Revista Art-emis
?inutul Her?a sub domina?ia puterii sovietice (1940-1941) PDF Imprimare Email
Petru Grior, Cern?u?i   
Miercuri, 01 Iulie 2015 17:48

Petru Grior, art-emisBol?evicii au ocupat ?inutul Her?a, a c?rui istorie n-a cunoscut st?pânire str?in?

Pe data de 29 iunie 1940, în ziua Sfin?ilor Apostoli Petru ?i Pavel, în târgul Her?a, un însemnat punct comercial din partea de nord a Moldovei, ba?tina iluministului Gheorghe Asachi, au intrat tancurile sovietice, care aveau misiunea s? p?trund? în interiorul României. În calea n?v?litorilor au ie?it ap?r?torii Patriei din garnizoana local?, barând drumul ma?inilor blindate ale bol?evicilor. Stalini?tii deschid foc ?i cad, secera?i de gloan?ele cotropitorilor, c?pitanul Ioan Boro?, sublocotenentul Adrian Dragomir ?i soldatul Iancu Solomon. Îndeplinindu-?i datoria fa?? de neam, cu pre?ul vie?ii, ei opresc înaintarea Armatei Ro?ii. Peste 57 de ani, anume în 29 iunie 1997, pe locul unde au murit eroii, este sfin?it? o troi?? întru etrnizarea memoriei lor, în?l?at? de c?tre Societatea „Tricolorul" din regiunea Cern?u?i, Ucraina. Dup? ocuparea or??elului Her?a, cotropitorii pun st?pânire pe satele B?nceni, Bece?ti, Buda Mare, Buda Mic?, Cotu Boian, Culiceni, Frunza, Fundoaia, Godine?ti, Horbova, Hrea?ca, Lucovi?a, Lunca, Mamorni?a, Mihoreni, Mogo?e?ti, Molni?a, Movila, Pasat, Pilip?u?i, Poieni Regat, Probote?ti, Sin?u?i, Slobozia, ?treanga, Târnauca, Tureatca, ?ânteni, V?leni. Localit??ile în?irate fac parte din fostul ?inut Her?a, constituit din 304 kilometri p?tra?i ?i care a luat na?tere în 1776. Acest vechi col? de ?ar?, fiind de-a lungul secolelor parte integr? din Moldova lui ?tefan cel Mare, n-a fost obiectul odiosului pact Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 ?i n-a fost revendicat de bol?evici în Nota ultimativ? din 26 iunie 1940. El este acaparat la finele istoricului cire?ar cu aplicarea for?ei, prin v?rsare de sânge. Primul paragraf al Legii din 2 august 1940, adoptat? de Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (în continuare U.R.S.S.), are urm?toarea redactare: „S? se includ? partea de nord a Bucovinei ?i jude?ele Hotin, Akerman ?i Ismail ale Basarabiei în componen?a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene". ?inutul Her?a nu este men?ionat în amintita Lege. Aceast? omitere poate servi drept dovad? c? expansioni?tii de la Moscova ?i-au dat, totu?i, seama de s?vâr?irea unei mari f?r?delegi fa?? de România, înc?lcând, totodat?, în?elegerea stabilit? între fostul imperiu sovietic ?i Germania referitoare la linia de demarca?ie dintre nordul Bicovinei ?i nordul Moldovei.
La 7 august 1940, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. adopt? Decretul despre crearea regiunii Cern?u?i în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. În componen?a regiunii sunt incluse nordul Bucovinei, constituit din fostele jude?e Cern?u?i, Storojine? ?i par?ial R?d?u?i, nordul Basarabiei (fostul jude? Hotin) ?i ?inutul Her?a, care a intrat pân? la venirea „eliberatorilor" în fostul jude? Dorohoi al României. Bol?evicii au ocupat un teritoriu (?inutul Her?a), a c?rui istorie n-a cunoscut vreo st?pânire str?in?.

În ?inutul Her?a au numi?i oameni adu?i din estul Ucrainei, care nu cuno?teau limba b??tina?ilor sau fo?ti participan?i la mi?carea subversiv? din nordul Bucovinei în perioada interbelic?

