Revista Art-emis
1941 Raportul Guvernatorului Transnistriei, Gheorghe Alexianu privind situa?ia ora?ului Odesa PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 24 Mai 2015 17:22

Basarabia - Scrisori c?tre Mare?alul Ion Antonesc - Alexandru Moraru-2Rod al unei cercet?ri asidue a arhivelor, prezentarea unor documente „nude", f?r? comentarii ori subiectivisme, importanta lucrare a cunoscutului istoric Alexandru Moraru, „Basarabia - Scrisori c?tre Mare?al"[1], constituie o contribu?ie substan?ial? la recuperarea istoriei reale, „necosmetizate" a României. Raportul Guvernatorului Transnistriei Gh. Alexianu, privind situa?ia ora?ului Odesa pe timpul administra?iei române?ti, înaintat Conduc?torului Statului, Mare?al Ion Antonescu. Documentul[2], datat 7 noiembrie 1941 este o dovad? irefutabil? a atitudinii corecte a profesorului universitar Gheorghe Alexianu fa?? de popula?ia ora?ului Odesa ?i fa?? de evrei. Judecat de sovietici ?i achitat, Gheorghe Alexianu a f?cut parte din grupul celor patru care au fost asasina?i prin sentin?a Tribunalului Poporului din 1946, la Jilava. O pagin? dureroas? a Istoriei Neamului Românesc. Documentul poate fi g?sit printre alte 190 de reproduceri de documente, în volumul „Basarabia - Scrisori c?tre Mare?al". (Ion M?ld?rescu)

Raportul Guvernatorului Transnistriei Gh. Alexianu, privind situa?ia ora?ului Odesa pe timpul administra?iei române?ti, înaintat Mare?alului ion Antonescu, Conduc?torul Statului

Comandamentul de C?petenie al Armatei
Departamentul Guvernatorului Civil al Transnistriei
Tiraspol, 7 Noiembrie 1941
02821/10 Noiembrie 1941

Domnului Ion Antonescu
Mare?al al României, Comandant de C?petenie al Armatelor ?i Conduc?torul Statului

