Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Vladimir Ro?ulescu   
Joi, 25 Iunie 2015 17:05

Casa Poporului, IMColonelul în rezerv? Nicolae Kovacs omul care a condus partea cea mai secret? a lucr?rilor de la Casa Poporului a f?cut unele dezv?luiri, pu?in cunoscute ?i dezv?luite popula?iei de rând, chiar dup? r?sturnarea regimului Ceau?escu. A relatat multe aspecte privind „o re?ea de subterane", în leg?tur? cu palatul. Pentru a-?i realiza sarcinile a avut sub comand? 12.000 de militari rezervi?ti. El a dezv?luit c? în Casa Poporului sunt circa 5.000 de înc?peri ?i c? în subteran sunt ?apte etaje ?i bunc?rul antiatomic, o incint? cu pere?i gro?i de 1,5 m acoperi?i cu o plac? de eclatare, care nu poate fi penetrat? de radia?ii. Ad?postul antiatomic este compus din sala principal?, adic? punctul de comand? - cartierul general care trebuia s? aib? leg?turi telefonice cu toate unit??ile militare din România - ?i mai multe apartamente de locuit, destinate conducerii statului, în caz de r?zboi. „Sala principal? urma s? fie dotat? cu o mas? mare în mijloc ?i pe pere?i, cu un sistem de h?r?i ale României, în relief. Pentru ventila?ie s-au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pere?i. Existau 12 camere mari cu filtre de rezerv?, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente str?ine din Casa Poporului". Ca ofi?er superior specializat în construc?ii speciale, Kovacs a lucrat la tot ce înseamn? pasaje secrete realizate în timpul lui Ceau?escu. „Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate în a?a fel încât s? se poat? circula prin ele cu ma?ini cu motor electric. Tunelurile principale leag? Palatul Cotroceni de Academia Militar?, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleac? dou? tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central (actualul Minister de Interne din actuala Pia?a Revolu?iei) ?i unul spre actualul Minister al Ap?r?rii. Cele dinspre Pia?a Revolu?iei sunt întrerupte din loc în loc de u?i impresionante, de ?apte tone greutate fiecare, pentru a închide etan? zona în caz de necesitate. Au fost înglobate în acest sistem ?i catacombele mai vechi ale ora?ului, realizate în perioada interbelic?, cum este cea din zona Cotroceni, a lui Carol al II-lea. Sunt ?i multe alte tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului ?i sta?ia de metrou Izvor, care probabil c? vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilit??i publice". Unele catacombe, ?inute secrete pân? acum - mai precis cele situate în zona Pie?ei Victoria -, vor fi amenajate pentru parcaje subterane.

Concomitent cu ?antierul de la Casa Poporului, Kovacs a lucrat ?i la cl?dirile „speciale" din apropiere, actualul Hotel Marriott ?i Ministerul Ap?r?rii. Pe locul ales pentru minister exista deja un bunc?r cu un plan?eu din beton de 1,2 metri grosime, construit de nem?i prin 1942. De acolo, armata german? dislocat? în România avea leg?tur? telefonic? direct? cu Hitler. S-a încercat demolarea acelei structuri, dar era prea greu ?i am hot?rât s? o înglob?m în noul imobil. A?a a devenit construc?ia lui Hitler al doilea bunc?r antiatomic al lui Ceau?escu, care nu se afl? sub Casa Poporului ci sub Ministerul Ap?r?rii. Se poate presupune c? mai exist? ?i alte lucr?ri secrete, care se strecoar? în subsolul capitalei. In afara dezv?luirilor de mai sus se mai pot ad?uga ?i alte comentarii ?i informa?ii. Prima re?ea de catacombe din Bucure?ti a ap?rut înc? din secolul al XVIII-lea ?i a fost construit? de c?tre negustorii ?i boierii care voiau sa-?i protejeze avu?iile de tâlharii care atacau ora?ul. O zon? în care tunelurile secrete se g?sesc la tot pasul este format? între trei mari puncte strategice din Bucure?tiul vechi: Ci?migiu, Centrul Vechi ?i Mitropolie. Catacombele sunt întinse pe o distan?? impresionant?: de la Curtea Veche se poate str?bate Bucure?tiul spre Dealul Mitropoliei ?i mân?stirea Antim, spre Ci?migiu, de-a lungul str?zii Schitu M?gureanu,, apoi spre Cotroceni. Se poate vorbi ?i de un plus de mai multe ramifica?ii spre Gara de Nord ?i Bellu..

