Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 15 Iulie 2015 20:18

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, art-emisIn propaganda sovietic?, inclusiv în plan istoriografic, s-a urm?rit acreditarea ideii c? în 1940 Uniunea Sovietic? a eliberat Basarabia de sub ocupa?ia româneasc? de 22 de ani, timp în care aceast? provincie a fost tratat? ca o colonie, iar popula?ia a fost supus? unei crâncene exploat?ri din partea burgheziei ?i mo?ierimii. O analiz? obiectiv?, pe baz? de documente, arat? o cu totul alt? realitate: dup? Unirea cu România, la 27 martie 1918, Basarabia s-a intergrat în statul român, a cunoscut o dezvoltare pe multiple planuri, iar popula?ia din acest teritoriu a beneficiat de acelea?i drepturile ?i a avut de f?cut fa?? acelora?i obliga?ii cu locuitorii din vechiul Regat, ca ?i de pe intreg cuprinsul ??rii. Cu certitudine, perioada interbelic? a fost una fast?, pozitiv? din istoria Basarabiei. Dup? cedarea Basarabiei ?i nordului Bucovinei, s-a înregistrat o modificare substan?ial? a politicii externe a României, care a încercat s? se adapteze la noile realit??i interna?ionale. Noul prim-ministru, Ion Gigurtu, a declarat la 5 iulie 1940: „Orientarea politicii externe a României, în cadrul celor dou? mari na?iuni ale Axei, este un fapt împlinit. Aceast? orientare nu este o întâmplare sau o ac?iune de moment, ci reintr?m prin ea în vechi tradi?ii ale statului nostru"[24]. Astfel, Carol al II-lea spera s? ob?in? sprijinul Germaniei ?i Italiei, pentru a evita ca România s? sufere noi pierderi teritoriale. Manevra nu a reu?it, astfel c? prin dictatul de la Viena din 30 august 1940, partea de nord-est a Transilvaniei a fost predat? Ungariei. Totodat?, la cererea lui Hitler, guvernul român a fost nevoit s? cedeze Bulgariei partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul), acordul fiind semnat în ziua de 7 sepembrie 1940 la Craiova. Din vara 1940 în fa?a poporului român s-a ridicat, din nou, problema problema fundamental? - aceea a refacerii grani?elor statale etnice.