În zilele de 3, 4 ?i 5 Noiembrie 1941, am inspectat în mod am?nun?it Odesa cu toate întreprinderile, instala?iile ?i posibilit??ile sale de func?ionare ?i v? prezint constat?rile ?i observa?iile de mai jos:
1. Înf??i?area general? a ora?ului. De la prima vizit? pe care am f?cut-o în ziua de 19 Octombrie 1941 , când am instalat autorit??ile administrative ?i pân? azi înf??i?area general? a ora?ului este de nerecunoscut. Toate baricadele au fost înl?turate, toate str?zile se repar?, cadavrele au fost îngropate, str?zile sunt curat m?turate ?i tot gunoiul este c?rat afar?. Î?i face o pl?cere s? te plimbi prin ora?.
2. Apa. Func?ioneaz? în condi?ii normale. Mai exist? înc? dificult??i, deoarece din cauza bombardamentelor conductele sunt sparte ?i este pierdere mare pe traseu. Totu?i, pentru moment nu se poate da ap? decât dou? ore diminea?a ?i dou? ore seara, când rezervele de motorin? sunt suficiente ?i pân? vom face rezerve noi trebuie ca m?sur? de precau?ie s? facem economie.
3. Lumina electric?. Aici situa?ia este mult mai grea. Toate instala?iile ?i toate întreprinderile industriale din Odesa func?ionau cu curent electric. For?a motric? din Odesa se cifra la 40.000 Kw. Toat? aceasta este iremediabil distrus?. Prim?ria a reu?it, prin mare str?duin??, s? ne pun? în func?iune diferite motoare de la fabrici mai mici, care au r?mas nedistruse, putând furniza abia 1600 Kw. Peste câteva zile se vor putea pune în ac?iune ?i alte motoare în total de 6 000 Kw ?i s? se lucreze asiduu pentru m?rirea debitului la 10 000 Kw. În chipul acesta vom putea satisface nevoile cele mai stringente de lumin? ?i vom putea pune în mi?care ?i întreprinderile industriale.
4. Tramvaiele
Dup? str?duin?i l?udabile, parte din tramvaiele de la Odessa au fost redate circula?iei înc? din ziua de 3 Noiembrie. Sunt redate deocamdat? numai 2 linii ?i în scurt? vreme, pe m?sur? ce debitul curentului electric va spori, se vor pune în circula?ie ?i alte linii, pân? la normalizare. În Odesa func?ionau 22 linii de tramvaie, cu un num?r de peste 150 vagoane ?i cu un personal de aproximativ 3 500 oameni. Trebuie s? ar?t c? în curtea garajului de tramvaie s-au g?sit 12 troleibuze noi, care n-au fost puse în circula?ie. Dou? din ele sunt cu motoarele descompletate ?i bune de pus în func?iune. R?mâne de v?zut ce destina?ie vom da acestora, deoarece abia acum se lucra linia, care nu este înc? terminat?. Cred c? ar fi mai bine de luat în ?ar? ?i date Societ??ii de Tramvaie, care s? ne dea în schimb câteva autobuze pentru transportul func?ionarilor ?i jandarmeriei din ora?.
5. Problema aliment?rii. Partea cea mai grea ?i îngrijor?toare pentru administrator, care are s? r?spund? de organizarea ?i conducerea ora?ului Odesa, este aceia a alimenta?iei popula?iei. La intrarea trupelor române în Odesa, toate depozitele s-au g?sit sec?tuite. Lungul asediu al Odesei a f?cut s? se consume totul. Ceea ce a mai r?mas, a fost distribuit de armatele ro?ii în retragere popula?iei sau jefuit de popula?ie. Este suficient s? ar?t?m c? nu s-a g?sit deloc grâu ?i c? popula?ia nu are pâine, nu are carne, nu are zarzavat, cartofi, lapte ?i nu se poate cump?ra ?i g?si nimic. La aceast? situa?ie real? pe care am g?sit-o, se adaug? o alta independent? de voin?a noastr?. De 2 s?pt?mâni de zile plou? încontinuu toren?ial în toat? Transnistria.Toate drumurile sunt desfundate ?i impracticabile, nici un vehicul nu mai poate circula ?i nici un aliment nu se mai poate îndrepta c?tre Odesa. Popula?ia, este incontestabil, sufer? din aceast? cauz?. Aceast? suferin?? nu este extrem?, deoarece din informa?iile noastre, în special popula?ia nevoia?? ?i muncitorii ?i-au f?cut aprovizion?ri suficiente, atât de la bol?evicii în retragere cât ?i de la furtul din depozite ?i magazine. Cel care sufer? mai mut sunt intelectualii ?i oamenii are nu se bucurau nici de favoarea regimului bol?evic ?i nici nu s-au pretat la jafuri. Ace?tia trebuiesc imediat ajuta?i.