În ziua de 4 iulie 1940, Comitetul Central al Partidului Comunist (bol?evic) al Ucrainei adopt? hot?rârea „Despre componen?a comitetelor jude?ene ale Partidului Comunist (bol?evic) al Ucrainei în Basarabia ?i în partea de nord a Bucovinei", conform c?reia în ?inuturile ocupate de c?tre trupele sovietice este repartizat un numeros deta?ament de comuni?ti. Sub conducerea trimi?ilor partidului, în ?inutul Her?a au fost constituite 26 de consilii s?te?ti. În fruntea localit??ilor române?ti sunt numi?i oameni adu?i din estul Ucrainei, care nu cuno?teau limba b??tina?ilor, sau fo?ti participan?i la mi?carea subversiv? din nordul Bucovinei în perioada interbelic?. De exemplu, pre?edin?i ai Consiliilor S?te?ti Târnauca, Mogo?e?ti, Buda Mare, Bece?ti, Pasat, Culiceni, Hrea?ca, Tureatca au devenit respectiv ucrainenii Alexei Ivaniuk, Ivan Kormu?, Leonid Baiura, Ivan Bujak, Iaroslav Markovski, Vasyl Fedorovici, Dmytro Cernoguza, Alexei Lanevski. În capul Consiliilor S?te?ti Lucovi?a ?i Movila s-au situat evreii Mendel Biciu?ki ?i Iakov Mer. Secretar? a Consiliului Or??enesc Her?a este numit? evreica Ada Glik?tern. Îngrijorat de situa?ia creat?, Alexei ?ved, primul secretat al comitetului raional Her?a al Partidului Comunist (bol?evic) al Ucrainei, în prim?vara anului 1941, înainteaz? lui Nikita Hru?ciov, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist (bol?evic) al Ucrainei, un memoriu cu urm?torul con?inut: „Pe parcursul celor opt luni de existen?? a puterii sovietice în partea de nord a Bucovinei, inclusiv în raionul Her?a, teritoriul c?ruia n-a intrat în componen?a Bucovinei, fiind în realitate a României, a fost desf??urat? o intens? activitate în direc?ia consolid?rii puterii sovietice. Reie?ind din faptul c? popula?ia raionului Her?a, cu excep?ia ora?ului Her?a, unde locuiesc evreii ?i a satului Tureatca, unde sunt ucraineni, o constituie românii ?i moldovenii, care absolut nu cunosc limba ucrainean? sau rus?, iar dintre lucr?torii repartiza?i din regiunile estice numai opt persoane ?tiu limba moldoveneasc?, toat? activitatea, amintit? mai sus, întâmpin? mari greut??i. În baza celor expuse consider c? e necesar de examinat problema transform?rii raionului Her?a în raion na?ional moldovenesc sau românesc, alipind la acest raion satele române?ti din raionul Hliboca ?i numind în posturile de conducere a raionului persoane care cunosc limba moldoveneasc?".

Învinui?i de „agita?ie antisovietic?" ?i aresta?i de c?tre organele sovietice de represalii

