Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Sâmbătă, 11 Aprilie 2015 20:08

Prof. univ. dr. Corvin lupu, art-emisCauzele anticomunismului mi?c?rii de rezisten?? din România

Un document german din Arhiva politic? a Ministerului Federal de Externe din Bonn, datând din aprilie 1953, intitulat „Mi?carea de rezisten?? din România”, precizeaz? cauzele pentru care mi?carea de rezisten?? antisovietic? ?i anticomunist? s-a r?spândit cu u?urin?? pe întregul cuprins al teritoriului României, dup? semnarea armisti?iului între România ?i U.R.S.S., în septembrie 1944. Se apreciaz? c?, în primul rând, opinia public? din România a fost întotdeauna anticomunist?. În al doilea rând este apreciat? preponderen?a elementului ??r?nesc, ca ?i faptul c? muncitorii ?i intelectualii proveneau tot de la ?ar?, la prima sau la a doua genera?ie. Or, elementul ??r?nesc este caracterizat prin conservatorism. Armata Român?, format? preponderent din ??rani, s-a confruntat deja anterior cu elementele comuniste, în 1917, în Moldova, cu prilejul revolu?iei bol?evice, a doua oar? în Ungaria, în 1919, apoi în iunie-iulie 1940, când a fost r?pit? Basarabia, Bucovina de Nord ?i ?inutul Her?a ?i, desigur în r?zboiul contra Uniunii Sovietice, din anii 1941-1944. Cu ocazia acestor confrunt?ri, românii au îmbr??i?at, în cea mai mare parte, sentimente antisovietice. Documentul relev? faptul c? în România nu exista familie care s? nu fi suferit pierderi în fa?a bol?evicilor. Autorii sintezei arat? c? în România „comunismul a fost asociat cu barbaria, durerea, sânge ?i lacrimi”. Se arat? c? Partidul Comunist din România era cel mai slab partid comunist din Europa ?i avea cea mai redus? influen??. Documentul arat? c? primele ac?iuni ale rezisten?ei au corespuns posibilit??ilor ?i necesit??ilor de atunci, conducând la organizarea unor re?ele ale grupurilor de rezisten??, la p?strarea unui spirit de lupt? în rândul popula?iei ?i la recrutarea de noi adep?i, mai ales din rândurile tinerilor. În paralel îns?, a început ?i infiltrarea mi?c?rii de rezisten?? cu agen?i provocatori, recruta?i atât prin promisiuni, cât ?i prin amenin??ri. La nivelul anului 1953, dup? p?rerea autorilor analizei, cele mai puternice celule de rezisten?? din România erau „Organiza?ia T”, „Vlad ?epe?”, „Valurile Dun?rii” ?i „Dihorul”. Se ar?ta c? promovarea procesului de colectivizare a agriculturii a împins c?tre mi?carea de rezisten?? numero?i ??rani, care, pe lâng? implicarea lor, sprijineau cu mijloace de subzisten?? grupurile de partizani. Se mai scria c? principalele ac?iuni ale grupurilor de partizani au constat în declan?area de r?zmeri?e, atacuri împotriva patrulelor de mili?ieni, atacuri împotriva unor activi?ti locali de partid ?i împotriva denun??torilor. Se ar?ta c? popula?ia urban? nu ac?ioneaz? deschis, mul?umindu-se cu o rezisten?? pasiv?. Documentul face ?i aprecieri pe care nu le împ?rt??im, cum ar fi aceea c?, într-un fel sau altul, întreaga popula?ie a ??rii ar fi fost legat? de mi?carea de rezisten??. Finalul documentului formuleaz? urm?toarea imagine a rezisten?ei anticomuniste ?i antisovietice din România: „Lumea rezisten?ei a devenit o lume în sine, cu organele, institu?iile, legile ?i posibilit??ile sale... Este o via?? nesigur?, plin? de pericol, dar înc? posibil? pân? la a?teptata ultim? lupt? care va hot?rî eliberarea final?”. Este de observat c? ?i anali?tii germani, ofi?eri care nu aveau acces la informa?ii esen?iale, operau cu imaginea fals? a „eliber?rii finale”, a unei lupte care nu va veni niciodat?, în care for?ele pe care le reprezentau, respectiv cele anticomuniste, vor ob?ine victoria. Unii dintre cei care s-au refugiat în mun?i au crezut în izbucnirea unui r?zboi popular pentru r?sturnarea regimului.