Pentru a face fa?? nevoilor de aprovizionare ale ora?ului ?i pentru a putea s? ne d?m seama de cantit??ile ce sunt necesare pentru aceast? aprovizionare, am obligat popula?ia din Odesa s? se înscrie la circumscrip?iile de poli?ie pentru a ?ti exact num?rul locuitorilor ce avem de hr?nit. Lucrarea este în curs de efectuare ?i cred c? în 4-5 zile va fi terminat?. Am luat m?suri pentru aducerea imediat? a cerealelor în Odesa, în vederea satisfacerii nevoilor popula?iei pentru pâine. Aceste cereale s-au trimis cu trenul, pentru moment nefiind posibil? circula?ia cu camioanele sau c?ru?ele din Tiraspol ?i am dat dispozi?ii Prefecturii de Oceakov ca ?i Prefecturii de Odesa ?i Berezovca ca s? completeze nevoile celeilalte a ora?ului, trimi?ând produsele cu trenul de la Rancova la Odesa. Tot în leg?tur? cu problema aliment?rii trebuie s? ar?t?m c? în foarte scurt? vreme se va deschide 2-3 restaurante, care sunt în curs de preg?tire ?i se va deshide marele Hotel Bruxel, pentru a fi redat folosului trec?torilor. Deocamdat?, pretutindeni au început s? se deschid? frizerii ?i mici ateliere de repara?ie, care prind foarte bine pentru nevoile popula?iei ?i ale noastre în Odesa.
6. Starea sanitar?. Starea sanitar? este bun?. Cu toate c? parte din spitale au fost distruse, se g?sesc totu?i destule mijloace pentru asigurarea unei bune st?ri sanitare. Sunt în func?iune azi 3 000 paturi ?i chiar un spital de contagio?i cu 800 de paturi. S-au g?sit 7 medici locali pe care i-am numit medici de sectoare ?i 27 farmacii pe care încerc?m s? le punem în func?iune. Medici sunt suficien?i, o parte din ei ar putea s? fie întrebuin?a?i ?i în restul guvern?mântului. Am numit în localitate un român, medic ?ef al ora?ului Odesa, care s? asigure în chipul acesta func?ionarea normal? a spitalelor ?i va asigura starea sanitar? a ora?ului.
7. Universitatea. Am vizitat în am?nun?ime Universitatea, în special Facultatea de Medicin? cu toate institutele anexe. De?i s-au produs multe stric?ciuni, în special laboratoarele ?i aparatele universit??i se g?sesc acum sub paz? serioas? ?i Facultatea este în cele mai bune condi?ii p?zit?. Am întâlnit acolo pe profesorii Universit??ii, în majoritate oameni în vârst?, cu studii f?cute în Fran?a ?i Germania, savan?i de reputa?ie mondial? ?i care au dus-o extrem de greu sub regimul bol?evic. Întotdeauna li s-a spus acestor oameni c? Rusia nu are nevoie de intelectulali ?i cei care trebuie s? comande ?i s? conduc? sunt muncitorii, iar intelectualii trebuie s? se supun? ?i s? asculte. Mi-au ar?tat dezideratele lor. Ei cer posibilitatea s? poat? lucra ?i s?-?i asigure existen?a, s? aib? o bucat? de pâine. Ei ne sunt foarte favorabili ca ?i întreaga popula?ie din Odesa de la vârsta de 30 ani în sus. Decanul Facult??ii de Medicin? mi-a vorbit în termeni foarte emo?ionan?i, spunându-ne c? în 20 de ani de sclavie, este prima oar? c? aude pe cineva c? se ocup? de intelectuali ?i c? intelectualitatea trebuie s? fie aceea care trebuie s? conduc? ?i s? dea tonul. To?i profesorii Facult??ii de Medicin? au promis s? dea asisten?a în spitale gratuit, s? lucreze pretutindeni unde este nevoie ?i s? completeze instrumentele chirurgicale furate de la spitale cu ceea ce au dân?ii acas?, pentru ca via?a s? reînceap? normal. Ei m-au rugat s? transmit Mare?alului asigurarea gratitudinii lor, pentru c? i-a sc?pat din jugul bol?evic ?i cere cu dragoste ?i sinceritate posibilitatea de a lucra. Eu m-am pronun?at înc? asupra posibilit??ii de repunere în func?iune a Universit??ii, înainte de a fi luat adeziunea D-voastr?. P?rerea mea este c? sub o form? atenuant? ?i f?r? a fi o deschidere general?, noi am putea da posibilitatea profesorilor s?-?i continue activitatea, cel pu?in în Facultatea de Medicin?. Avem nevoie ca s? creiem în tineretul Rusiei o alt? mentalitate, care s? nu ne mai fie du?man? nou?, pe care s?-l cultiv?m în spiritul nou de via?? ?i care s? aib? ocazie ca prin elementele pe care le-am aduce din ?ar? s? cunoasc? ?i s? pre?uiasc? ?tiin?a român? ?i s? ne iubeasc? mai mult pe noi. Deschiderea Facult??ii de Medicin? ar juca un rol foarte important pentru activitatea ?i atitudinea românilor. Ea nu ne-ar costa o prea mare cheltuial? ?i am putea s? câ?tig?m sufletul intelectualit??ii ruse care s? fie al?turi de noi ?i s? ne ajute în opera ce ne-am propus-o. De o mi?care studen?easc? nu poate fi vorba aici, iar dac? s-ar încerca aceast? mi?care, ea va fi cu severitate în?bu?it? ?i Universitatea închis?. Eu cer adeziunea D-voastr? principial? pentru acest lucru, rugându-v? s?-mi s?-mi l?sa?i întreaga r?spundere ca s? pot pune în func?iune aceast? Universitate în condi?ii reduse, dar totu?i s? d?m o posibilitate profesorilor s? poat? s? tr?iasc? ?i s? activeze, muncind în spiritul intelectualit??ii noi pe care o reprezent?m aici.
8. Propaganda. Am g?sit în Odesa un post de radio-difuziune. Înc? nu ?tiu care este puterea lui de amplifica?ie. V-a? ruga ca principial s? ne da?i adeziunea ca acest post s? poat? fi pus în func?iune aici la Odesa, întrebui?ându-l ?i pentru nevoile administra?iei, c?ci în timpul iernii nu am putea transmite ordinele decât prin radio. Am g?sit o tipografie în stare foarte bun? la Odesa, îi lipseau numai literele latine pe care le vom completa cu matri?e de la Monitorul Oficial. Aici se tip?re?te gazeta local? a ora?ului Odesa în limba rus? ?i român? ?i tot aici se tip?re?te gazeta Transnistriei. Aparatele de proec?ie se g?sesc în num?r foarte mare. S?lile de cinematograf au fost ocupate de germani. Desigur, este provizoriu. Vom reu?i în curând s? lu?m ?i noi câteva din aceste s?li ?i s? deschidem cinematografe române?ti acolo.