Pentru atingerea acestui obiectiv, generalul Ion Antonescu a decis ca România s? se al?ture Germaniei, la 22 iunie 1941, în r?zboiul împotriva Uniunii Sovietice. Obiectivul urm?rit a fost limpede formulat de conduc?torul statului în Ordinul de zi:
„Osta?i,
V? ordon:
Trece?i Prutul,
Zdrobi?i vr?ma?ul din R?s?rit ?i Miaz?noapte.
Reîmplini?i în trupul ??rii glia str?bun? a Basarabilor ?i codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele ?i plaiurile voastre"[25]. Aflând despre aceast? decizie, regele Mihai i-a transmis generalului Antonescu: „In clipa când trupele noastre trec Prutul ?i codrii Bucovinei pentru a reîntregi Sfânta Tar? Moldovei lui Stefan cel Mare, gândul se îndreapt? c?tre domnia voastr? domnule general, ?i c?tre osta?ii ??rii"[26]. Telegrame similare au transmis Iuliu Maniu, Constantin I.C. Br?tianu ?i al?i lideri politici români. In fond, la 22 iunie 1941, România replica fa?? de agresiunea sovietic? din iunie 1940. A afirmat-o cu claritate Grigore Gafencu în discu?ia cu Molotov din 24 iunie 1941. Cit?m din Jurnalul s?u: „La ora dou? primesc telefon de la Kremlin. Molotov dore?te s? m? vad? [...] Molotov vine spre mine. are obosit. Imi întinde mâna cu un gest simplu, lini?tit. Imi vorbe?te apoi pe un ton domol, cu îndurerare, uneori aproape cu blânde?e:
- A? vrea s? ?tiu, domnule ministru, care e situa?ia dintre noi. Tr?iam, pân? ieri, în pace. Azi, trupele dv. sprijin? atacul banditesc al nem?ilor împotriva noastr?. A? vrea s? ?tiu dac? îmi pute?i da o l?murire.
- Domnule vicepre?edinte, nu am primit nici o informa?ie ?i nici o instruc?ie. Imi închipuiam c? Lega?ia dv. de la Bucure?ti a trebuit s? v? dea l?muririle cuvenite.
- Lega?ia noastr? nu cunoa?te decât faptele: participarea dv. la agresiunea împotriva noastr?. Din partea guvernului român, nu am primit nici o în?tiin?are, nici o cerere, nici o declara?ie de r?zboi.
- In cazul acesta, trebuie s? ne l?murim despre faptele pe care le cunoa?tem. Aceste fapte implic? o ruptur? a leg?turilor diplomatice dintre ??rile noastre. Sunt convins c? membrii Lega?iei sovietice din Bucure?ti vor primi toate înlesnirile pentru a p?r?si România. La rândul nostru, v-am fi recunosc?tori dac? a?i da dispozi?iile cuvenite pentru ca s? ni se remit? pa?apoartele [...] Dup? câteva clipe de t?cere, se hot?r??te s?-mi spun? urm?toarele: «România nu avea dreptul s? rup? pacea cu U.R.S.S. Stia c? dup? reluarea Basarabiei, nu mai avea nici o preten?ie împotriva ei. Am declarat în mai multe rânduri, în termeni categorici, c? doream o Românie pa?nic? ?i independent?. Voin?a noastr?, pe care am dovedit-o prin fapte, era s? înt?rim raporturile dintre noi. Când Germania v-a dat a?a-zisa garan?ie, am protestat împotriva acestei garan?ii fiindc? presim?eam c? e menit? s? tulbure raporturile dintre U.R.S.S. ?i România. Aceast? gartan?ie însemna sfâr?itul independen?ei dumneavoast?. A?i intrat sub dependen?a Germaniei » [...] R?spund c? nu mi se cadre, în aceste clipe ?i în aceste împrejur?ri, s? intru într-o discu?ie de politic? general? [...] S?-mi fie îng?duit, s?-mi exprim p?rerea de r?u c? prin politica ei urmat? în timpul din urm?, U.R.S.S. nu a f?cut nimic pentru a împiedica, între ??rile noastre, durerosul desnod?mânt de azi. Prin brutalul ultimatum din anul trecut, prin care ni s-a cerut nu numai Basarabia, dar ?i Bucovina ?i un col? din vechea Moldov?, prin înc?lc?rile teritoriului nostru, care au urmat de atunci, prin actele de for?? care au intervenit pe Dun?re - chiar în timpul negocierilor pentru stabilirea liniei de demarca?ie - Uniunea Sovietic? a distrus în România orice sentiment de încredere ?i de siguran?? ?i a trezit îndrept??ita team? c? îns??i fiin?a statului român este în primejdie. Am c?utat atunci un sprijin în alt? parte. Nu am fi avut nevoie de acest sprijin ?i nu l-am fi c?utat, dac? nu am fi fost lovi?i ?i dac? nu ne-am fi sim?it amenin?a?i

