Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Petre Turlea, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 26 Aprilie 2015 21:38
Prof. univ. dr. Petre-Turlea-Romani-si-evrei-1Asupra rela?iilor dintre români ?i evrei în perioada 1938-1944 nu se pot trage concluzii definitive „finale”. Dovad? st? îns??i cartea de fa??, care aduce în discu?ie foarte multe documente nevalorificate înc? despre aceast? perioad?, consolidând unele teze deja existente sau aruncând semnul întreb?rii asupra veridicit??ii altora. Cu siguran??, viitorul o s? scoat? la lumin? ?i alte surse, deocamdat? inedite. A?adar, nici acum, prin publicarea volumului de fa??, interpretarea perioadei nu este „final?” - dup? titlul preten?ios al unui material îns?ilat având în vedere dorin?a autorilor de a-?i aroga ultimul cuvânt. Ultimul cuvânt în istoriografie nu exist?, decât cel mult la nivelul unei preten?ii ne?tiin?ifice. Interpret?ri asupra problemei rela?iilor dintre români ?i evrei în perioada 1938-1944 au ap?rut imediat dup? Al doilea R?zboi Mondial; de un subiectivism major. Tribunalul Poporului, în 1946, a preluat toate elementele de propagand? antiromâneasc? ale Moscovei ?i a întocmit un act de acuzare aflat, în multe locuri, în flagrant? discordan?? cu realitatea, inclusiv în tratarea atitudinii Regimului Antonescu fa?? de evrei. ?i totu?i, pe baza lui s-au pronun?at condamn?ri la moarte. Singurul care le putea bloca, Regele Mihai, le-a aprobat - din oportunism ?i ?i-a asigurat înc? un an ?i jum?tate de Domnie. regimul comunist, care a durat pân? în 1989, a impus o permanent? privire critic? la adresa lui Ion Antonescu. În ultima parte a acestui regim, îns?, se înregistreaz? o anumit? rezisten?? la exager?rile privind oprimarea evreilor în perioada antonescian?; ap?rea ?i o carte despre Pogromul de la Ia?i din 1941, în care num?rul mor?ilor era indicat dup? surse de încredere, arhivistice, în jur de 3.000 - volumul fiind, din aceste motiv, permanent criticat de c?tre istoriografia evreiasc?.
Odat? cu c?derea comunismului a avut loc o revedere a Istoriei, context în care s-a declan?at un adev?rat conflict între istoricii evrei, care doreau s? impun? ideea unui Holocaust în România, ?i unii istorici români, care îl negau. Indiscutabil, dup? 1989 trebuiau îndreptate mai multe teze gre?ite impuse în perioada comunist?, cu privire la România celui de-Al Doilea r?zboi Mondial. În primul rând teza caracterului nedrept „imperialist” al r?zboiului dus de Ion Antonescu împotriva U.R.S.S. majoritatea istoricilor ?i aproape totalitatea opiniei publice române?ti au îmbr??i?at teoria r?zboiului drept, de eliberare na?ional?. În ochii celor mai mul?i români tot ce a f?cut Ion Antonescu a ajuns a fi subordonat acestui ?el. de aceea, Ion Antonescu este considerat de c?tre ace?tia un erou na?ional: a luptat ?i a murit pentru un ?el major al Poporului Român. A?a se explic? apari?ia unui curent major de „reabilitare”, de înl?turare a formulei „criminal de r?zboi” aruncat? asupra lui în 1946. A ap?rut îns? ?i tendin?a de idealizare a Mare?alului, cel care, totu?i are o serie de ac?iuni criticabile; între acestea ?i unele care-i vizau direct pe evrei. Dup? 1989, încerc?ri de restabilire a adev?rului istoric au avut loc pe dou? planuri, amândou? implicând ?i istorici: în planul societ??ii civile, cu antrenarea mai ales a unor veterani de r?zboi; în planul lumii politice, mai ales prin dezbaterile în Parlament. In concluziile asupra problemei rela?iilor dintre români ?i evrei în anii celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, trebuie pornit de la compararea num?ruluio evreilor din România anului 1940, cu cei din românia anului 1945, ?i de identificarea cauzelor care au generat înjum?t??irea acestui num?r.
Teza istoriografiei evreie?ti, c?reia i s-au ata?at ?i câ?iva istorici români ?i mul?i politicieni români, sus?ine c? au fost omorâ?i, de c?tre români, 400.000 de evrei. Acceptând aceast? tez?, se poate spune c? în România a fost Holocaust. 400.000 este, îns?, doar o aproxima?ie; num?rul difer? chiar în interiorul istoriografiei evreie?ti.În „Raport final” se indic? 280.000-300.000 (în care ar intra evreii din Ucraina)[1] La care se adaug? cei din Transilvania de Nord-Est. În cursul pe care l-a ?inut la Colegiul Na?ional de Ap?rare din Bucure?ti, pe 18 martie 2002, Radu Ioanid sus?inea c? au fost omorâ?i 270.000 de evrei români ?i ucraineni [2]. Carol Iancu men?ioneaz? aproximativ 400.000[3]. Jean Ancel - 401.000[4]. Cifra cea mai mare o indic? Comitetul Mondial Evreiesc - 470.000[5], iar cea mai mic? cifr? o g?sim la Gerald Reitlinger - între 70.000 ?i 140.000 - în teritoriile controlate de Ion Antonescu ?i 120.000 în Transilvania de Nord-Est, ocupat? de Ungaria; îndic?, îns?, ?i un posibil total de 220.000[6]. ?.a.m.d. de remarcat aproxima?iile foarte largi (cu excep?ia lui Jean C. Ancel care ?tie totil foarte „precis”), ducând la normala concluzie a lipsei unei baze ?tiin?ifice de calcul. Un sobru ?i foarte bine documentat istoric, Dumitru ?andru, concludea: „Rezultatele la care au ajuns unii dintre autorii de origine evreiasc? sunt lipsite de acurate?e, din cauz? c? ei au falsificat cifrele de la care î?i pornesc analiza (subl. ns.), sporindu-le ori mic?orându-le în func?ie de modul în care doreau s? trag? concluziile”[7]. A?adar nu este vorba doar de o lejeritate în consemnare, sau de lipsa unei aplec?ri ?tiin?ifice asupra subiectului, ci de rea credin??, de încercare con?tient? de mistificare a adev?rului - atitudine evident? de condamnat.
Exist? în istoriografia evreiasc? ?i teza extrem?, conform c?reia, în România s-ar fi manifestat cel mai puternic antisemitism din Europa; „Nu este o exgerare - scrie Hannah Arendt - s? spunem c? România a fost « cea mai antisemit? ?ar? din Europa »”[8]. Pe aceea?i linie, Paul Johnson decreteaz?: „Austriecii au fost mai r?i decât germanii..., iar românii nu au fost mai buni decât austriecii, ba, în unele privin?e, au fost chiar mai r?i”[9].
In stabilirea unor concluzii cât mai aproape de adev?r, trebuiesc avute în vedere toate mi?c?rile de popula?ie:
- cele impuse de ru?i;
- cele impuse de români;
- cele impuse de maghiari;
- cele voluntare, ale evreilor.
Conform Recens?mântului din 1930, în România mare tr?iau atunci 728.000 evrei; probabil sporul natural al popula?iei a m?rit cifra spre 750.000 (unii avanseaz? chiar 800.000) în preajma celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. În 1941 - conform lui Sabin Manuil? ?i Wilhelm Filderman -, recens?mântul din luna mai, deci înaintea intr?rii României în r?zboi, indica, în urma pierderilor teritoriale din 1940:
- în România - 302.000 evrei;
- în teritoriul românesc ocupat de Ungaria - 138.000 evrei;
- în teritoriile române?ti ocupate de URSS - 275.000 evrei;
- în cadrilaterul ocupat de Bulgaria - 807 evrei[10].
În general, se admite c? în România anului 1945 locuiau între 350.000 ?i 400.000 de evrei. Concluzia pripit? - f?r? o analiz? ?tiin?ific? - sau interesat? a dus la teoria conform c?reia 400.000 de evrei au fost asasina?i; unii autori evrei îi pun chiar pe to?i disp?ru?ii în seama ac?iunii criminale a românilor.
Imediat dup? Al Doilea R?zboi mondial, autorit??ile române?ti au încercat s? stabileasc? date exacte. M.A.S., Comisia pentru studiul problemelor p?cii, a cerut M.A.I. - prin adresa nr. 32.666/30 noiembrie 1945 - întocmirea unei lucr?ri privind „num?rul evreilor uci?i sub regimul de dictatur? din România”; era semnat? de Eugen Filotti. Rezolu?ia ministrului de interne: „Da. Se va întocmi pe baza datelor existente în arhive”. Materialul urma s? fie folosit la Conferin?a de Pace în cadrul c?reia se prevedeau atacuri la adresa României pe seama problemei evreie?ti. M.A.I. a ordonat organismelor în subordine s? fac? investiga?ii am?nun?ite pentru toat? perioada 6 septembrie 1940 - 23 august 1944[11]. dar, cu toate investiga?iile f?cute, cifrele privind evreii români disp?ru?i sunt aproximative; nu exist? ostatistic? exact?, dar se poate ajunge în apropierea adev?rului folosind, cu bun? credin??, toate sursele de informare.
Precis se ?tie un singur lucru: în momentul ocup?rii Cadrilaterului de c?tre Bulgaria, sptembrie 1940, acolo au r?mas 807 evrei. Toate celelalte sunt cifre-date aproximative. din Basarabia ?i Bucovina de Nord, ru?ii au deportat mai mult de 10.000 de evrei, în perioada cât au st?pânit aceste regiuni (iunie 1940-iunie 1941). În momentul eliber?rii celor dou? provincii, iunie-iulie 1941, benevol s-au refugiat în U.R.S.S. aproximativ 100.000 de evrei; erau acei evrei care se puseser? cu zel, în slujba ocupantului ?i se temeau de pedeaps? din partea românilor[12]. conform calculelor lui Gerald Retlinger, în urma deport?rilor f?cute de ru?i ?i a plec?rilor în URSS, în 1941 mai r?m?seser? în Basarabia doar 120.000 evrei fa?? de 206.958, înaintea ocupa?iei ruse?ti. Se ad?ugau cei deporta?i sau pleca?i din Bucovina de Nord[13]. sunt foarte multe date privind evreii deporta?i de unguri din Transilvania de Nord-Est; unele au fost deja prezentate; s? men?ion?m în plus dou?: Matatias Carp indic? 148.288 deporta?i, din care 121.270 extermina?i: Ladislau Gyemant men?ioneaz? un total de151.125 evrei în regiune, dintre care, aproximativ 130.000 deporta?i [14].

- Va urma -

Fragment din volumul „Evrei ?i români în secolul XX”, vol. II

-------------------------------------------
[1]Comisia Interna?ional? pentru studierea holocaustului în România, Raport final, pre?edinte Elie Wiesel, editori: Tuvia friling, Radu ioanid, Mihail E. Ionescu, Ia?i, Editura Polirom, 2005, p.178.
[2] randolph L. Braham (coordonator), Exterminarea evreilor români ?i ucraineni în perioada antonescian?, coautori: Lya Benjamin, Dalia Ofer, Radu Florian, Jean c. Ancel, Paul A. Shapiro, Leon Volovici, Radu Ioanid, Raphael vago, Carol Iancu, Voctor Eskenasy, Vladimir Tism?neanu, Michael Shafir, Bucure?ti, 2002, p.7.
[3] Carol Iancu, Evreii din România (1866-1010). De la excludere la emancipare, Bucure?ti, Editura Hasefer, 1996,, p.10.
[4] Academia Român?, Istoria Românilor, Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 2008, vol. IX, coordonator Dinu C. Giurescu.
[5] Apud. Dumitru ?andru, Mi?c?ri de popula?ie în România (1940-1948), Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 2003, p.144.
[6] Gerald reilinger, The Final Solution, New York, 1961, p. 497.
[7] Dumitru ?andru, op. cit., p. 145. D.?. prezint?, în sus?inerea afirma?iilor sale, dou? exemple: 1. În jude?ul Cern?u?i, conform Recens?mântului din 1930, tr?iau 51.247 evrei, dintre care mul?i în afara ora?ului Cern?u?i, îns? ?ef rabinul Moses Rozen indic? doar în Cern?u?i 70.000 de evrei: Moses Rozen, Primejdii, încerc?ri, miracole. Bucure?ti, 1990,, p. 28.
2. În Ismail tr?iau 1.680 evrei; to?i au fost deporta?i peste nistru de c?tre români. Dar, lista întocmit? pe teren de cenzorii militari arat? c? plecaser? cu ru?ii 1.178 evrei; fuseser? deporta?i de români doar 211 - apud. Alex. Mihai Stoenescu, Armata, mare?alul ?i evreii, Bucure?ti, Editura RAO, 2010, p.407-408.
[8] Hannah Arendt, Eichman in Jerusalem, New York, 1994 - apud ndrei Oi?teanu, Imaginea evreului în cultura româneasc?, Bucure?ti, Editura Humanitas, 2004, p. 17.
[9] Tot la Andrei Oi?teanu, op.cit., p.18, formularea lui Paul johnson în A history of the Jewis, New York, 1988.
[10] Sabin Manuil?, Wilhelm Filderman, The Jewish population in Romania during World War II, Ia?i, 1997.
[11] ACNSAS, D 008894, f.1. S-au strâns foarte multe rapoarte, de la Poli?ie, Jandarmerie, Siguran??, aduc date disparate din unele jude?e ori localit??i; ca urmare, nu se poate face o statistic? general?. - Idem, f. 3-33.
[12] Ion Alexandrescu preia o informa?ie dat? de Institute of Jewish Affairs, din 1943 (Eug.M. Kullischer, The Deplacement of population in Europe) conform c?reia 100.000 evrei s-au refugiat cu trupele sovietice - în vol. Somnul ra?iunii na?te mon?tri. O anchet? despre situa?ia evreilor din România anilor celui de-Al doilea R?zboi Mondial, coordonator Silvia Constantinescu, Forlag HB, Sweden, 2013, p.88. Mai exist? o dovad? a acestui num?r mare de evrei afla?i în URSS la sfâr?itul r?zboiului, în 1947, Wilhelm Filderman fiind informat c? tr?iau în URSS, în condi?ii grele, aproximativ 100.000 evrei din Basarabia ?i Bucovina, cerea ajutorarea acestora de c?tre Statul Român, Vezi Dumitru ?andru, op. cit.,143.
[13] Apud Dumitru ?andru, op. cit., p. 143.
[14] Ladislau Gyemant, Evreii din Transilvania. Destin istoric. The Jews of Transilvanies. A Historical destiny, p. 124-125.
footer