Dictatura stalinist? instaureaz? pe meleagurile ocupate un regim de jaf ?i teroare. Astfel, la 15 august 1940 apare Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. despre na?ionalizarea p?mântului pe teritoriul nordului Bucovinei, conform c?ruia începând cu data de 28 iunie 1940, tot p?mântul ?inutului cotropit ?i bog??iile subsolului devin proprietatea statului sovietic. În aceea?i zi, este emis Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. despre na?ionalizarea b?ncilor, întreprinderilor industriale, organiza?iilor de consum, transportului feroviar ?i fluvial, po?tei ?i telegrafului. În mâinile statului trec tipografiile, spitalele, farmaciile, institu?iile de înv???mânt, casele locuitorilor care s-au refugiat în România. Bun?oar?, în or??elul Her?a sunt na?ionalizate pr?v?liile, care au apar?inut în perioada interbelic? locuitorilor Simcu Vataru, Harabaju Lupu, Mori? Leibovici, ?oil Aclip, Iosif Aranovici, Haim Blanaru, Haim Caruceru, Nicolae Chifu, David Con, Nuhim Marcovici, Abram Pascaru, Abram Rozen, Noih Segal, Iancu ?milevici, Ianchel ?punt. Bol?evicii pun st?pânire pe farmacia lui Gheorghe Popescu. În nordul Bucovinei ?i ?inutul Her?a este introdus sistemul sovietic de impozite. Gospod?riile b??tina?ilor erau supuse impozitului agricol, impozitului pe animale, impozitului pe atelaje, impozitului pe cl?diri. La ?edin?a comitetului raional Her?a al Partidului Comunist (bol?evic) al Ucrainei din 22 octombrie 1940 s-a semnalat faptul c? satele Culiceni, ?ânteni, Molni?a, Bece?ti, Lucovi?a-Slobozia ?i Buda Mic? nu îndeplinesc planul de predare c?tre stat a cotelor obligatorii de cereale. Conducerea organiza?iei raionale de partid i-a îns?rcinat pe pr?edin?ii consiliilor s?te?ti s? mobilizeze activul amintitelor localit??i la lupt? „cu ac?iunile antistatale ale chiaburilor pentru a îndeplini planul de livrare a cerealelor pân? la data de 26 octombrie 1940". Conform indica?iilor primite, activi?tii de partid ?i comsomoli?tii au t?b?rât în casele locuitorilor, sco?ând din poduri ultimul gr?unte. Batjocura ?i samavolniciile „eliberatorilor" au n?scut proteste în rândurile românilor din ?inutul Her?a. ??ranii din satul Culiceni Nicolae Chi?an, Constantin Chi?an ?i Pintilei Andrie?, „au protestat împotriva ridic?rii ultimului gr?unte de c?tre reprezentan?ii organelor locale ale puterii de stat, motivând c? au copii, care vor muri de foame f?r? de buc??ica de m?m?ligu?? ce li se ia cu for?a de la gur?". To?i vor fi aresta?i de c?tre organele sovietice de represalii în luna octombrie 1940, fiind învinui?i de „agita?ie antisovietic?". Lui Nicolae Chi?an, în vârst? de 43 de ani, i-a r?mas acas? so?ia cu trei copii minori. Pintilei Andrie?, la cei 37 de ani ai s?i, a l?sat în pragul casei so?ia cu trei copii. Constantin Chi?an, care avea numai 35 de ani, ?i-a luat r?mas bun pentru totdeauna de la so?ie ?i de la fiic?, fiindc? a r?mas s?-?i doarm? somnul ve?nic în p?mânturile str?ine ale Uralului.

Pedepsi?ilor li se înfigeau ace de metal sub unghii, vârâ?i la carcer?, unde trebuiau s? stea numai în picioare