Imi îng?dui s? amintesc aceste fapte fiindc? am avut prilejul, ca ministru de Externe al ??rii mele, s? atrag, în mai multe rânduri, prin discursuri ?i declara?ii publice, aten?ia guvernului sovietic, fa?? de care am urmat totdeauna o politic? leal? de pace ?i bun? vecin?tate, c? « o Românie independent? în cuprinsul hotarelor ei neatinse este o chez??ie de siguran?? pentru U.R.S.S., ca ?i pentru toate celelalte state vecine ». Lovitura cea dintâi, care a zdruncinat temeliile unei asemenea Românii, chez??ie de siguran?? ?i de pace, acoperire fireasc? ?i atât de folositoare unui hotar întins ?i însemnat al Rusiei, a fost dat?, din nenorocire, de guvernul sovietic. Urm?rile acestei nenorociri, pe care le deplângem ast?zi, m? mâhnesc cu atât mai mult cu cât poporul român nu a dus niciodat?, pân? azi, r?zboi cu poporul rus, ?i nu sunt sim??minte du?m?noase între cele dou? neamuri. Molotov a ascultat în t?cere traducerea interpretului. Apoi, cu aceea?i lini?te, cu acela?i glas potolit, pu?in mai ap?sat doar ?i c?utând în mai multe rânduri privirea mea, a r?spuns: « In ce prive?te Basarabia, am p?rerea mea. Dac? a?i fi vrut, am fi putut g?si, din vreme, o în?elegere cu privire la ea, care ne-ar fi scutit de multe nepl?ceri. Azi îns?, problema e alta. V? gândi?i la teritorii. Si nu v? da?i seama c? sunt în joc independen?a ?i îns??i fiin?a dv. de stat. Noi nu v-am pus niciodat? independen?a în primejdie. Dimpotriv?. Am luptat odat? pentru ea[27]. Ne datora?i existen?a statului român liber. De atunci, pân? în zilele de azi, cele din urm?, v-am asigurat necontenit c? suntem hot?râ?i s? v? respect?m ?ara ?i neatârnarea. Totu?i, v-a?i supus nem?ilor. V-a?i al?turat atacului lor banditesc. V? ve?i c?i. Germania a dovedit cu prisosin?? cât îi pas? de fiin?a ?i de voin?a statelor mici. Chiar în cazul unei victorii germane, sunte?i pierdu?i. România e în primejdie de a nu mai fi ». Apoi, sculându-se de pe scaun, se îndrept? spre mine, cu mâna întins?, se înclin? u?or, foarte simplu, ?i, trebuie s? m?rturisesc, mi?c?tor"[28].

Dup? lupte grele, la 25 iulie 194l, Basarabia ?i nordul Bucovinei au fost reintegrare în statul român, cu pre?ul jertfei a 24 396 osta?i (mor?i, r?ni?i ?i disp?ru?i)[29]. La solicitarea lui Hitler, generalul (devenit la 21 august 1941 mare?al) Antonescu a acceptat continuarea r?zboiuluiîn Est, pentru înfrângerea Uniunii Sovietice. Cele dou? provincii istorice - Basarabia ?i Bucovina - au fost organizate sub forma unor guvernorate, beneficiind de o larg? autonomie. Prin decretul din 19 august 1941, regiunea dintre Nistru ?i Bug (Transnistria) a fost pus? sub administra?ie civil? româneasc?, f?r? a fi anexat? la statul român. Ca urmare a alian?ei cu Germania, România a ajuns în stare de r?zboi cu Marea Britanie (decembrie 1941) ?i S.U.A. (iunie 1942), care au constituit, împreun? cu Uniunea Sovietic?, Coali?ia Na?iunilor Unite. Evolu?ia r?zboiului din Est, ini?ial favorabil?, a cunoscut o cotitur? dup? înfrângerea de la Stalingrad (februarie 1943). In acest context, atât opozi?ia, cât ?i guvernul au început negocieri secrete pentru încheierea armisti?iului cu Na?iunile Unite. Aceste tratative nu au condus la un rezultat pozitiv, deoarece SUA, Marea Britanie ?i U.R.S.S. au decis s? ac?ioneze în comun, impunând Germaniei ?i alia?ilor ei (inclusiv României), capitularea necondi?ionat?. Intre timp, Marea Britanie ?i S.U.A. au acceptat preten?iile sovietice privind stabilirea grani?ei cu România pe râul Prut, recunoscând astfel valabilitatea Pactului Molotov-Ribbentrop.

