11 noiembrie, la orele 11.00, pre?edintele Fran?ei, cu flori de recuno?tin?? în mâini ?i înconjurat de copii, merge la Arcul de Triumf pentru a depune coroane ?i jerbe de flori la Monumentul Osta?ului Necunoscut. În atare mod, Fran?a î?i onoreaz? eroii c?zu?i în Primul R?zboi Mondial - 1 mln. 300 mii de mor?i pe câmpurile de lupt? sau în spatele frontului. R?zboiul a adus, de asemeni, pagube enorme Rusiei, Serbiei, Belgiei, Poloniei, României, Greciei, Macedoniei, Muntenegrului, Letoniei ?i Lituaniei. Marea Britanie a fost obiectul unui crâncen r?zboi al submarinelor. Austro-Ungaria s-a destr?mat, sub povara r?zboiului, iar Germania era la discre?ia ??rilor înving?toare.

Întreaga Europ? este împânzit? de monumente ridicate ?i doar în Rusia, în opinia lui V.N. Vinogradov, Primul R?zboi Mondial a fost „uitat" în mod inten?ionat, fiind pus în umbra revolu?iei bol?evice din octombrie 1917. Pe un fundal în general sumbru al evenimentelor Primului R?zboi Mondial, descrise în istoriografia sovietic?, se recuno?tea doar caracterul eliberator al luptei purtate de Belgia ?i Serbia, f?r? ca aceste dou? excep?ii s? poat? schimba tabloul de ansamblu extrem de sever. Oricum, consider? autorul, gra?ie activit??ii desf??urate de Asocia?ia Istoricilor Primului R?zboi Mondial din Rusia, fosta abordare sovietic? unilateral? ?i ideologizat? poate fi considerat? deja dep??it?, iar discu?iile ?i dezbaterile actuale ale istoricilor pot fi ?i trebuie purtate la un alt nivel, cum ar fi, bun?oar?, posibilitatea ?i ?ansele evolu?iei alternative a evenimentelor din vara-toamna anului 1914 [5]. Astfel, în opinia lui A. V. Ignatiev, „din punct de vedere exclusiv economic, Rusia nu f?cea parte din rândul marilor puteri industriale ?i financiare, contradic?iile dintre care ar fi condus în mod inevitabil la o confruntare militar? global?". Îns? Petersburgul a acceptat, cu toate acestea, provocarea Puterilor Centrale, iar explica?ia acestui fapt „se reg?se?te, în primul rând, în mentalitatea imperialist? a cercurilor conduc?toare ruse?ti"[6]. În aceea?i manier? expune ?i istoricul L.G. Istiaghin, considerând c?, „în esen??, contradic?iile imperialiste, inclusiv cele privind coloniile, nu erau într-atât de antagoniste ?i de ireconciliabile, încât s? conduc? neap?rat spre un r?zboi mondial. Ar fi mai ra?ional s? se pun? problema factorilor subiectivi, a elementelor de întâmplare care au condus la o evolu?ie conflictual? a evenimentelor"[7].

Spre deosebire de autorii men?iona?i, V.N. Vinogradov consider? c? la baza declan??rii Primului R?zboi Mondial s-a aflat, pe de o parte, „tendin?a Imperiului German de a-?i impune, cu for?a armelor, hegemonia dominant? în Europa ?i în lume", ?i „hot?rârea Antantei de a nu admite o atare situa?ie", pe de alt? parte[8]. Altfel spus, pericolul dezechilibr?rii balan?ei puterilor în Europa a constituit motivul de baz?, care a condus la declan?area Primului R?zboi Mondial. Pentru Rusia, afirm? V.N. Vinogradov, participarea victorioas? la Primul R?zboi Mondial constituia un bun prilej de consolidare a statutului ?i pozi?iilor monarhiei, precum ?i posibilitatea intr?rii în posesia Bosforului ?i Dardanelelor, în detrimentul Germaniei. În opinia aceluia? autor, „exist? ni?te axiome ale interesului na?ional, care nu au tangen?? nici cu orânduirea de stat, ?i nici cu epocile istorice, valabile atât în feudalism, cât ?i în capitalism sau în socialism, iar axioma interesului na?ional al Rusiei const?, evident, în faptul c?, „începând cu domnia lui Ioan cel Groaznic ?i pân? la domnia Ecaterinei a II-a, a purtat 70 de ani de r?zboaie pentru ie?irea la Marea Baltic? ?i Marea Neagr?, din care motiv, nu era în drept s? asiste impasibil la lupta inegal? între Fran?a ?i Imperiul German"[9].