Obsedat de putere ?i siguran??, Ceau?escu a folosit militarii pentru a construi un plus de tuneluri ?i ad?posturi antiatomice. La Pia?a Revolu?iei exist? o re?ea de catacombe prin care se poate circula cu barca. Culoarele sunt betonate ?i prin ele curge un râu subteran cu un debit de 1,5 metri cubi pe secund?. "Labirintul subteran vechi al ora?ului pare neînsemnat pe lâng? cel construit din ordinul lui Nicolae Ceau?escu. Datele au parvenit de la militarii care au intrat în subteranele fostului Comitet Central, apoi Senatul României, respectiv militari de la unitatea special? de lupt? antiterorist?. Ei au intrat în aceste catacombe chiar pe 25 decembrie 1989, împreun? cu un grup de geni?ti ?i pirotehni?ti. In urma unor cercet?ri ulterioare a reie?it c? ramifica?iile subterane au coresponden?? cu circa 80 de obiective din Bucure?ti, cum ar fi cl?direa A.S.E., Casa Enescu, Opera Român? etc. Lucru foarte interesant, nimeni nu neag? existen?a acestor c?i de naviga?ie secrete, dar când se încearc? s? fie explorate, nu se permite. Arhitectul lui Ceau?escu a confirmat planul acestuia de a construi un sistem de urgen?? pe unde s? po?i circula cu metroul, ma?ina sau chiar barca pneumatic?. Camil Roguski a povestit cu câ?iva ani înainte despre lucr?rile pe care le-a f?cut la comanda lui Nicolae Ceau?escu. Casa Poporului are cel pu?in opt tuneluri de fug? ?i dou? bunc?re antiatomice. Totul este proiectat s? reziste la un cutremur devastator de chiar 9 grade Richter, la atacuri repetate cu rachete performante ?i la dou? bombe atomice lansate succesiv. Aici, diafragma zidurilor este de 1,5 metri. Un tunel de fug? cu o lungime de 60 de metri duce înspre fântânile de lâng? Pia?a Constitu?iei, altul, cu o lungime de 500 metri ?i o l??ime de 3,8 metri, ajunge la sta?ia de metrou Izvor.

In 2005, un astfel de tunel secret a fost descoperit întâmpl?tor, dup? ce a fost inundat din cauza ploii. „Sub fostul C.C. exist? mai multe c?i de acces, la nivelul subsolului doi. In decembrie 1989, tunelul care era liber, accesat cu un lift personal ?i care ar fi trebuit s?-i asigure ie?irea lui Ceu?escu trecea pe sub C.C., C.C.-U.T.C., Bdul Magheru, Intercontinental ?i f?cea leg?tura cu tunelurile tehnice de lâng? sta?ia de metrou „Universitate". Nu este un secret c? majoritatea sta?iilor de metrou au fost astfel construite încât s? poat? fi folosite ca ad?posturi antiatomice. Sub tunelul propriu - zis exist? înc? o re?ea de bunc?re ?i tuneluri mai mici, tehnice, care sunt ca un p?ienjeni? sub Bucure?ti. Prin aceste tuneluri se poate circula comod cu un anumit mijloc de transport electric. Se putea ajunge, urmând paralel traseul metroului, pân? la Palatul Prim?verii unde exista un bunc?r central, de coordonare strategic? . Din acest bunc?r, leg?tura era un tunel secret la care a lucrat, timp de trei ani, prin anii 80, o echipa de mineri de la Petrila. Leg?tura subteran? ajungea la o amenajare de la Lacul Her?str?u unde exista permanent o ?alup? rapid? preg?tit? s?-l transporte pe un alt mal ?i unde a?tepta o ma?in? cu destina?ia Clinceni - aerodrom. Dac? Ceau?escu ar fi ajuns în subteranele de sub C.C., ar fi avut posibilitea s? ajung?, foarte u?or ?i rapid, în orice punct de la periferia Capitalei", a precizat arhitectul Roguski