In martie 1944, trupele sovietice au intrat pe teritoriul României, ocupând Basarabia, Bucovina ?i nordului Moldovei. La 14 aprilie, U.R.S.S. - de comun acord cu SUA ?i Marea Britanie - a transmis condi?iile de armisti?iu cu România:
„1. Ruptura cu germanii ?i lupta comun? a trupelor române ?i a trupelor Aliate, inclusiv Armata Ro?ie, împotriva germanilor, pentru restabilirea independen?ei ?i suveranit??ii României.
2. Restabilirea frontierei româno-sovietice de dup? tratatul din 1940.
3. Repararea pagubelor provocate Uniunii Sovietice prin opera?iunile militare ?i prin ocuparea teritoriilor sovietice de c?tre România.
4. Inapoierea tuturor prizonierilor de r?zboi sovietici ?i Alia?i, cât ?i a interna?ilor"[30].
Mare?alul Antonescu nu a acceptat aceste condi?ii, sperând într-un rezultat pozitiv în negocierile sovieto-române de la Stockholm. Ofensiva sovietic? pe frontul Ia?i-Chi?in?u, declan?at? la 20 august 1944, ruperea frontului româno-german au determinat opozi?ia s? ac?ioneze energic. Prin actul de la 23 august 1944, mare?alul Ion Antonescu a fost înl?turat de la conducerea statului, iar România a ie?it din r?zboiul purtat împreun? cu Germania ?i s-a al?turat coali?iei Na?iunilor Unite. In Proclama?ia c?tre români, regele Mihai anun?a: „România a acceptat armisti?iul oferit de Uniunea Sovietic?, Marea Britanie ?i Statele Unite ale Americii. Din acest moment înceteaz? lupta ?i orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum ?i starea de r?zboi cu Marea Britanie ?i Statele Unite. Primi?i pe solda?ii acestor armate cu încredere. Na?iunile ne-au garantat independen?a ??rii ?i neamestecul în treburile noastre interne"[31]. In realitate, nu se ajunsese la nici un acord privind armisti?iul, iar Na?iunile Unite nu garantaser? independen?a ?i suveranitatea României.

In timp ce militarii români se desprindeau din frontul comun cu germanii, sovieticii îi tratau ca inamici. In intervalul 24 august-12 septembrie circa 150.000 de osta?i români au fost lua?i prizonieri de sovietici, adic? de cei pe care regele îi îndemnase pe români s?-i primeasc? cu încredere. Conven?ia de armisti?iu din 12 septembrie 1944 consemna decizia celor trei Mari Puteri, ca România s? intre în sfera de influen?? (domina?ie) sovietic?. Basarabia ?i nordul Bucovinei r?mâneau ocupate de sovietici, fapt ce avea s? fie înscris ?i în Tratatul de pace din 10 februarie 1947. Astfel, marile democra?ii occidentale - în care românii î?i puseser? mari speran?e - recuno?teau în?elegerea dintre Hitler ?i Stalin, materializat? în pactul Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939, iar Basarabia ?i nordul Bucovinei r?mâneau sub ocupa?ia sovietic?. Pe lâng? impunerea regimului sovietic, guvernan?ii de la Moscova au procedat la divizarea teritoriilor române?ti ocupate, atribuind Ucrainei nordul ?i sudul Basarabiei, precum ?i nordul Bucovinei. Pe de alt? parte, în Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? a fost inclus? Transnistria. In contextul dezagreg?rii Uniunii Sovietice, la 27 august 1991 Republica Moldova - care cuprindea numai o parte a provinciei istorice române?ti Basarabia - ?i-a proclamat independen?a, fiind recunoscut? ca stat de România, Federa?ia Rus?, Ucraina ?i celelalte state membre ale Organiza?iei Na?iunilor Unite.
---------------------------------------------------------
[24] Universul din 8 iulie 1940.
[25] Universul din 23 iunie 1941.
[26] Ibidem din 24 iunie 1941.
[27] Aluzie la r?zboiul din 1877-1878.
[28] Grigore Gafencu, Jurnal. iunie 1940- iulie 1942. Edi?ie Ion Ardeleanu ?i Vasile Arimia, Bucure?ti, Editura Globus, 1994, pp. 152-153.
[29] Armata român? în al Doilea R?zboi Mondial. Eliberarea Basarabiei ?i a p?r?ii de nord a Bucovinei (22 iunie - 26 iulie 1941). Coordonator col. dr. Alesandru Du?u ?i conf. univ. dr. Mihai Retegan, Bucure?ti, Editura Militar?, 1996, pp. 327-328.
[30] Documente ..., p.594.
[31] România liber? din 24 august 1944, Ioan Scurtu Ro / Carti la TipoMoldova.

footer