Revista Art-emis
Din tran?eele invizibile ale celui de-Al Doilea R?zboi Mondial (1) PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Joi, 28 Mai 2015 20:45

ArhivaDeclara?ie. 17 Maiu 1950[1]

Subsemnatul Traian Teodorescu, condamnat la munc? silnic? pe via??, fost general în rezerv?, n?scut în anul 1896 Ianuarie 28, în comuna Meri Goala Jud.Teleorman, fiu al Cristu (+) ?i al Sitei, declar urm?toarele:
1. Dup? ruperea rela?iunilor diplomatice dintre Anglia ?i România în anul 1941, am primit ordin dela Mare?alul Antonescu s? p?strez contactele mai departe cu Ambasada Britanic? din Ankara precum ?l cu cea American?.
2. Aceste contacte le-am p?strat pe toat? durata r?zboiului - cu ?tiin?a Mare?alului Antonescu ?i a Marelui Stat Major român - pân? la încheierea Armisti?iului în anul 1944.
3. In Ianuarie 1944, pe când eram Ata?at Militar al României în Turcia am fost convocat de ata?atul militar american, maiorul Sieger, care m-a întrebat care ar fi aportul ?i atitudinea armatei române în cazul unei eventuale debarc?ri aliate în Balcani, în scopul creierii unui front Balcanic. Am r?spuns Maiorului Sieger c? voiu întreba la Bucure?ti dar c? nu cred posibil? o colaborare a armatei noastre cu armatele aliate f?r? s? avem garan?ia aliat? c? ?ara noastr? nu va fi ocupat? de trupele ruse?ti. ?tiam c? acesta este punctul de vedere al Mare?alului Antonescu, din discu?iuni anterioare pe care le avusesem cu dânsul, care a considerat c? inamicul de totdeauna al României a fost Rusia. Desp?r?indu-m? de Maiorul Sieger, am telegrafiat imediat, cifrat, la Bucure?ti, convorbirea cu Maiorul Sieger ?i am cerut r?spuns. În acela? timp, profitând de ocazie c? ministrul nostru dela Ankara, Dl. Alexandru Cretzianu se g?sea la Bucure?ti, i-am f?cut un raport în care relatam convorbirea avut? cu Maiorul Sieger, atr?gându-i - dup? cât îmi amintesc - aten?iunea asupra faptului c? ni se ofer? o bun? ocaziune de a ne desprinde de germani ?i cerându-i în acest scop s? vorbeasc? personal cu Mare?alul Antonescu dela care s?-i cear? un r?spuns prompt ?l precis. Peste câteva zile, Dl. Alex Cretzianu, întorcându-se la Ankara mi-a adus un memoriu din partea Mare?alului Antonescu în care acesta, dup? ce, într-o lung? introducere, f?cea un istoric cu condi?iunile în care România a fost obligat? s? încheie alian?a cu Germania, ar?ta:
- s? nu se cear? României s? fac? un act de tr?dare contra Alia?ilor ei, Germanii, o ?ar? mic? neputându-?i permite o asemenea atitudine;
- cea mai bun? misiune ce s-ar putea încredin?a Armatei Române ar fi ca împreun? cu trupele germane s? men?in? pe Ru?i, cât mai departe spre R?s?rit, pentru ca la ad?postul acestui front trupele aliate s? poat? debarca în Balcani.
- de îndat? ce armatele aliate ar ajunge la Dun?re, nici un soldat român nu va trage un foc de arm? contra trupelor aliate. De acord cu Dl. Alexandru Cretzianu, am tradus memoriul Mare?alului Antonescu, în limba francez? pe care l-am înaintat apoi ata?a?ilor militari englez ?i american pentru a fi transmis la Cairo Generalului Wilson Comandantul suprem al for?elor aliate de pe teatrul de opera?iuni Mediteranian.

Se pare c? memoriul Mare?alului, Antonescu nu a mul?umit pe Generalul Wilson care, prin dou? sau trei telegrame a cerut Mare?alului Antonescu s?-?i defineasc? mai precis atitudinea[2]. Aceste telegrame s-au transmis prin Dl. Alexandru Cretzianu a?a c? nu cunosc în detaliu con?inutul lor cât nici r?spunsurile Mare?alului Antonescu Mare?alul Antonescu urm?rea, dup? cât ?tiu eu, ca în momentul când Armisti?iul va fi încheiat sau opera?iuni de colaborare româno-aliate s-ar desf??ura în Balcani, România s? fie ocupat?, la sosirea Ru?ilor, de c?tre trupele aliate anglo-americane.
Drept pentru care dau prezenta declara?ie pe care o semnez propriu ?i nesilit de nimeni.
(ss) T. Teodorescu

Not?: documentul a fost pus la dispozi?ia redac?iei de c?tre cercet?torulo col. (r) Mircea Vâlcu Mehedin?i
________________________________________
[1] Fond C.C. al P.C.R., Colec?ia 147, Dosar 14.
[2] Mircea Vâlcu Mehedin?i - Era previzibil ca americanii s? nu fie de acord cu cererile Mare?alului Antonescu, deoarece nu aveau inten?ia de a deschide un front în Balcani, fiindc? sferele de influen?? în Europa, dup? terminarea r?zboiului, fuseser? deja împ?r?ite. Se ?tie doar c?, „strategic", orice armat? (stat) î?i face un plan cu dou? variante: câ?tigarea sau pierderea r?zboiului. În ambele variante se fac planuri „strategice" pentru m?surile ce se vor lua dup? terminarea unui r?zboi. Deci, aceste m?suri sunt gândite, puse în planuri am?nun?ite, cu mult timp înainte de sfâr?itul r?zboiului.

footer