Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Duminică, 24 Mai 2015 17:47

Col. (r) Dr. Tiberiu T?nase, art-emisApari?ia primelor structuri de informa?ii īn Romānia

12 noiembrie 1859 - Opera reformatoare ini?iat? de Alexandru Ioan Cuza cuprinde ?i institu?ionalizarea primelor structuri de informa?i. Astfel, la aceast? dat?, īn cadrul Statului Major al Armatei apare ca element de structur? Sec?ia a II-a, primul serviciu de informa?ii al Armatei Romāne. Acesta func?ioneaz? pān? īn anul 1865, cānd Statul Major este desfiin?at, iar atribu?iile sale administrative sunt trecute la Ministerul de R?zboi.
1865 - Marele Stat Major ?i-a creat, dup? modelul francez, o Sec?ie a II-a care se ocupa de culegerea, analizarea ?i sintetizarea informa?iilor cu caracter militar.
Īn anii care au urmat R?zboiului de Indepeden??, devine tot mai necesar? existen?a unor structuri de informa?ii care s? func?ioneze atāt pe timp de pace, cāt ?i īn situa?ii de r?zboi. In 1882 se reīnfin?eaz? Marele Stat Major al Armatei, īn cadrul c?ruia Sec?ia a II-a este de „informa?iuni, comunica?iuni ?i transporturi".

Īnfiin?area primei institu?ii de inv???mānt de specialitate in Romānia

1889 - La ?coala Superioar? de R?zboi, se introduce primul curs de specialitate, īn care un capitol distinct trateaz? „serviciul informa?iilor". Pān? īn anii din preajma Primului R?zboi Mondial, nu a existat, totu?i, o organizare sistematic? a culegerii de informa?ii care s? faciliteze cunoa?terea īn detaliu a poten?ialilor inamici.
1892 aprilie 19 - Īn cadrul Ministerului de Interne a fost īnfiin?at Biroul Siguran?ei Generale, devenit īn martie 1908, Direc?ia Poli?iei ?i Siguran?ei Generale. Atribu?ii īn domeniul culegerii de informa?ii mai aveau ?i Prefectura Poli?iei Capitalei ?i Inspectoratul General al Jandarmeriei.
1913 ianuarie 13 - A fost adoptat? Legea privind spionajul īn timp de pace, care prevedea pedepsirea celor vinova?i de tr?dare ?i spionaj cu īnchisoarea de la 2 la 15 ani.

Serviciile de informa?ii romāne?ti īn Primul R?zboi Mondial

1914-1916 - Īn perioada Īn care statul romān adopt? politica de neutralitate, comunitatea informativ? este format? din reprezentan?ele diplomatice, structurile specializate din Ministerul de Interne ?i Jandarmerie, Biroul Mixt, Biroul 5 din Sec?ia a II-a a Marelui Stat Ma¬jor, Serviciul Supravegherii ?tirilor de la Po?ta Central? ?i Biroul de Cercet?ri ?i Informa?iuni de pe lāng? Ministerul Justi?iei.
1916 - Intrarea Romāniei īn r?zboi g?se?te serviciile de informa?ii īn imposibilitate de a īntreprinde ac?iuni coordonate de culegere de informa?ii. Situa?ia este cu atāt mai grav? cu cāt majoritatea ??rilor combatante, inclusiv ??rile vecine Romāniei, investiser? deja resurse considerabile pentru crearea unor astfel de sisteme.
1917 martie - A fost creat de c?tre Mihail Moruzov un Birou de Siguran?? al Deltei Dun?rii, cu personal provenit de la Siguran?a General?, dar care lucra pentru Marele Cartier General. Acest embrion al unei structuri informative civile, care actiona īn beneficiul armatei, a fost desfiintat īn vara anului 1920.
Dup? r?zboi, prin reforme structurale, se formeaz? treptat o comunitate informativ? īnchegat?, compus? din Consiliul Superior al Ap?r?rii ??rii, Biroul Permanent al Micii Īn?elegeri, structurile informa¬tive ?i de siguran?? din Ministerul de Interne ?i Serviciile specializate din Ministerul Ap?r?rii Na?ionale. Īntre acestea, o importan?? apreciabil? are Serviciul Secret de Informa?ii al Armatei Romāne.

Structurile informative romāne?ti in perioada interbelic?