E necesar de men?ionat c? în primul an de domina?ie a puterii comuniste în ?inutul Her?a, 28 iunie 1940 - 22 iunie 1941, pentru „agita?ie antisovietic?" au fost condamna?i la diferite termene de închisoare 26 de oameni. Chiar din primele zile ale dictaturii staliniste, concomitent cu represiunile economice au început represaliile politice. Organele Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS desf??oar? o ampl? activitate în direc?ia stabilirii „elementelor social-primejdioase". A pornit o total? urm?rire. O b?nuial?, o pâr? mincinoas? a agen?ilor era de ajuns ca oamenii nevinova?i s? fie aresta?i, arunca?i în fioroasele cazemate bol?evice, supu?i diverselor metode de tortur? ?i condamna?i pentru crime pe care nu le-au s?vâr?it. Victime ale politicii sângeroase, promovate pe acest picior de plai, au devenit ??ranii înst?ri?i, fo?tii primari ai comunelor din ?inut, familiile care aveau rude înrolate în rândurile armatei române. Dup? cinci zile din momentul instaur?rii puterii sovietice a fost arestat? Olimpia Onofrei din satul Lunca. Pe data de 8 iulie 1940, Vasile Nichifor ?i Nicolae Gavril ?i-au luat r?mas bun de la vatra str?mo?easc?, iar la 20 iulie a pornit spre Cern?u?i ?tefan Pogoreanu. Dup? 20 de zile au fost ridica?i Pintilei Pogoreanu, Nicolae Andriescu ?i Toader Pogoreanu. La 7 august au apucat drumul suferin?elor Catinca Anegroaie ?i Elena Ilie?. Dup? opt zile a început calvarul pentru Dumitru Posteuc?. Primul „element social-primejdios" din localitatea Pilip?u?i a devenit Mihai Hu?anu, în vârst? de 43 de ani, agricultor, arestat la 15 iulie 1940. I-a r?mas so?ia cu ?ase copii minori. Dup? zece zile a fost ridicat? Saveta Horodinc?. La 10 august au pornit sub paz? spre Cern?u?i Constantin Marcu ?i Vasile Budeanu, l?sând în urm? câte o cas? de copii. Prima victim? din satul Molni?a a devenit Constantin Gafu, arestat la 20 august 1940. So?ia Catinca, ?i cinci copila?i cu ochii plini de lacrimi ?i groaz?, s-au prins de gâtul ??ranului, care în decursul celor 50 de ani împlini?i n-a s?vâr?it nici o crim? împotriva Uniunii Sovietice. Omul a fost scos cu for?a din cas?, iar cei r?ma?i s-au pus pe bocit. Ajuns la Cern?u?i ?i întemni?at, împreun? cu al?i nenoroci?i, în stra?nica închisoare N.K.V.D.-ist?, a fost supus, ca ?i ceilal?i, interogatoriilor ?i batjocurilor cu scopul ca molniceanul s? recunoasc? faptul c?-i „du?man al poporului". Pentru atingerea scopului dat, c?l?ii stalini?ti foloseau diferite metode. Ei îi înfrico?au pe oameni, amenin?ându-i c? vor fi aresta?i copiii. Interogatoriile se desf??urau de cele mai multe ori noaptea, iar ziua nimeni n-avea voie s? doarm?. Pedepsi?ilor li se înfigeau ace de metal sub unghii, adeseori ei erau vârâ?i la carcer?, unde trebuiau s? stea numai în picioare pe parcursul timpului indicat. Primeau numai pe?te s?rat, ca s?-i chinuiasc? setea. Mul?i nu puteau s? reziste torturilor. Fiind slei?i de puteri, ei semnau toate hârtiile, ce con?ineau învinuiri false. Condamna?i astfel la diferite termene de închisoare, nevinova?ii apucau drumul gulagurilor staliniste, unde majoritatea a r?mas s? doarm? somnul ve?nic. Dup? 12 zile, a pornit sub paz? spre Cern?u?i Victoria Gociu, în vârst? de 40 de ani. Au r?mas f?r? mângâierea mamei patru copila?i de la patru la 15 ani, care au fost deporta?i mai târziu, împreun? cu tat?l lor Toader. Haralampie Palade din Godine?ti cade în ghearele c?l?ilor comuni?ti în ziua de 2 august 1940. Dup? zece luni de interogatorii, Consf?tuirea Special? de pe lâng? Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS, prin decizia nr. 57 din 3 iunie 1941, îl condamn? la opt ani de închisoare pentru faptul c? în perioada interbelic? a ocupat postul de primar al comunei Godine?ti.

În Bucovina de Nord, represiunile s-au desf??urat în trei etape: anii 1940, 1941 ?i 1944-1953