O contribu?ie esen?ial? la transformarea, în noua istoriografie rus?, a Razoiului uitat în Marele R?zboi pentru ap?rarea Patriei, apar?ine factorilor de decizie politic? din Rusia contemporan?. Pe 9 august 1999, în condi?iile în care Rusia se afla în situa?ia de a alege între întoarcerea la Uniunea Sovietic? ?i la un regim de tip sovietic, sau la continuarea drumului spre un sistem sustenabil de guvernare mai mult sau mai pu?in postsovietic, pre?edintele Boris El?in l-a numit pe Vladimir Vladimirovici Putin în calitate de prim-ministru, pentru ca, peste pu?in timp, s?-l desemneze drept succesorul s?u la pre?edin?ia Federa?iei Ruse[10]. Noua rocad? de la Kremlin a fost explicat? de anturajul lui El?in prin faptul c?, „în timpul tranzi?iei, avem nevoie de m?suri autoritare pentru a proteja modelul nostru de capitalism. Aceasta este singura cale de a g?si o perspectiv? pentru o ordine democratic? a societ??ii"[11]. Chiar dac?, în momentul învestirii sale în func?ia de prim-ministru al Federa?iei Ruse, Putin nu avea mai mult decât un modest 5 % în sondajele de opinie ?i chiar dac? nu era decât un alt ?ef de servicii secrete în fruntea guvernului, - cu un trecut nu tocmai l?udabil de agent KGB la Dresden[12], - noul prim-ministru a devenit, în doar un singur an, datorit?, în mare m?sur?, r?zboiului victorios, cu mari sacrificii ?i cu mult? v?rsare de sânge, purtat de Rusia în Caucazul de Nord, un erou na?ional ?i un „mântuitor al na?iunii", câ?tigând cu 52,6 % din totalul voturilor exprimate, la o rat? de participare de peste 70 % dintre cei cu dreptul de vot, cursa pentru func?ia de pre?edinte al Federa?iei Ruse[13]. În pofida faptului c? noua ordine instituit?, în scurt timp, de noul lider de la Kremlin a fost ?i r?mâne în continuare calificat? în Occident nu mai mult decât o „demokratur?"[14], aceasta reu?e?te s? se justifice prin ea îns??i, guvernarea Putin sugerând cu succes poporului c? nu pia?a mondial?, globalizarea sau cererea din partea lumii industrializate este ceea ce duce la cre?terea economic? ruseasc?, ci în?elepciunea celor care conduc ast?zi Kremlinul, Gazpromul ?i serviciile secrete de informa?ii[15].

În concep?ia geopoliticienilor ru?i contemporani, - inclusiv ?i mai ales a lui Alexander Dughin[16], - îmbr??i?at? ?i de noul lider de la Kremlin, „Noul Imperiu Rus" urmeaz? s? se nasc? nu printr-o evolu?ie social-politic?, ci printr-o revolu?ie geopolitic?. Contururile geopolitice ?i ideologice ale „Noului Imperiu Rus" trebuie s? fie realizate ca urmare a însu?irii înv???mintelor din analiza acelor momente, în urma c?rora formele precedente s-au pr?bu?it de-a lungul istoriei. Geopoliticienii ru?i apreciaz? c? „Noul Imperiu Rus", n?scut de data aceasta conform logicii geopolitice, va fi net superior, din punct de vedere strategic ?i spa?ial, fa?? de fosta U.R.S.S., eurasiatic, continental, iar în perspectiv?, ?i mondial [17]. Deja în al doilea s?u mandat preziden?ial, dup? ce testase cele trei elemente ale preten?iei Rusiei la statutul de putere mondial?, - dreptul de veto al acesteia, în calitate de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, în orice problem? discutat? în Consiliu; bog??ia resurselor sale minerale; puterea for?elor sale armate, în special a arsenalului s?u nuclear, - Vladimir Putin a considerat necesar ?i oportun s? fac? cunoscut întregii lumi, c? „ursul a ie?it din vizuin?" ?i c? lucrurile, de acum înainte, urmeaz? s? se schimbe [18]. Data aleasa de Vl. Putin pentru a aduce aceast? ?tire la cuno?tin?a întregii opinii publice interna?ionale a fost 10 februarie 2007, iar locul - Bayerischer Hof, un hotel de cinci stele, unde anual se ?ine, timp de dou? zile, „Conferin?a pentru Securitate de la München", un eveniment la nivel înalt.
- Va urma -

Fragment din volumul în curs de apari?ie „Scrierea si rescrierea istoriei. Tendin?e recente în istoriografia rus? de reinterpretare a particip?rii Rusiei ?ariste la Primul R?zboi Mondial" (Seria Istoria istoriografiei), autor Nicolae Enciu.

