Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Petru Grior, Cern?u?i   
Duminică, 29 Martie 2015 14:42

Troi??S?tui de marea „fericire", adus? de la Kremlin

Dup? masacrele sângeroase de la Lunca din lunile ianuarie-februarie 1941, intrate în istoria actualei regiuni Cern?u?i ca unele din crimele odioase din prelungul ?ir de f?r?delegi s?vâr?ite de puterea sovietic? împotriva b??tina?ilor, în prim?vara aceluia?i an, un zvon a str?b?tut cu iu?eala fulgerului ?inutul mioritic, anun?ând c? locuitorii primesc dreptul s? p?r?seasc? în mod legal regiunea Cern?u?i. Acei, care doreau s?-?i schimbe locul de trai, erau datori s? înainteze cereri organelor locale de resort, alc?tuite în limbile rus? sau ucrainean?, ?i în care s? indice motivul plec?rii. Dup? cum s-a constatat mai târziu, zvonul a fost lansat de c?tre reprezentan?ii Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste cu scopul s? scoat? la iveal? atitudinea b??tina?ilor fa?? de regimul stalinist, instaurat pe meleagurile carpatine. Locuitorii din ?inut, care nu vorbeau rusa sau ucraineana, s-au adresat pre?edin?ilor ?i secretarilor consiliilor s?te?ti cu rug?mintea ca ei s?-i ajute la scrierea cererilor pentru plecare în România. Conduc?torii localit??ilor române?ti, fo?ti participan?i la mi?carea subversiv? din ?inut în perioada interbelic?, însc?una?i de puterea sovietic?, pentru suma de cinci ruble îndeplineau rug?minrea b??tina?ilor, care s-au s?turat de marea „fericire", adus? din Kremlin. La 24 martie 1941, românii din localit??ile storojine?ene s-au adunat în ora?ul Storojine?, înaintând organelor raionale de resort cererile de plecare în Patria-Mam?. Autorit??ile staliniste au refuzat s? primeasc? cererile, clasificând adunarea b??tina?ilor drept o manifestare antisovietic? ?i oamenii s-au împr??tiat pe la casele lor.

Cu sufletele pline de credin?? ?i cu chipul Mântuitorului pe crucile sfinte mul?imea a pornit la drum.

În diminea?a zilei de 1 aprilie, acela?i an, peste 1500 de locuitori din satele P?tr?u?ii de Sus, Cupca, P?tr?u?ii de Jos ?i Suceveni, în rândul c?rora se aflau b?rba?i, femei ?i copii, s-au adunat în curtea bisericii din ultima localitate cu scopul s? porneasc? spre centrul raional Hliboca pentru a înainta organelor locale ale puterii bol?evice cererile lor. Din loca?ul sfânt al satului sunt scoase trei cruci, la care vor fi atârnate ?tergare albe, demostrând prin aceasta c? viitoarea procesiune poart? un caracter pa?nic. Apoi cu to?ii au îngenuncheat în curtea bicericii ?i sus?inu?i de sunetele pline de jale ale clopotelor de aram?, au adresat o ferbinte rug?ciune c?tre Domnul ca El s?-i primeasc? sub ocrotirea Sa. Cu sufletele pline de credin?? ?i cu chipul Mântuitorului pe crucile sfinte mul?imea a pornit la drum. La hotarul satului Suceveni, lâng? podul de peste apa Siretului, convoiul de oameni a fost întâmpinat de c?tre treisprezece gr?niceri sovietici, condu?i de un ofi?er comunist, care, sco?ând s?biile din teac?, s-au r?stit la oameni, poruncindu-le s? se întoarc? la casele lor. Pentru ai intimida pe români, un soldat a lovit cu sabia crucea din capul coloanei. Sabia s-a rupt în dou?. Oamenii, v?zând în aceasta un semn sus?in?tor al Domnului, înl?turându-i pe gr?niceri, ?-au continuat mersul spre centrul raional. C?tre Hliboca s-au îndreptat ?i alte grupuri de b??tina?i din satele de pe Valea Siretului, mâna?i de idealurile na?ionale ?i sentimentul fr??iei, p?trun?i de n?zuin?ele spre libertate. Un soare ginga? de prim?var? înv?luia glia str?bun? ?i p?mântul se trezea din amor?eala unei ierni grele ?i îndelungate. Brându?ele firave ?i dornice de via??, pornite din împ?r??ia pove?tilor, domneau pe crestele dealurilor, împânzind întreaga întindere moldav?. Razele solare înc?lzeau inimile ??ranilor care doreau s? tr?iasc? într-o ?ar? liber?. În fruntea coloanelor, care intrau în Hliboca, p??eau Ion Mustea??, Tudor Semeniuc, Ion Bojescu, Nazarie Iliu?, Gherasim Gu?ulea, Petru Du?ceac, Florea Grosu, Ion Grosu, Grigore Bojescu, Constantin Holunga, Constantin Bojescu, Nicolae Galac. Num?rul românilor, aduna?i în pia?a central? a raionului, a crescut pân? la cinci mii de oameni.