9. Calea ferat?. S-a pus în func?iune calea ferat? de la Tiraspol la Odesa ?i de la Meringa la Odesa. Pentru început sunt înc? dificult??i între administra?ia român? a C?ilor Ferate ?i cea german?, dar sper c? în scurt? vreme, toate aceste neîn?elegeri vor fi aplanate ?i va putea face administra?ie bun?. Se lucreaz? la calea ferat? Ovidiopol-Odesa, unde ne lipsesc înc? 27 traverse, cum vor fi g?sit ?i aduse aceste traverse, vom putea s-o repunem în func?iune. Se lucreaz? actualmente la podul de cale ferat? de pe Nistru între Tiraspol ?i Tighina.
10. Opera. Opera din Odesa se g?se?te în stare foarte bun?. Este aproape neatins?, cu o singur? excep?ie, într-o arip? care nu are importan??. Tot mobilierul ?i inventarul se g?sesc în bun? stare ?i arti?tii ?i corpul de balet, aproape în întregime au r?mas pe locuri. Am numit un director al operei dintre arti?tii locali. Am pus ca totul s? se cure?e în ordine ?i am luat m?sura ca în ziua de 1 Decembrie, ziua unirii tuturor românilor, Opera din Odesa s? se redeschid?.
11. Industria. Industria din Odesa este în mare parte distrus?. Totu?i au r?mas înc? destul de multe întreprinderi, care ar putea fi puse imediat în func?iune. Am luat în?elegere cu comisiile de inventariere, ca pe m?sur? ce se inventariaz? aceste industrii, cele ce se pot pune în func?iune, s? fie redate ora?ului ?i autorit??ilor administrative, îns?rcinate cu punerea lor în func?iune. Vom putea pune în func?iune o fabric? de ulei, unde avem 400 vagoane de floarea-soarelui, plus 100 în port. Avem în bun? stare de func?ionare o fabric? de bere, pe care nu o putem pune în lucru din cauza lipsei materialelor de fabrica?ie ?i apoi berea nu este prea necesar? pentru popula?ia din Odesa. Am g?sit fabrica de tractoare agricole, care de?i asuferit stric?ciuni, poate fi pus? imediat în func?iune. Am cerut s? se fac? cât mai urgent inventarierea, pentru a o repune în func?iune ?i a o putea aduce la repara?ie toate tractoarele care înc? sunt defectate. În port ?i pe chei se g?sesc foarte multe piese industriale, în special pentru pluguri. Am dat ordin ca toate s? fie p?strate, pentru a fi întrebuin?ate în condi?ii cât mai bune. Pe m?sur? ce nevoile vor învedera necesitatea punerii în func?iune de noi industrii, vom aviza deschiderea ?i altor întreprinderi.
12. Comer?ul. Aici situa?ia este ceva mai grea, deoarece toate au disp?rut ?i trebuie?te s? se reînceap? de la cap?t ?i s? facem dintr-un comer? de stat un comer? particular. Problema aceasta a comer?ului în întreaga Transnistrie, nu numai în Odesa, este în strâns? leg?tur? ?i cu problema monetar?, ce se va cuprinde într-un raport separat.pe care-l voi expune în Consiliul de Mini?tri din 13 Noiemvrie a. c. ?i atunci cu ocazia rezolv?rii problemei monetare, se va rezolva ?i problema comer?ului la Odesa.
13. Problema siguran?ei. Socotesc c? aceast? problem? este suficient asigurat? prin trupele ?i elementele poli?iene?ti ?i jandarmiere?ti care sunt acolo domnul General Ghineraru, Comandantul Militar al Odesei, cere cu insisten?? ca s?-i punem la dispozi?ie ?i Brigada a I-a Fortifica?ii, ce a fost luat? din Odesa, ca ?i dou? noi batalioane de jandarmi pentru poli?ia Odesei. Socotesc c? este necesar s? se pun? prefect de poli?ie al Odesei un militar, în persoana colonelului pe care l-am cerut ?i în care am toat? încrederea c? va face treab? ?i cred c? ar fi bine ca m?surile de siguran?? ?i de ordine s? fie luate ?i conduse de el, armata având numai îndeletnicirea de a face paza depozitelor, patrularea pe str?zi ?i de a coopera la nevoie cu for?ele jandarmere?ti. P?rerea mea este c? la Odesa nu trebuie?te s? facem înc? poli?ie civil? ?i pentru o bucat? de vreme aceast? poli?ie trebuie s? fie numai militar? ?i s? lucreze cu mult? energie, pentru a curma din r?d?cini orice r?u ?i orice posibilitate de mi?care.
14. Evreii din Odesa. Nu putem ascunde c? în Odesa exist? înc? un num?r mare de evrei. Cred, dup? spusele locuitorilor, c? mai bine de o treime din popula?ia Odesei, era format? din evrei. Armata a 4-a, interpretând gre?it o dispozi?iune a noastr?, a hot?rât ca to?i evreii din Odesa s? fie sco?i din ora? ?i ?i du?i în sate, f?r? îns? un mijloace suficiente pentru transport, f?r? s? fie organizat, a?a cum am f?cut noi în Nord ?i f?r? a lua nici o m?sur? de protec?ie. Parte din evrei au fost sco?i din Odesa, du?i la Calnic ?i l?sa?i acolo, de unde, cum era firesc, s-au întors în Odesa, iar o parte din ei au fost b?ga?i în ghetou, împreun? cu femei, b?rba?i, copii ?i bolnavi, de a?a fel c? o promiscuitate ?i o stare de infec?ie amenin?a s? izbeasc? întreg ora?ul. De acord cu domnul general Macici, am hot?rât ca pentru moment s? r?mân? în ghetou numai b?rba?ii de la 18-50 ani, iar femeile, copii ?i b?trânii s? fie l?sa?i la locuin?ele lor, cu îns?rcinarea de a îngriji de hrana celor din ghetou, care sunt pu?i la munc? ?i la alte întreprinderi. În timpul cât ei au fost sco?i din Odesa, popula?ia r?mas? în ora?, au intrat în casele lor ?i au început s? jefuiasc?. La întoarcerea evreilor acas?, au putut s? provoace desigur comentarii ?i discu?ii tocmai acei care erau interesa?i s? jefuiasc?. Am luat m?suri contra jafului. Dac? averea se va confisca, ea trebuie s? apar?in? statului ?i nu jefuitorilor. În privin?a solu?iei privitoare la evreii din Odesa, ca ?i la cei din Transnistria, voi prezenta D-voastr? un raport special, în care voi ar?ta întreaga organizare care trebuie dat? problemei evreie?ti din Transnistria.