În primul an de putere sovietic?, în ?inutul Her?a au fost introdu?i în lista „elementelor social-primejdioase" 57 de persoane, care sunt condamnate la diferite termene de închisoare. Nicolai Kureleak, fost ?ef de sec?ie la Procuratura regiunii Cern?u?i, în materialul Represiunile ?i reabilitarea, scria: „În Bucovina de Nord represiunile s-au desf??urat în trei etape: anii 1940, 1941 ?i 1944-1953 [...] Dosarele erau examinate de judec?toria regional?, tribunalele militare, consf?tuiri speciale. Toate aceste persoane au fost reprimate fiind înc?lcat? legisla?ia penal?. Or, când au fost s?vâr?ite presupusele crime, în Bucovina de Nord înc? nu era instaurat? puterea sovietelor ?i, deci, activitatea represiv? nicidecum n-a fost îndreptat? împotriva statului sovietic"[5] .5 Dorind s? scape de fiorosul regim stalinist, românii din ?inutul Her?a fugeau peste frontiera, care a desp?r?it frate de frate, sor? de sor?, p?rin?i de copii. Treceau în Patria-mam?, în ?ara luminii ?i libert??ii". În informa?ia organiza?iei raionale de partid din 30 octombrie 1940, adresat? comitetului regional Cern?u?i al Partidului Comunist (bol?evic) al Ucrainei se men?iona: „În zona de frontier? de 800 de metri e foarte complicat s? aduni porumbul, cartofii ?i alte culturi târzii. Chiar strângerea roadei în mod colectiv întâmpin? mari greut??i. Astfel, în ziua de 25 octombrie, din grupul ??ranilor satului Tureatca, folosi?i la adunarea porumbului, au ie?it trei oameni ?i au rupt-o la fug? spre frontier?. Unul dintre ei a fost ucis, altul, fiind r?nit, a reu?it s? treac? ?i a nimerit în bra?ele gr?nicerilor români. O femeie, care era a treia, este re?inut?. ??ranii, care priveau, au început s? discute cu gr?nicerii români".

În categoria „tr?d?torilor patriei" au fost inclu?i locuitorii ?inutului care au încercat s? ajung? în România.

Tot în luna octombrie, opt tineri din localit??ile Horbova ?i Hrea?ca au hot?rât s? treac? în România, fiindc? nu mai puteau suporta situa?ia de jaf ?i teroare. În noaptea de 13 spre 14 octombrie 1940, în România au trecut 17 tineri din satele her?ene. În seara zilei de 17 noiembrie, un grup de locuitori din ?inut, constituind peste 80 de oameni, s-a îndreptat c?tre frontiera sovieto-român?, pe care au trecut-o lâng? localitatea Probote?ti. Ajungând pe teritoriul României, au desf??urat Tricolorul, apucând drumul în direc?ia Dorohoiului. Dup? evenimentele sângeroase de la Lunca, din iarna lui 1941, intrate în istoria plin? de durere a nordului Bucovinei ?i ?inutului Her?a ca unele din crimele odioase din prelungul ?ir de f?r?delegi s?vâr?ite de puterea sovietic? împotriva românilor, peste cotropitul col? de ?ar? a coborât p?catul altei tragerii, planificate de c?tre c?l?ii din Kremlin. În prim?vara aceluia?i an, a ap?rut Directiva Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al U.R.S.S., care prevedea aplicarea m?surilor necesare în direc?ia „cur??irii Republicii Ucrainene de elementul antisovietic". Conform indica?iilor de la Moscova, lucr?torii organelor represive din regiunea Cern?u?i au urgentat procesul de acumulare a informa?iilor referitoare la b??tina?ii meleagurilor voievodale. În luna mai, ace?ti copoi ai regimului totalitar, cu suflete pline de ur? ?i du?m?nie, adu?i din toare col?urile fostului imperiu sovietic pentru promovarea unei politici de dezna?ionalizare ?i rusificare a popula?iei române?ti, au ajuns la concluzia c? principalul „element antisovietic" îl constituie rudele „tr?d?torilor patriei". În categoria „tr?d?torilor patriei" sunt inclu?i locuitorii ?inutului, care, începând cu ziua de 28 iunie 1940, p?trun?i de n?zuin?ele spre libertate, au încercat s? ajung? ilegal în România. Unii au avut norocul s? treac? hotarul, instalat de veneticii de la R?s?rit, al?ii nimeresc în mâinile gr?nicerilor sovietici, fiind condamna?i de c?tre Consf?tuirea Special? de pe lâng? Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al U.R.S.S. la diferite termene de deten?ie în lag?rele staliniate de munc? corec?ional?. Rudele lor din actualele raioane Her?a, Hliboca, Noua Suli??, Storojine? ?i din ora?ul Cern?u?i apuc? drumul calvarului spre Siberii f?r? de sfâr?it. Încep deport?rile în mas? ale locuitorilor din ?inut, puse la cale de c?tre „sl?vitul sistem bol?evic", instaurat pe meleagurile str?mo?e?ti în ziua de 28 iunie 1940.

footer