Casa Poporului, palatul nedatorat Parlamentului

Casa Poporului a intrat de trei ori în cartea recordurilor:
- este cl?direa care are cea mai mare greutate din lume;
- este cea mai scump? cl?dire administrativ? din lume;
- este cea mai mare cl?dire administrativ? folosit?.
Cl?direa Palatului Parlamentului se afl? situat? în partea central? a Bucure?tiului (în sectorul 5), pe locul care ast?zi se cheam? Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest ?i nord-vest, Bulevardul Na?iunile Unite spre nord, Bulevardul Libert??ii la est ?i Calea 13 Septembrie la sud. Cl?direa, cu o suprafa?? desf??urat? de 330.000 m˛, s-a înscris în „Cartea Recordurilor" la capitolul „Cl?diri Administrative", pe locul 2 în lume dup? cl?direa Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 mł ai s?i, pe locul 3 în lume, dup? cl?direa de asamblare a rachetelor spa?iale de la Cape Canaveral, din Florida ?i dup? piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. Constructia dep??e?te cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt. De aceea poate fi considerat? o lucrare faraonic?: m?soar? 270 m pe 240 m, 86 m în?l?ime, ?i 92 m sub p?mânt. Are 12 nivele la suprafa?? ?i alte 8 subterane. Pe vertical? se disting trei registre, care corespund totodat? ?i unor zone func?ionale distincte. Cl?direa are aproximativ 1000 înc?peri, dintre care 440 birouri, peste 30 s?li ?i saloane, patru restaurante, trei biblioteci, dou? parc?ri subterane, o sal? de concerte. Numele s?lilor ?i saloanelor din Palatul Parlamentului au fost alese dup? 1989, ele evocând evenimente importante din istoria poporului român sau personalit??i cunoscute pe plan mondial. Majoritatea sunt legate de aspira?ia românilor pentru Unire ?i de istoria parlamentarismului în România.

Casa Poporului a fost construit? în cadrul proiectului Bucure?ti. Dup? cutremurul din 1977, Nicolae Ceau?escu a ordonat reconstruirea Bucure?tiului ca un nou ora?, a?a c?, începând cu anii 1978-79, a avut loc concursul la nivel na?ional pentru reconstruirea Bucure?tiului. Dup? un concurs ce a durat aproape 4 ani, arhitecta Anca Petrescu a câ?tigat postul de arhitect ?ef al celui mai controversat proiect construit pân? acum în România. Dup? cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceau?escu a c?utat un amplasament pentru a dezvolta un program foarte mare de investi?ii. S-a preluat o idee a regelui Carol al II-lea din 1935, în al c?rei proiect era prev?zut? construirea Camerei Deputa?ilor pe Dealul Arsenalului. Acest proiect fusese conceput de cei mai mari arhitec?i ai vremii. In 1938 s-a anun?at începerea demol?rilor în vederea deschiderii acestui ax. A venit Al Doilea R?zboi Mondial ?i lucrurile au r?mas doar pe hârtie pân? în 1983, când a început construirea Casei Poporului. Ceremonia oficial? a a?ez?rii pietrei fundamentale având loc la data de 25 iunie 1984. ?antierul propriu zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste 7 km˛ din vechiul centru al capitalei ?i relocarea a peste 40.000 de oameni din aceast? zon?. Printre cl?dirile disp?rute se num?r?: M?n?stirea V?c?re?ti, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Na?ionale si Stadionul Republicii. In 1989 costurile cl?dirii erau estimate la 1,75 miliarde dolari S.U.A., iar în 2006 la 3 miliarde euro. Construc?ia are o lungime de 270 metri, l??ime de 245 metri, în?l?ime de 86 metri (peste cota 0), adâncime de 92 metri (sub nivelul solului) ?i o suprafat? construit? la sol de 66.000 metri p?trati. Cl?direa este compus? din 23 de corpuri. Proiectul de reconstruire central? a Bucure?tiului, cuprindea pe lâng? Casa Poporului ?i alt? serie de cl?diri, cum ar fi: Ministerul Ap?r?rii Na?ionale, Casa Radio, Hotelul Marriott-Casa de Oaspe?i, Casa Academiei Române, Parcul Izvor ?i Bulevardul Victoria Socialismului.
Materiale ?i for?? de munc? folosite: 1.000.000 mł de marmur?, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de o?el, 20.000 de tone de nisip, 1.000 de tone de bazalt, 900.000 mł de esen?e de lemn, 3.500 de tone de cristal, 200.000 mł de sticl?, 2.800 de candelabre, 220.000 m˛ de covoare, 3.500 m˛ de piele. La construc?ie au participat 200 arhitec?i ?i aproximativ 20.000 muncitori care au lucrat în trei ture, 24 ore pe zi.