1924 - Consiliul Superior al Ap?r?rii T?rii īl nume?te pe Mihail Moruzov, fost ofi?er de siguran??, Īn fruntea Serviciului Secret de Informa?ii al Armatei Romāne. Moruzov prime?te sarcina de a construi un serviciu civil de informa?ii, ata?at Marelui Stat Major, luānd ca model ?i adaptānd la specificul societ??ii romāne?ti structurile similare din Anglia, Fran?a ?i Statele Unite.
1925 mai 1 - Īn cadrul Sec?iei a II-a a Marelui Stat Major a fost angajat Mihail Moruzov, la Biroul de c?utare a informa?iilor. Dup? eforturi intense care au durat cā?iva ani, Moruzov a reu?it s? conving? conducerea Marelui Stat Major s? accepte īnfiin?area unui Serviciu Secret, īncadrat cu func?ionari civili „pentru culegerea, verificarea ?i completarea informa?iilor care intereseaz? armata".
1927 - Se realizeaz? primele cooper?ri īntre Serviciul Secret condus de Moruzov ?i serviciile similare franceze ?i britanice.
1930 iunie 10 - A fost emis? o lege asupra spionajului īn timp de pace, care agrava pedepsele.
1934 - Se aprob? prima schem? de organizare oficial? a Serviciului Secret care cuprindea o Sec?ie de Informa?ii Externe, una de Contrainforma?ii, un Birou Juridic ?i un Birou Tehnic. Tot īn acest an se accentueaz? tendin?a centrifug? a lui Mihail Moruzov, de a scoate Serviciul Secret din structura armatei pentru a-l plasa sub autoritatea Palatului Regal, ac?iune care se va concretiza de facto īn 1938, dar nu ?i de jure.
20 aprilie 1934 - intr? īn vigoare primul regulament care fixeaz? cadrul institu?ional al Serviciului Secret de Informa?ii ?i principalele sale atribu?ii.
Serviciile de informa?ii romāne?ti īn cel de-Al Doilea R?zboi Mondial
- 1934-1940 - Sub conducerea lui Mihail Moruzov, Serviciul Secret de Informa?ii īncepe s? practice o culegere sistematic? de date, utilizānd cele mai moderne mijloace ale vremii: agentura secret?, leg?turile cu ata?a?ii militari, cenzura coresponden?ei etc.
1937 februarie - se realizeaz? prin schimb de informa?ii īntre Serviciul Secret condus de Moruzov ?i Abwehr (Serviciul Secret de informa?ii al armatei germane).
1939 aprilie - īn cadrul Sec?iei a II-a a Marelui Stat Major au fost īnfiin?ate Birouri statistice militare la Ia?i, Bucure?ti ?i Cluj cu atribu?ii contrainformative.
1940 noiembrie 12 - a fost emis Decretul-lege nr. 3818 privind organizarea Serviciului Special de Informa?ii (fostul Serviciu Secret), care a func?ionat pe lāng? Pre?edin?ia Consiliului de Mini?tri.
1940-1945 - Serviciului Secret de Informa?ii ii revine un rol coordonator, de „primus inter pares".
12 noiembrie 1940 - Este elaborat un nou Decret-Lege de organizare ?i func?ionare a Serviciului Secret de Informa?ii. Īn fruntea serviciului este numit Eugen Cristescu, fost ?ef al Siguran?ei, adversar de temut al activit??ilor extremiste de dreapta ?i de stānga. Misiunea sa este una deosebit de grea: reconstruc?ia serviciului īn condi?iile unei efervescen?e a evenimentelor interne si internationale. Este perioada īn care Serviciul Secret de Informa?ii colaboreaz? cu bune rezultate cu o serie de structuri occidentale aliate (germane ?i italiene), dar p?strānd ?i leg?turi cu structurile similare britanice ?i americane.
1942 noiembrie 21 - a fost adoptat? Legea nr. 687 pentru combaterea transmiterii de informa?ii ?i a sabotajului.
1943 august - este elaborat un decret-lege de organizare a Serviciului Special de Informatii.
Modific?rile configura?iei frontului ?i adaptarea obiectivului strategic na?ional la situa?ia politic? de dup? 23 august 1944 produc importante muta?ii ?i īn cadrul Serviciului Special de Informa?ii. Eugen Cristescu este acuzat de noile autorit?ti de „mare tr?dare national?" ?i condamnat la īnchisoare pe via??. Conduc?torii care se perind? īn perioada urm?toare la conducerea Serviciului Secret de Informatii sunt fie foste cadre de informatii ale U.R.S.S., fie cu largi vederi pro-sovietice.
1944 septembrie 15 - Prin Decretul-lege nr. 1695, Serviciul Special de Informa?ii a fost trecut īn subordinea Ministerului de R?zboi, schimbāndu-i-se ?i denumirea īn Serviciul de Informa?ii al Ministerului de R?zboi (S.I.M.R.).
1945 aprilie 27 - cu Decizia ministerial? nr. 79 din 27 aprilie 1945, Serviciul de Informa?ii este trecut īn subordinea Pre?edin?iei Consiliului de Mini?tri, fiind redenumit Serviciul Special de Informa?ii.
1947 martie - A fost īnfiin?at Serviciul de Informa?ii al Armatei, aflat īn subordinea Marelui Stat Major.