--------------------------------------------
[1] ?.?. ??????. ??????? ????? (2004 ?.) // www.swolkov.narod.ru/publ/27.htm
[2] Ibidem.
[3] Ibidem.
[4] ?.?. ??????????. 1914 ???: ???? ????? ??? ?? ????? // ????? ? ???????? ???????. 2004. ? 6. ?. 17-25 (www.rusasww1.ru/view_post.php?id=136 )
[5] Ibidem.
[6] ?.?. ????????. ?????? ? ????????????? ??????? ????? // ?????? ??????? ?????: ?????? XX ????. ???. ???. ?.?. ???????. ??????: «?????», 1999. ?. 94, 98.
[7] ?.?. ???????. ?????????? ???????? ? ???????????? ????????? // ?????? ??????? ?????: ?????? XX ????. ???. ???. ?.?. ???????. ??????: «?????», 1999. ?. 54-58.
[8] ?.?. ??????????. «?????» ????? ????? ? ???????????? ?????? ??????? ????? // ?????? ??????? ?????: ?????? XX ????. ???. ???. ?.?. ???????. ??????: «?????», 1999. ?. 32-35.
[9] ?.?. ??????????. 1914 ???: ???? ????? ??? ?? ????? // ????? ? ???????? ???????. 2004. ? 6. ?. 17-25 (www.rusasww1.ru/view_post.php?id=136 )
[10] Putin, Vladimir Vladimirovici (n. 7.10.1952, Leningrad, URSS). A lucrat 15 ani în structurile KGB, din care 6 ani la Dresda, în Germania de Est. În 1990 s-a retras din serviciul activ al KGB ?i s-a întors în Rusia, devenind prorectorul Universit??ii de Stat din Leningrad. În 1994 a devenit viceprimar al ora?ului. S-a stabilit la Moscova în 1996, intrând în echipa preziden?ial?, ca asistent al lui Pavel Borodin, administratorul ?ef al Kremlinului. În 1998, pre?edintele Boris El?in l-a numit director al Serviciilor Federale de Securitate. În 1999, El?in l-a numit pe Putin prim-ministru, iar pe 31 decembrie al aceluia?i an a renun?at la func?ia de pre?edinte în favoarea sa. Trei luni mai târziu, Putin a înregistrat o victorie electoral? r?sun?toare, par?ial ca rezultat al succesului s?u în lupta contra retragerii din federa?ie a Ceceniei. În timpul primului s?u mandat, a înt?rit controlul central asupra celor 89 de regiuni ?i republici ale Rusiei ?i a redus puterea nepopularilor oameni de afaceri ?i magna?i media din Rusia. A fost reales pre?edinte în 2004 ?i în 2012, iar între 2008 ?i 2012, a de?inut func?ia de prim-ministru. Actualul mandat al lui Vl. Putin de pre?edinte al Federa?iei Ruse expir? în 2018.
[11] Cf. Michael Stürmer, Putin ?i noua Rusie, Editura Litera Interna?ional, Bucure?ti, 2009, p. 54.
[12] Vezi Wladimir Usolzew, Mein Kollege Putin. Als KGB – Agent in Dresden 1985-1990. Aus dem Russischen von Dieter Stammer, Edition Berolina, Berlin, 2014.
[13] Michael Stürmer, Putin ?i noua Rusie, Editura Litera Interna?ional, Bucure?ti, 2009, p. 55-56.
[14] Vezi Boris Reitschuster, Putins Demokratur. Ein Machtmensch und sein System. Aktualisierte und erweiterte Auflage. Spiegel Bestseller, Ullstein Buchverlage GmbH, Berlin, 2014, passim.
[15] Michael Stürmer, Putin ?i noua Rusie, Editura Litera Interna?ional, Bucure?ti, 2009, p. 96.
[16] ????????? ?????. ?????? ???????????. ??????????????? ??????? ??????. ??????: «????????», 1997. ?. 412-418, 419-431.
[17] Vezi Constantin Corneanu, De la perestroika la „Noua Rusie", în Europa XXI. Vol. XIII-XIV / 2004-2005. Românii între ru?i ?i sovietici. Redactor ?ef Gheorghe Buzatu, Casa Editorial? Demiurg, Ia?i, 2007, p. 377-378.
[18] Michael Stürmer, Putin ?i noua Rusie, Editura Litera Interna?ional, Bucure?ti, 2009, p. 22.

footer