Palatul Parlamentului ?i beneficiarii

Construc?ia Casei Poporului, cl?dire admirat? si contestat? de pu?ini români otr?vi?i în sim?iri, a inceput în 1984 ?i ini?ial ar fi trebuit finalizat? în numai 2 ani. Termenul a fost prelungit apoi pân? în 1990, însa nici în prezent nu este finalizat?. Numai 400 de înc?peri ?i 2 s?li de ?edin?e sunt finisate ?i folosite, dintr-un total de 1.100 de spa?ii proiectate. Cl?direa are patru niveluri subterane ?i dou? ad?posturi antiatomice, pentru c? Nicolae Ceausescu se temea de un r?zboi nuclear. Aceast? grij? era indrept??it?, având în vedere c? m?re?ul proiect a început în timpul R?zboiului Rece. Se pare c? ar fi cerut construirea unor tuneluri subterane, care sa-l duc? în siguran?? pân? la aeroportul Otopeni, de unde s? poat? fugi din ?ar?, în caz de primejdie. Inginerul Traian Popp, care a lucrat pe ?antier, a confirmat existen?a unui tunel care face leg?tura între subsolul Casei Poporului ?i re?eaua de metrou, undeva între sta?iile Izvor ?i Politehnica. Nu exista îns? un metrou secret care s? ajung? pân? la Otopeni. La început lucr?rile au fost conduse de arhitectul Cezar L?z?rescu, unul dintre cei expropia?i din cartierul Uranus. Casa lui a fost d?râmat? pentru a face loc noului Bulevard Victoria Socialismului, a?a cum a fost demolat aproape întregul cartier Uranus, 57.000 de familii fiind mutate for?at (dup? alte surse 40.000 de familii). Func?ia de conduc?tor al ?antierului a fost preluat? ulterior de arhitecta Anca Petrescu, proiectanta palatului. Muncitorii de pe ?antier au l?sat în urma lor pove?ti. Unele amuzante, altele înfrico??toare. S-au g?sit ?i mesaje scrise de zidari glume?i, pe pere?ii Palatului, precum: „Maria + Casa Poporului", sau „A.M.R. (Au mai r?mas) 197, 196, 195 ... zile". S-a vorbit mult despre lucr?torii care ?i-au g?sit sfâr?itul aici, pe cel mai mare ?antier al ??rii. Documentele confirm? 27 de mor?i în accidente de munc?, îns? au circulat ?i înc? circul? zvonuri legate de muncitori uci?i, pentru a p?stra t?cerea asupra unor tuneluri, sau camere secrete din cl?dire. Zvonuri false, contrazise chiar de arhitecta ?ef?, Anca Petrescu. Aceasta a infirmat cu t?rie aceste ipoteze fanteziste, precizând c?, atunci când murea un muncitor, procurorii militari f?ceau o anchet? am?nun?it? ?i se c?uta un vinovat. Prin urmare, dispari?ia unor angaja?i nu ar fi fost trecut? u?or cu vederea.

Compara?ie cu piramida Keops

Dispari?ia cartierului Uranus nu a fost o pierdere pentru Bucure?ti ci o binefacere, A fost un cartier mizer înc? dintre cele dou? r?zboaie mondiale, cartier Dormitor, în care colc?iau borfa?ii, ho?ii ?i prostituatele. Str?zile erau înguste, cu case scunde ?i vetuste. Era un amestec de case dubioase ?i de gospod?rii cu gr?dini?e, cu bolte de vi?? ?i pomi. Cl?dirile înalte erau rare, iar o parte mare din re?eaua stradal? nu avea canalizare. Uranus era un cartier al lumii s?race ?i interlope, cartier care s-ar fi spulberat curând într-o mare capital?. Ceau?escu a avut ne?ansa de a fi decis ?tergerea acelui focar de infec?ie, de înapoiere ?i de mahalagism.
Biserici demolate pentru a face loc Casei Poporului: Enei (1977), Alb? Post?vari, (1984), Ms. Cotroceni, (1984), Izvorul T?m?duirii (1984), Sf. Nicolae, (1986), Sf. Nicolae Jitni?a, (1986), Ms. Pantelimon, (1986), Doamna Oltea, (1986), Olteni, (1987), Sf. Vineri, (1987), Ms. V?c?re?ti, (1987), Sf. Spiridon Vechi, (1987), Bradu Staicu, (1987), Sf. Treime, (1987), Sf. Mina, (1985), Izvorul T?m?duirii, (1982), Buna Vestire, (1981). Toate acestea dovedeau s?r?cia poporului nostru din ultimile 2-3 secole, lipsa de imagina?ie a unor me?teri cu pu?in? voca?ie ?i f?r? de imagina?ie. Un num?r de 11 l?ca?uri, mai valoroase au primit fonduri pentru a fi mutate prin metode moderne. Dintre acestea, inginerul Eugen Iord?chescu a mutat opt: Mihai Vod?, Ansamblul Antim, biserica M?n?stirii Schitul Maicilor, bisericile Olari, „Sfântul ?tefan„" Cuibul cu barz?, „Sfântul Ilie" - Rahova, „Sfântul Ioan" sau „Sfântul Ionic?" - Pia??, „Sfântul Gheorghe" - Capra. Nu trebuie uitat c? pentru a construi Parisul modern, între anii 1853-1870, marele architect al lui Napoleon al III-lea, baronul Georges-Eugene Haussman a demolat f?r? restric?ii toate bisericile ?i capelele care i-au stat în calea proiectelor. De?i lucr?rile la construc?ia Casei Poporului au fost inaugurate pe 25 iunie 1984 în prezen?a Ceau?e?tilor, marele edificiu nu a fost terminat în totalitate nici pân? în ziua de azi. Potrivit arhitectei Anca Petrescu, instala?iile din subteran au r?mas neterminate. Cei ce au guvernat România dup? Nicolae Ceau?escu nu au fost în stare s? termine edificiul nici dup? un sfert de secol. Ni?te nevolnici, ho?i ?i apatrizi.