Structuri informative romāne?ti īn perioada r?zboiului rece

1948 august 30 - Prin Decretul nr. 221 a fost īnfiin?at? īn cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Direc?ia General? a Securit??ii Poporului (D.G.S.P.), format? din 10 direc?ii centrale ?i 12 direc?ii regionale. Pān? īn anul 1964, un rol īnsemnat īn dirijarea noii institu?ii i-au avut consilierii sovietici.
1948 - Este īnfiintat? Directia General? a Securit??ii Poporului, pān? Īn 1951 men?ināndu¬se Īn paralel ?i Serviciul Special de Informa?ii, cu sarcini de informatii externe si contraspionaj, atribu?ii mult prea delicate pentru competen?a Directiei Generale a Securit?tii Poporului.
1951 martie 30 - D.G.S.P. a devenit Directia General? a Securit?tii Statului (D.G.S.S.) care cuprindea ?i o Direc?ie de Informa?ii Externe (D.I.E.) , cu programe care vizau cele mai diverse sectoare din īntreaga Europ?.
1952 septembrie 20 - D.G.S.S. se desprinde din Ministerul de Interne ?i se transform? īn Ministerul Securit??ii Statului, care se reintegreaz? īn Ministerul de Interne īn septembrie 1953.
1956 iulie 11 - Prin HCM nr. 1361, īn cadrul Ministerului de Interne s-a īnfiin?at Departamentul Securit??ii ?i Departamentul Internelor.
1958 - Ultimele trupe sovietice se retrag de pe teritoriul Romāniei.
1960-1965 - „Desatelizarea" par?ial? fa?? de Moscova īncepe s? se resimt? ?i īn cadrul Securit??ii. Au loc epur?ri semnificative, Īn urma c?rora sunt īndep?rta?i mul?i dintre ofi?erii impu?i de la Moscova.
1967 iulie 22 - odat? cu Decretul nr. 710, īn cadrul Ministerului de Interne a īnceput s? func?ioneze Departamentul Securit??ii Statului (D.S.S.), condus de un Consiliu al Securit??ii Statului (C.S.S.), care avea īn frunte un pre?edinte cu rang de ministru.
1968 aprilie 4 - Consiliul Securit??ii Statului s-a desprins din Ministerul de Interne ?i a func?ionat ca organ central de stat.
1968 - Dup? criza din Cehoslovacia, se pro¬duce o nou? epurare. Este īnfiin?at? U.M. 09101 A, transformat? apoi īn U.M. 0110, īns?rcinat? cu informa?iile ?i contra informa?iile pe spa?iul sovietic. Īn ciuda acestor transform?ri, Securitatea ī?i p?streaz? caracterul preponderent represiv, chiar dac?, pe lāng? misiunile de poli?ie politic?, continu? eficient activitatea de informa?ii ?i contrainforma?ii.
1972 aprilie 9 - Prin Decretul nr. 130, Consiliul Securit??ii Statului a reintrat īn cadrul Ministerului de Interne. Departamentul Securit??ii Statului a fost reorganizat īn ?ase direc?ii principale (informa?ii interne, contrainforma?ii economice, contraspionaj, contrainforma?ii militare, securitate ?i gard? ?i cercet?ri penale).
1989 decembrie 30 - Printr-o hot?rāre a Consiliului Frontului Salv?rii Na?ionale, organele de securitate au fost dizolvate.

Īnfiin?area Serviciului Romān de Informa?ii (S.R.I.)

1990 martie 26 - Prin Decretul nr. 181, este īnfiin?at Serviciul Romān de Informa?ii, institu?ie de stat specializat? Īn domeniul culegerii de informa?ii privind siguran?a na?ional?. Organizarea ?i func?ionarea noii institu?ii sunt reglementate prin lege de c?tre primul Parlament ales dup? Revolu?ia din 1989 (Legea nr. 51/1991, Legea nr.14/1992 ?i art. 62, Iit. g, din Constitutia Romāniei) .
1991 iulie 29 - A fost emis? Legea nr. 51 privind siguran?a na?ional? a Romāniei, care stabile?te noile amenin??ri la adresa siguran?ei na?ionale. Sunt stabilite ca organe de stat cu atribu?ii īn domeniul siguran?ei na?ionale Serviciul Romān de Informa?ii, Serviciul de Informa?ii Externe, Serviciul de Protec?ie ?i paz?, precum ?i structuri interne specializate din cadrul Ministerului Ap?r?rii Na?ionale, Ministerului de Interne ?i Ministerului Justi?iei. Activitatea pentru realizarea siguran?ei na?ionale este coordonat? de c?tre Consiliul Suprem de Ap?rare a ??rii.
1992 februarie 24 - Prin Legea nr. 14, privind organizarea ?i func?ionarea Serviciului Romān de Informa?ii au fost stabilite principalele sarcini ?i atribu?ii ale institutiei.
2001 noiembrie - Consiliul Suprem de Ap?rare a ??rii a aprobat un nou Regulament de func?ionare a Serviciului Romān de Informa?ii, adaptat noii etape prin care trece statul romān.

footer