Calea spre râvnita libertate, ce se afla în „?ara din zare"

În aceast? str?veche a?ezare bucovinean?, unde se afla sediul Sec?iei raionale Hliboca a Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, mul?imea, purtând prapurile ?i crucile cu chipul Mântuitorului pe ele, scoase din loca?urile sfinte, intona Imnul României, scandând „Tr?iasc? regele Mihai!", „Tr?iasc? mare?alul dezrobitor!". Vocea oamenilor ajungea pân? la p?durea din Dumbrava Ro?ie, „de unde spiritul marelui ?tefan îi privea cu dragoste ?i îi încuraja". Reprezentan?ii organelor represive din raion, ace?ti copoi ai regimului totalitar, cu sufletele pline de ur? ?i du?m?nie, adu?i din toate col?urile fostului imperiu sovietic pentru promovarea unei politici de dezna?ionalizare ?i rusificare a popula?iei b??tina?e, întâmpinând lumea, au refuzat s? primeasc? cererile românilor, care de-a lungul mileniilor au înfruntat cu b?rb??ie ?i eroism toate vitregiile vecinilor, p?strându-?i ?i afirmându-?i fiin?a na?ional?. Sup?ra?i ?i indigna?i de aceast? f?r?delege, urma?ii legendarului Decebal, mândri ?i dornici de libertate ca str?mo?ii lor, au început s? scandeze c? nu mai doresc s? tr?iasc? în „raiul" bol?evic, unde e imposibil de suportat toate birurile, pe care trebuie s? le pl?teasc? ??ranii ?i unde teroarea era ridicat? la rangul de principiu. P?r?sind Hliboca, românii s-au îndreptat c?tre Suceveni, planificând ca din centrul acestei localit??i s? porneasc? cu to?ii spre frontiera sovieto-român?, dispu?i s-o treac? în mod ilegal. În vatra satului Suceveni, au ap?rut câ?iva ofi?eri ?i solda?i sovietici, care au început a parlamenta cu lumea adunat?, sf?tuindu-i pe ??rani s? se întoarc? la casele lor. Totodat?, sovieticii doreau s? câ?tige timpul necesar pentru mobilizarea for?elor suficiente, capabile s? opreasc? mul?imea. Românii n-au reac?ionat la vorbele stalini?tilor, apucând calea spre mult râvnita libertate, care se afla în „?ara din zare", dup? cum va spune în 2008, în timpul ac?iunilor de doliu de la Fântâna Alb?, profesorul ?i poetul Romeo S?ndulescu, fostul Consul General al României la Cern?u?i.

În Poiana Varni?ei, a l?crimat Mântuitorul, r?stignit pe cruce.

