Revista Art-emis
4 aprilie 1944 - Bombardarea Bucure?tiului de c?tre avia?ia american? PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 05 Aprilie 2015 14:21

Monumentu eroilor americani din Parcul Ci?migiu (Bucure?ti)2.942 mor?i ?i 2.126 r?ni?i

Pe parcursul anului 1944, pân? la tr?darea de la 23 august, bombardierele Alia?ilor au lovit sistematic ?ara, apoi bucure?tenii s-au trezit cu tancurile ruse?ti invadându-i. Au plecat doar dup? 14 ani, în 1958, când Gheorghiu Dej a scos trupele sovietice din ?ar?. Acum avem al?i ocupan?i. Generalul american Wesley Clark stârne?te din nou „Câinii r?zboiului"[1].Fost comandantul for?elor N.A.T.O. în timpul r?zboiului din Kosovo, actualul consilier personal al prim-ministrului României a fost protagonistul unui episod extrem de tensionat, când comandantul for?elor britanice de sub comanda N.A.T.O. - General Sir Mike Jackson - a refuzat s? deschid? focul împotriva for?elor ruse?ti masate în Aeroportul din Pristina, a?a cum ordonase gen. Wesley Clark. „Nu am de gând s? pornesc Al Treilea R?zboi Mondial"[2], ar fi spus comandantul britanic. Drept „recompens?" pentru „cadoul" oferit românilor la 4 aprilie 1944, statul român a plantat în parcul Ci?migiu Monumentul Eroilor Americani care au bombardat popula?ia civil? a Bucure?tiului. S? râdem sau s? plângem? (Redac?ia ART-EMIS)

În acea zi de mar?i, Bucure?tiul era sc?ldat de razele calde ale soarelui prim?v?ratic, dar la hotare bubuiau tunurile: ru?ii c?lcau deja p?mantul românesc, dinspre nord-est. Cu tancurile ?i cu puhoi de pedestrime, se apropiau de Hârl?u si de Cotnari. Nimic nu tulbura însa lini?tea populatiei civile în Capital?, afara de exerci?iul de ap?rare antiaerian?, anun?at din ajun. Conform programului, înainte de prânz au pornit s? vuiasc? sirenele. Alarm?? A?, exerci?iu. Peste o jumatate de or?, acelea?i sirene vesteau încetarea exerci?iului, iar peste înc? ora au început s? sune din nou. Alt? alarm?? Alta încetare? Desigur, continuarea exerci?iului. Eram obisnui?i, aproape în fiecare s?pt?mân? se efectuau asemenea „repeti?ii". La radio, se transmitea muzic?, lumea î?i vedea de treab?. Deodat?, din cer a început s? r?sune un uruit de motoare. Am ie?it în strad?: la în?l?ime mare pluteau orânduite în patrat zeci de puncte str?lucitoare, care p?reau mai curând juc?rii, decât o amenin?are. Apoi s-au auzit vuiete, iar p?mântul a început s? se cutremure, cu case cu tot. Explozii, bubuituri, schije, apoi lini?te. Bombardamentul a durat cam un sfert de or?, dup? care lumea a început s? prinda curaj, fiecare i?indu-se din col?ul unde se pitise. În direc?ia G?rii de Nord, o coloan? groas? de fum negru întuneca cerul, apoi altele dou?, iar mai la stânga o flac?r? apocaliptic? fâlfâia sinistru. Peste câteva minute, uruitul de motoare s-a auzit din nou. De rândul acesta, era clar c? nu-i glum? ?i multimea s-a repezit spre ad?posturile în care fusese instruit? la „exerci?ii". Alte explozii, alte bubuituri, schije ?i alt? lini?te.

Timp de o or? încheiata, peste 300 de avioane lansaser? „covorul de bombe", care a f?cut orasul nefunc?ionabil: alimentarea cu energie a încetat, alimentarea cu ap? la fel, liniile telefonice au amu?it, iar trotuarele ?i caldarâmurile r?scolite de muni?ie ?i acoperite cu moloz au devenit aproape impracticabile. Conform cifrelor oficiale, num?rul victimelor umane în aceast? prim? zi a bombardamentelor se ridica la 2.942 morti ?i 2.126 raniti. Printre cei disp?ruti s-a numarat actorul V. Vasilache (din celebrul cuplu „Stroe si Vasilache"). Poetul simbolist Ion Minulescu, de?i casa sa din Cotroceni nu fusese atins? de bombe, a suferit un ?oc în urma c?ruia a f?cut ulterior infarct ?i a decedat pe 11 aprilie. Scriitorul Mihail Sebastian, venit într-una din zonele lovite chiar a doua zi dup? bombardament, descria în urmatorii termeni peisajul sinistru pe care i-a fost dat s?-l vad?: „Am fost în cartierul Grivi?a. De la Gara la Bulevardul Basarab, nici o cas? - nici una - n-a scapat neatins?. Priveli?tea e sfî?ietoare. Se mai dezgroap? înc? mor?i, se mai aud înc? vaiete de sub d?râmaturi. La un col? de strad?, trei femei boceau cu ?ipete ascuti?e, rupandu-?i p?rul, sfâ?iindu-?i hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase pu?in diminea?a ?i peste toat? mahalaua plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de co?mar. N-am mai fost în stare s? trec dincolo de Basarab - ?i m-am întors acas?, cu un sentiment de sil?, oroare ?i neputin??"[3].

Bombardamentul din 4 aprilie n-a fost decât un început. Raidurile reveneau periodic, scuturand bombele lor peste Capitala, peste Ploie?ti, peste toata Valea Prahovei, peste nodurile de cale ferat?. Dup? cum nota ziarul „Universul", numai în perioada cuprins? între 4 aprilie 1944 ?i 8 mai 1944, bombardamentele au produs urm?toarele stric?ciuni, în afara miilor de victime umane:
- 13.925 imobile particulare;
- 47 institu?ii de cultur?;
- 18 spitale ?i laboratoare;
- 14 biserici ?i cimitire;
- 21 intreprinderi civile[4].

Foto: Dr Claudiu Popescu

footer