Comandantul Militar al Odesei a luat în st?pânire toate bunurile ?i toat? prada de r?zboi aflat? în Odesa. V? rog s? binevoi?i a da dispozi?ii, a?a cum a?i f?cut în toate cazurile, ca din aceste bunuri s? se lase o cât de mic? parte pentru nevoile popula?iei ?i pentru func?ionarea serviciilor. Astfel, primarul municipiului Odesa ni se plânge c? li s-au ridicat toate vehicolele, c? nu are cu ce face nici cel mai mic transport, c? nu se poate transporta grâul din gar? în ora?, la fel benzina, c? nevoile cele mai urgente ?i elementare ale ora?ului nu sunt satisf?cute din cauza ridic?rii vehicolelor. Deasemenea, v? rug?m s? binevoi?i a aproba, cu tot ceea ce este industrie, care nu prezint? nici o utilitate pentru interesul general al ??rii, dar care ar reprezenta o posibilitate de exploatare pentru administra?ie, s? fie pus? la dispozi?ia administra?iei pentru a o pune în valoare ?i exploata. Numai în chipul acesta, vom putea da via?? ora?ului ?i vom putea da o posibilitate de lucru pentru a câ?tiga o bucat? de pâine miilor de lucr?tori, care ar putea constitui un pericol permanent pentru noi.
Guvernator civil
Alexianu Gh.

------------------------------------------
[1] Alexandru Moraru, „Basarabia - Scrisori c?tre Mare?al", Chi?in?u, Tipografia. Tipocart Print, 2014.
[2] A.M.P., Fond 706, inv.1, dos..1115; vezi ?i Al. Moraru, „Basarabia - Scrisori c?tre Mare?al", p. 270-275

footer