Una dintre cele mai importante ac?iuni de rezisten?? de dup? 23 august 1944 a fost cea purtând numele de cod „De?teptarea prim?verii” („Frühlingserwachen”). Ea a fost ini?iat? la începutul anului 1945 ?i a constat dintr-un complot antisovietic al unor conduc?tori ai armatei române ?i al unor politicieni de la Bucure?ti, desigur, cu sprijin masiv din partea Germaniei. În martie 1945, conduc?torul Grupului Etnic German, Andreas Schmidt, capturat de sovietici ?i anchetat, i-a men?ionat ca membri ai complotului pe generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a 4-a române, pe generalul Dumitru Coroam?, fost mare?al al Palatului, pe generalul Enache Borcescu, ?ef de birou în Marele Stat Major ?i secretar general al Ministerului de R?zboi, generalul Vasile Mitrea, fost prefect al Poli?iei Capitalei, generalul Corneliu Dragalina, fost comandant al Corpului VI al Armatei Române pe Frontul de Est ?i guvernator al Bucovinei, generalul Constantin S?n?tescu, prim-ministru al României în primele luni dup? lovitura de stat de la 23 august 1944, generalul ?erbu Lambru, comandantul ?colilor de artilerie din România, generalul Petre Dumitrescu, comandantul Armatei a 3-a pe Frontul de Est ?i generalul Radu Korne, comandantul Diviziei Blindate române. Legionarii sperau s? atrag? în complot ?i pe prim-ministrul României, generalul Nicolae R?descu ?i pe sub?eful Marelui Stat Major, generalul ?tefan Bardan.

Mi?carea de rezisten?? a antrenat un num?r de 61 de personalit??i militare, generali, amirali, comandori, colonei, dar ?i ofi?eri cu grade mai mici. În toamna anului 1944, germanii au ini?iat opera?iunea cu numele de cod „Gemsbrok”, pentru a contacta comandan?ii armatei române. În acest scop au fost para?uta?i o serie de agen?i. Dup? încheierea r?zboiului, în noiembrie 1945, unii dintre cei para?uta?i au fost aresta?i de c?tre Jandarmerie, ca urmare a semnal?rilor informative f?cute de S.S.I. Para?uti?tii au fost captura?i la Deva, la B?neasa ?i la Alba Iulia. Pentru lupta împotriva rezisten?ei pe care germanii ?i legionarii din exil o organizau în România, în octombrie 1944, sovieticii au constituit la Arad Centrul mixt informativ româno-sovietic.

În Germania s-au aflat ?i mul?i al?i militari români, unii prizonieri c?zu?i dup? 23 august 1944, al?ii afla?i acolo cu diverse misiuni anterioare momentului întoarcerii armelor. Majoritatea dintre ei au fost recruta?i pentru a fi retrimi?i în România pentru ac?iuni de diversiune, propagand? ?i furnizare de informa?ii. Mul?i dintre ei erau loiali României, respectând linia politic? aleas? de rege ?i de clasa politic? aflat? la putere dup? 23 august 1944. Dup? para?utare, mul?i dintre ace?ti români, inclusiv legionari, care au sprijinit în trecut rela?ia României cu Germania, s-au predat autorit??ilor române, respectiv Jandarmeriei, Poli?iei sau S.S.I.-ului ?i au relatat cum au fost recruta?i ?i instrui?i în Germania ?i în Austria ?i ce misiuni aveau de îndeplinit.

În cursul lunii martie 1945, for?ele Siguran?ei au înregistrat succese remarcabile în efortul de capturare a grupurilor de rezisten?? din Bucure?ti ?i din jude?ul Prahova. Astfel, a fost capturat grupul condus de Lungu Dumitru, care ac?iona pe muntele Ciuca?. A fost capturat grupul din Bucure?ti condus de Teof?nescu Constantin, compus din 19 persoane; a fost capturat grupul din Bucure?ti condus de prin?ul Nicki Sturza ?i de Nelly Ivonne Ostroveanu, compus din 90 de persoane. Din datele Siguran?ei reiese c? în martie 1945 au fost captura?i 63 de „legionari terori?ti”, 3 „legionari para?uta?i, instrui?i în Germania” ?i 39 de „germani din care 15 au f?cut parte din armata regulat? german?, iar restul erau membri ai organiza?iilor paramilitare hitleriste din România”. Tot în martie 1945, a fost arestat fostul ofi?er legionar Pandrea Sabin, para?utat de germani la începutul anului 1945, care ac?iona în zona comunei Valea Larg? (Turda). De asemenea, a fost arestat la Timi?oara grupul de 20 de legionari condus de Ursu Nicolae ?i grupul de la Re?i?a condus de studentul legionar Popa Constantin. În aprilie 1945, agen?ii Siguran?ei i-au descoperit ?i i-au arestat pe lupt?torii legionari P?tru? Teodor ?i Bozdoc Ilie, ambii para?uta?i la Prejba (Sibiu) ?i Mârza Pavel, tot din Sibiu, care coordona un grup de rezisten?? format din ?apte membri. În luna mai 1945, a fost arestat la Vatra Dornei lupt?torul legionar Piticaru Alexandru, para?utat în Mun?ii Apuseni, împreun? cu ?apte persoane, în decembrie 1944, iar la Timi?oara au fost aresta?i 15 germani din România care se constituiser? în grup de rezisten?? sub coordonarea unui ofi?er din Germania, para?utat în acest sens. În iunie 1945, au fost captura?i de Siguran?? grupul condus de studentul Dumitrescu Alexandru, compus din 16 persoane arestate la Craiova, Borza Petru ?i Dobrin Cornel, aresta?i la Geoagiu-Hunedoara, Vâlcu Gheorghe, arestat la Re?i?a, Blazius Olaru Eugen, cel care a reînfiin?at Corpul Muncitoresc Legionar, format din 40 de persoane, cu to?ii aresta?i la Bucure?ti ?i Organiza?ia „Abwehrstelle II”, condus? de ofi?erul german Spiess. În iulie 1945 a fost arestat la Bra?ov un grup de rezisten?? compus din 31 de sa?i. În aceea?i lun?, a fost arestat în nordul Bucovinei un grup de rezisten?? compus din etnici ucrainieni. De asemenea, au fost arestate grupurile Mircea ?tefanovici, conduc?torul Organiza?iei „Tinerimea Liber?” ?i avocatul Remus ?e?u, conduc?torul grupului „T” (teroare). În august 1945, în Bucovina au fost aresta?i Ovidiu G?in? ?i Vladimir Macoviciuc, împreun? cu 23 de persoane care f?ceau parte din grupul de rezisten?? din zona Câmpulung-Moldovenesc-R?d?u?i. De asemenea, au fost aresta?i conduc?torii grupurilor de rezisten?? din Cluj, Bistri?a ?i Sibiu, respectiv Gheorghe Tocoianu, Matei Mu?iu ?i Traian Leahu. În octombrie 1945, a fost capturat un grup de rezisten?? din Constan?a, compus din 34 de membri, având în frunte pe Ion Nea??, Petre B?g?ceanu ?i Gheorghe Lazu. În total, în anul 1945, au fost descoperite 34 de organiza?ii ?i centre puternice ale mi?c?rii de rezisten??, formate din legionari ?i din militari germani. Cu ocazia captur?rii, unii lupt?tori ?i-au pierdut via?a, iar un num?r de 546 de lupt?tori au fost deferi?i justi?iei. S-au confiscat mari cantit??i de armament, muni?ii ?i exploziv.

- Va urma -

footer