La un col? al p?durii din Suceveni, convoiul b??tina?ilor a fost somat de un grup de solda?i sovietici care, pentru a-i intimida pe români, au tras o salv? în aer. Acest avertisment n-a exercitat nici o influen?? asupra oamenilor. Ei ?i-au continuat drumul spre frontier?. Pe teritoriul satului Fântâna Alb? din raionul Hliboca, Comemorare la Fântâna Alb? - Foto: Cristina Nichitu? Roncealâng? cantonul Varni?a, la o dep?rtare de doi kilometri de la hotarul, instalat de mâna veneticului la finele cire?arului 1940, coloana de oameni pa?nici, constituit? din b?rba?i, femei ?i copii, a fost oprit? de gr?nicerii stalini?ti, propti?i la marginea codrului secular. La semnalul comandantului, responsabil de efectuarea acestei opera?ii, au pornit s? ??c?neasc? din trei p?r?i mitralierele bol?evicilor, secerând rândurile cona?ionalilor. Rafalele focului ucig?tor al mitralierelor se contopea cu vaietele muribunzilor, cu vocile pline de durere ale r?ni?ilor, cu bocetele femeilor ?i strig?tele sfâ?ietoare ale copiilor, cu r?cnetele infernale ale satrapilor stalini?ti ?i cu sângele martirilor, care curgea din bel?ug, acoperind glia str?mo?easc?. În acea zi, în Poiana Varni?ei, a l?crimat Mântuitorul, r?stignit pe cruce. Mureau cu dorul de ?ar? în inimi fiii ?i fiicele neamului. C?deau cu sufletul neîmp?cat, în floarea vârstei, românii: Belmega Ion al lui Teodor, n?scut în 1910, în localitatea Cupca; Bicer Gheorghe al lui Ilie, n?scut în localitatea Cupca; Bostan Drago?, n?scut în 1923, în localitatea Suceveni; Botariu Cozma al lui Vasile, n?scut în localitatea Petriceni; Corduban Nicolae al lui Dumitru, n?scut în localitatea Carapciu; Dabâca Teodor al lui Gheorghe, n?scut în localitatea Carapciu; Du?ceac Ion al lui Teodor, n?scut în localitatea Cupca; Halac Ion al lui Dumitru, n?scut în localitatea Iord?ne?ti; Lazurca Gheorghe al lui Teodor, n?scut în 1889, în localitatea Petriceni; Liciman Simion, n?scut în localitatea P?tr?u?ii de Jos; Mihailovici Ilie al lui Vasile, n?scut în 1921, în localitatea Suceveni; Opai? Cozma al lui Ilie, n?scut în localitatea Carapciu; Opai? Gheorghe al lui Nistor, n?scut în localitatea Carapciu; Plevan Arcadie al lui Teodor, n?scut în 1914, în localitatea Cupca; Popescu Petru al lui Ion, n?scut în localitatea P?tr?u?ii de Jos; Savu Pavel al lui Ion, n?scut în localitatea P?tr?u?ii de Jos; Sidoreac Vasile al lui Alexa, n?scut în 1923, în localitatea Suceveni; Sucevan Constantin al lui Vasile, n?scut în 1903, în localitatea Suceveni; Tovarni?chi Gheorghe al lui Dumitru, n?scut în localitatea Carapciu; Tovarni?chi Ilie al lui Zaharie, n?scut în localitatea Carapciu; Tovarni?chi Traian al lui Gheorghe, n?scut în localitatea Carapciu; Tovarni?chi Vasile al lui Pavel, n?scut în localitatea Carapciu; ?ugui Mihai al lui Vasile, n?scut în 1912, în localitatea Cupca; Ursulean Varvara a lui Nichita, n?scut? în localitatea P?tr?u?ii de Sus.

În seara zilei de 1 aprilie 1941 au sângerat cerul ?i p?mântul ?i s-a îngrozit Valea Siretului.

Indicata list? a românilor, c?zu?i la 1 aprilie 1941, la Fântâna Alb?, a fost alc?tuit? de c?tre Pretura pl??ii Storojine? ?i înaintat? în ziua de 1 februarie 1943 Guvern?mântului Provinciei Bucovina. Concomitent se aducea la cuno?tin?a organelor administrative de la Cern?u?i faptul c? pân? la acea dat? n-au fost întreprinse ac?iuni de deshumare a martirilor. Conform documentelor p?strate în fondurile Arhivei de Stat a regiunii Cern?u?i, tot la Fântâna Alb? au murit: Lup??tean Titania, n?scut? în 1901, ?i Rotariu Cozma al lui Vasile, n?scut în 1914. În seara zilei de 1 aprilie 1941 au sângerat cerul ?i p?mântul. S-a îngrozit Valea Siretului. Unii, care au reu?it s? scape de gloan?ele gr?nicerilor bol?evici, „refugiindu-se în p?durea din apropiere, au fost ajun?i din urm? de cavaleria sovietic? ?i m?cel?ri?i cu sabia". Martirii sunt arunca?i în gropi comune. Ei î?i dorm somnul ve?nic la poale de codru verde. Fagii seculari le fream?t? la cre?tet. Acei care s-au salvat din ghearele mor?ii, vor fi h?itui?i de c?tre cerberii regimului totalitar, prin?i ?i întemni?a?i. Dup? interog?rile bestiale, puterea sovietic? s-a r?fuit crunt cu „tr?d?torii patriei socialiste". Ei au împ?rt??it destinul martirilor de la Lunca.

Not?: Legea 68/2011, Articolul 1: Se instituie ziua de 1 aprilie ca Zi na?ional? de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Alb? ?i alte zone, ale deport?rilor, ale foametei ?i ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ?inutul Her?a, nordul Bucovinei ?i întreaga Basarabie.. Pentru a cinsti memoria celor disp?ru?i în 1941, în sângerosul eveniment de la Fântâna Alb?, în fa?a M?n?stirii Putna, la 1 aprilie 2011 a fost ridicat? a troi??-monument, pentru comemorarea sacrificiului f?cut de cei 3 000 de români uci?i. (Agerpress)

footer