In 1990, magnatul american Rupert Murdoch a vrut s? cumpere cl?direa, cu 1 miliard de dolari, dar oferta sa a fost refuzat? (nu începuse Marea vânzare a ??rii). In prezent, Casa Poporului este evaluata la 3 miliarde de euro. Din 1994 în cl?dire func?ioneaz? Camera Deputa?ilor, dup? ce sediul ini?ial al institu?iei, Palatul Camerei Deputa?ilor , a fost donat de stat Bisericii Ortodoxe Române. Începând din 2004 aici se afl? ?i Senatul României, ini?ial fiind g?zduit în fosta cl?dire a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. De asemenea, Palatul parlamentului g?zduie?te în numeroasele sale s?li ?i saloane, o întreag? varietate de evenimente, expozi?ii sau întâlniri. În perioada 2003-2004 a fost construit? o anex? din sticl? de-a lungul ascensoarelor exterioare. Aceast? construc?ie are ca scop facilitarea accesului la Muzeul Na?ional de Art? Contemporan? (M.N.A.C.), deschis în 2004, dup? o reamenajare în aripa vestic? a palatului. În aceea?i perioad?, un proiect ce sus?inea arborarea unui steag uria? a fost anulat ca urmare a protestelor venite din partea publicului. Un drapel se afla deja arborat pe cl?dire dar a fost îndep?rtat împreun? cu suportul. Restaurantul, accesibil doar politicienilor, a fost renovat, proiect urmat de amenajarea unei piscine, saune ?i a unor facilit??i sportive la nivelul 1 al subsolului. De asemenea, din 1995, cl?direa g?zduie?te sediul Ini?iativei de Cooperare Sud-est European? (S.E.C.I.), o organiza?ie ce are ca scop o colaborare pentru reducerea nivelului criminalit??ii transfrontaliere în ??rile membre. O mare parte din cl?dire (aripa vestic?, parte din aripa de est, parte din al doilea nivel, nivelul 3 subsol ?i celelalte aflate sub acesta), urmeaz? a fi terminate. Intre timp, o parcare subteran? se construie?te în locului unui fost stadion, momentan folosit ca depozit, care a fost acoperit în timpul construc?iei palatului. De asemenea, se are în plan construirea unor tunele ce leag? Calea 13 Septembrie cu subsolul cl?dirii.

Adev?rate comori din interiorul construc?iei sunt numeroasele sculpturi în marmur?. La acestea se mai adaug? 700 de candelabre de cristal ?i u?i sculptate în lemn, care valoreaz? o adev?rat? avere. Laminatoarele din bronz turnat sunt unice ?i reprezint? o adev?rat? comoar? ascuns? între pere?ii Casei Poporului. Nici decora?iunile din interiorul înc?perilor nu sunt ieftine: covoarele enorme, draperiile create manual ?i clan?ele din metale rare alc?tuiesc opulen?a cl?dirii. Pe lâng? acestea, monumentul este decorat cu sculpturi din ipsos, f?cute în acea vreme în m?rime natural?. La rândul lor, decora?iunile sunt înfrumuse?ate cu foi?e sub?iri de aur. Inaugurarea oficial? a palatului s-a desf??urat în ziua de 25 iunie 1984 în prezen?a Familiei Ceau?escu, cu toate c? marele edificiu nu era terminat în totalitate. ?i dup? cum am spus, nu a fost terminat nici pân? în ziua de azi. Probabil c? dac? ar fi tr?it, Nicolae Ceau?escu ar mai fi ad?ugat Bucure?tiului ?i alte edificii remarcabile. Prin colec?ia de cl?diri unicat, s-ar fi al?turat epocii lui Carol I-ul.

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer