Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Duminică, 19 Aprilie 2015 20:42

Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emisCrearea Mi?c?rii Na?ionale de Rezisten??

Īn octombrie 1945, dup? ce regele refuzase s? participe la festivit??ile organizate īn cinstea zilei de 23 august, generalul Aurel Aldea a luat ini?iativa cre?rii Mi?c?rii Na?ionale de Rezisten??, din al c?rei comandament mai f?ceau parte contraamiralul Horia M?cellariu, generalul de brigad? Constantin Eftimiu ?i locotenent-colonelul Eugen Plesnil?. Rolul acestei structuri era acela de a unifica activitatea tuturor grupurilor de lupt?tori din rezisten??. Obiectivele organiza?iei erau de a nu accepta colaborarea cu inamicul sovietic, de distrugere a c?ilor ferate, a podurilor, a recoltei, de h?r?uire a trupelor sovietice izolate, de atacuri asupra transporturilor de muni?ie izolate, de creare a unui front īn spatele inamicului, de transmitere de informa?ii puterilor str?ine, respectiv S.U.A. ?i Marii Britanii, de protejare a regelui. De asemenea, generalul Aldea socotea important ca tinerii s? nu se prezinte la īncorporare ?i la mobilizare. Mi?carea ?i-a creat ?i un serviciu de informa?ii, condus de Horia M?cellariu. Īn martie 1946, īntr-o cl?dire din strada Dinicu Golescu, a avut loc o īntālnire conspirativ? īntre generalul Aurel Aldea ?i un reprezentant al serviciilor secrete ale Armatei, Gheorghe Kintescu. Cu aceast? ocazie ei au discutat revigorarea mi?c?rii de rezisten??, iar Aldea a prezentat un proiect de īmp?r?ire a Romāniei īn zone de ac?iune ale mi?c?rii de rezisten??. Cei doi proiectau s? ia leg?tura cu refugia?ii romāni din str?in?tate, pe care se bazau īn mare m?sur?. Gheoghe Kintescu a devenit adjunctul lui Horia M?cellariu la conducerea serviciului de informa?ii al mi?c?rii. Despre Gheorghe Kintescu, Cristian Troncot? spune c? era un personaj misterios, francmason, apropiat al lui Jean Pangal, anterior anului 1940 se aflase ?i īn anturajul lui Mihail Moruzov, iar dup? 23 august, a fost integrat īn S.S.I. de noul ?ef al serviciului, N.D. St?nescu, un protejat al lui Emil Bodn?ra?. Cristian Troncot? nu exclude varianta ca Gh. Kintescu s? fi fost una dintre „cārti?ele” infiltrate īn mi?care.

Activitatea mi?c?rii era greu de dezvoltat īn condi?iile colabora?ionismului regelui ?i guvernului cu autorit??ile sovietice ?i cu armata de ocupa?ie. Īn paralel cu ini?iativele militarilor, īn zona Bistri?a-N?s?ud, ac?iona na?ional-??r?nistul Gavril? Olteanu, fostul ?ef al G?rzilor Iuliu Maniu. Al?i membri ai acestor g?rzi au ac?ionat ?i la Cāmpulung - Moldovenesc. Aceste ac?iuni au fost sus?inute de locotenentul american Bill Hamilton. Cicerone Ioni?oiu sus?ine c? Ministerul de Interne care monitoriza rezisten?a urm?rea s? eviden?ieze o implicare cāt mai larg? a unor membri ai Partidului Na?ional ??r?nesc īn organiza?ii paramilitare, pentru a-l compromite. Gavril? Olteanu a fost arestat ?i i s-a preg?tit un proces cu mult? publicitate, care trebuia s? aib? loc īnaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1946. Procesul nu a mai avut loc īntrucāt Gavril? Olteanu s-a sinucis īn celula sa de la Ministerul de Interne, folosind o fiol? cu stricnin?. Majoritatea membrilor Mi?c?rii Na?ionale de Rezisten?? au fost captura?i īn anii 1945 ?i 1946. Īnaintea alegerilor din noiembrie 1946 a avut loc procesul Mi?c?rii Na?ionale de Rezisten??, respectiv a membrilor care fuseser? prin?i. Comuni?tii au īncercat s? fac? o leg?tur? īntre lupt?torii captura?i ?i partidele politice istorice, pentru a le compromite īn ajunul alegerilor parlamentare. Ini?iativa nu a reu?it, partidele nefiind implicate īn activitatea grup?rilor de partizani ?i nici īn colaborarea cu agen?ii germani ?i cu legionarii. Dup? capturarea lui Aurel Aldea, acesta a amenin?at c? īn proces va face public? leg?tura mi?c?rii de rezisten?? cu Casa Regal?[1].

Īn anul 1947, a fost reorganizat ?i īnt?rit Serviciul de Informa?ii al Mi?c?rii Legionare, care avea ?i misiunea de a procura muni?ii ?i arme pe care le stoca īn depozite clandestine ?i se ocupa de preg?tirea militar? a legionarilor, pentru participarea la Mi?carea Na?ional? de Rezisten??. Serviciul ?i-a īncetat activitatea īn noiembrie 1948, cānd au fost aresta?i ?i condamna?i conduc?torii ?i membrii s?i. Īn martie 1948 fusese arestat grupul de comand? central al Mi?c?rii Na?ionale de Rezisten??, care nu fusese prins īn 1946, compus din Horia M?cellariu, Gheorghe Manu, Gheorghe Bontil?, Ion Bujoiu, Alexandru Bal?, Nistor Chioreanu, Nicolae Petra?cu ?i al?ii. Dup? ?apte luni de anchet?, efectuat? sub īndrumarea consilierilor sovietici, to?i au fost condamna?i la munc? silnic? pe via?? ?i confiscarea averii. Īn noaptea de 14/15 mai 1948 au fost aresta?i 10.000 de legionari. Īn perioada lunilor septembrie-noiembrie 1948, a fost destructurat ?i apoi arestat grupul de conducere din Oltenia al Mi?c?rii Na?ionale de Rezisten??, īn frunte cu generalul Ioan Carlaon?, Iancu Robu, Radu Ciuceanu ?.a. Ei au fost condamna?i la pedepse variind īntre 12 ?i 20 de ani de temni?? grea[2]. Īn anul 1948, īn total, au fost aresta?i 17.000 de legionari[3]. Cercet?torul C.N.S.A.S. Liviu Marius Bejenaru este de p?rere c? Mi?carea Na?ional? de Rezisten?? a r?mas īn cea mai mare parte īn faz? de proiect. Ea urm?rea s? se r?spāndeasc? pe īntregul cuprins al ??rii pentru a determina for?ele de represiune s? se disperseze mult peste posibilit??ile lor de a controla situa?iile de lupt?, iar partizanii s? ac?ioneze doar acolo unde le convine. Obliga?i de la īnceput s? adopte o tactic? defensiv? datorit? presiunii exercitate de autorit??ile romāne ?i sovietice, partizanii au fost nevoi?i s? renun?e la ac?iunea īn grupuri armate numeroase ?i s? se disperseze īn grupuri mici de 2-5 persoane, care nu aveau capacitatea de a executa misiuni de anvergur? ?i care nu puteau pune īn pericol stabilitatea noului regim politic[4].

O ac?iune de efect a fost realizat? de un grup de tineri din rezisten??, printre care Ionu? Stoica, ?erban Secu, Spiru Obreja, Nelu Jijie ?i Florescu. Majoritatea erau studen?i legionari de la politehnic?. Īn data de 17 august 1947, grupul a atacat casieria central? din Gara de Nord ?i a reu?it s? captureze suma de 15 milioane de lei stabiliza?i. Cu ace?ti bani s-au procurat arme pentru lupt?torii din mun?i, cu deosebire revolvere. De asemenea, au fost achizi?ionate cāteva imobile īn Bucure?ti, pentru a nu l?sa s? se devalorizeze banii. Īncet, īncet, grupului i s-a luat urma. Ionu? Stoica a murit īntr-un schimb de focuri cu osta?i din trupele de securitate, īn 30 ianuarie 1949, īn cartierul Grand din Bucure?ti. Fusese tr?dat. Al?i complici ai s?i au fost captura?i. Au fost g?si?i ?i o parte din banii jefui?i īn 17 august 1947. Din cauza schingiuirilor, Nelu Jijie a murit. ?erban Secu, Spiru Obreja ?i Florescuau fost condamna?i la moarte ?i executa?i[5].

Dup? 3 ani de la īncheierea acordului dintre legionari ?i comuni?ti, īn 1948, legionarii au īnceput s? fie īntemni?a?i īn num?r mare. Mi?carea de rezisten?? a fost sprijinit?, īn schimb, de serviciile speciale ale S.U.A. ?i ale Marii Britanii. Un rol stimulativ l-au jucat ?i posturile de radio occidentale, care-i īndemnau pe romāni la rezisten?? anticomunist?, f?r? s? le spun? c? arondarea Romāniei la zona de domina?ie sovietic? era f?cut? cu asentimentul S.U.A. ?i al Marii Britanii, hr?nind astfel himera c? ar fi posibil? schimbarea regimului politic de tip sovietic. Din acest punct de vedere, īntreaga mi?care de rezisten?? din Romānia, ca ?i familiile lupt?torilor, au fost sacrifica?i de to?i cei care o īncurajau, din interesul de a submina din interior regimul impus de sovietici. Genera?ia lupt?torilor anticomuni?ti din perioada 1944-1962 a fost sacrificat?, īn mare parte f?r? ca lupta ei s? produc? vreo urmare pozitiv?, din punctul de vedere al celor care au dorit r?sturnarea regimului socialist de stat. Cānd regimul a fost īnl?turat de la putere, dup? lovitura de stat din decembrie 1989, factorii determinan?i au fost cu totul al?ii, mi?carea de rezisten??, īn?bu?it? cu aproape trei decenii īn urm?, neavānd nici un impact.

- Va urma -

--------------------------------------------

[1] Vezi ?i Cristian Troncot?, Mi?carea Na?ional? de Rezisten??, īn „Magazin istoric”, anul XXX, nr. 12 (357), decembrie 1996 ?i anul XXXI, serie nou?, nr. 1 (358), ianuarie 1997, pp. 45-49. Autorul prezint? grupuri importante ale Mi?c?rii Na?ionale de Rezisten?? ?i date despre activitatea conduc?torilor lor, a?a cum rezult? ea din dosarele serviciilor secrete ?i ale instan?elor care i-au judecat pe lupt?torii captura?i de autorit??i.
[2] Marin Nedelea, Istoria Romāniei īn date, Editura Niculescu, Bucure?ti, 1997, pp. 79, 82-83.
[3] Gheorghe Jijie, Niculae Petra?cu: Un dac cult, Editura Elisavaros, Bucure?ti, 2005, p. 105.
[4] Bejenaru, Liviu Marius, S? lup?i pentru a muri, īn „Dosarele istoriei”, nr. 12 (76)/2002, p. 20.
[5] Ioni?oiu Cicerone, Rezisten?a anticomunist? din mun?ii Romāniei, 1946 – 1958. Edi?ia a I-a, revizuit? ?i completat?, Editura Gīndirea Romāneasc?, Bucure?ti, 1993, pp. 51-53, 80-83.
footer