Revista Art-emis
230 de ani de la martiriul lui Horea, Clo?ca ?i Cri?an PDF Imprimare Email
Ioan Galdea   
Duminică, 22 Februarie 2015 22:05

Grup statuar Horia Clo?ca ?i Cri?anR?scoala lui Horea, Clo?ca ?i Cri?an, o ridicare masiv? ??r?neasc? ?i româneasc?, a dezvelit multe realit??i ascunse cu mult? grij? ?i îndemânare de nobilimea maghiar?, interesat? s? men?in? în Principatul Transilvaniei vechile raporturi socio-economice de esen?? feudal?, privilegiile medievale, devenite anacronice la sfâr?itul veacului al XVIII-lea. Conflictul la care s-a ajuns între conservatorismul nobilimii transilv?nene ?i reformismul statului austriac, conflict sesizat de elementele ??r?ne?ti mai instruite, a poten?at agita?iile în rândul supu?ilor domeniali, în cea mai mare parte a lor români. ??ranii iobagi au v?zut în puterea central? reprezentat? de hasburgi, de Curtea din Viena, unde câteva delega?ii ale ??ranilor, în frunte cu Horea, au avut acces în mai multe rânduri, un posibil arbitru în conflictul iob?gime-nobilime, autoritatea care putea rezolva scoaterea lor din starea de iobag, ?tergerea dependen?ei lor personale. R?scoala lui Horea, Clo?ca ?i Cri?an a avut un puternic r?sunet în str?in?tate, a?a cum pu?ine evenimente române?ti de pân? atunci mai înregistraser?. Dimensiunea ridic?rii ??r?ne?ti într-o zon? de intens? locuire româneasc?, radicalismul mi?c?rii, relevat de ac?iunile r?scula?ilor în primul rând, de atacurile violente asupra cur?ilor nobiliare din aria ei de desf??urare, de programul expus, gravitatea st?rilor de lucru dezvelite de r?scoal?, a problematicii pe care a ridicat-o era de natur? s? stârneasc? interes, compasiune sau îngrijorare în cele mai variate medii din Imperiul Hasburgic ?i din diferite state europene.

R?scoala din 1784 a constituit totodat? prima afirmare pe cale revolu?ionar?, violent?, a românilor transilv?neni, a con?tiin?ei de sine a acestora, marcând începutul luptei politico-na?ionale române?ti prin prezen?a mul?imilor. Aceast? r?bufnire a determinat ?i intensificarea ac?iunilor pentru reforma din sânul propriei comunit??i, mi?carea elitei române?ti din jurul Supplex-ului desf??urându-se sub semnul ridic?rii ??r?ne?ti. R?scoala a fost consecin?a raporturilor încordate dintre iob?gime ?i st?pânii domeniali, a regimului de sorginte feudal? ap?rat cu îndârjire de nobilimea maghiar?, a practicilor ?i abuzurilor nobilimii maghiare s?vâr?ite în cel mai înalt grad pe tot cuprinsul propriilor domenii de p?mânt. Prin interven?ia armatei imperiale, în ciocnirile care au avut loc în noiembrie ?i decembrie 1784, ultimele grup?ri ??r?ne?ti au fost învinse. Horea ?i Clo?ca se retrag în p?durile Scoru?etului din Mun?ii Gil?ului, de la nord de Albac, cu gândul de a reaprinde r?scoala în prim?vara urm?toare. În urma unei vaste opera?iuni de urm?rire, înconjurare ?i prindere, Horea ?i Clo?ca sunt captura?i la 27 decembrie 1784 ?i transporta?i la Alba Iulia, unde sunt încarcera?i în temni?ele fort?re?ei imperiale. La sfâr?itul lunii ianuarie 1785 era prins ?i Cri?an, interogatoriul celor trei c?pitani principali ai r?scoalei derulându-se în cetatea imperial? de c?tre o comisie de anchet? numit? de împ?rat a c?rei pre?edin?ie o asigura contele Anton von Jankovich.

Anchetarea ?i judecarea c?pitanilor principali odat? prin?i, a numero?ilor ??rani închi?i în temni?ele comitatelor ?i ale cet??ilor imperiale a constituit o ac?iune prioritar? a Cur?ii din Viena la începutul anului 1785, în care scop împ?ratul Iosif al II-lea a dat instruc?iuni exprese. Trebuiau stabilite cauzele izbucnirii r?scoalei, mobilurile ei ?i factorii care au propulsat-o, eventualul amestec str?in, în func?ie de care s? se propun? m?surile pentru evitarea declan??rii altor asemenea evenimente în viitor. Înc? înainte de judecarea conduc?torilor principali, împ?ratul stabilea ca ace?tia s? fie executa?i spectaculos în fa?a unei mul?imi dinainte comandate, pentru a constitui un „r?sun?tor exemplu”, care s?-i înfrico?eze pe ??rani.

La anchet?, Horea ?i Clo?ca au r?spuns evaziv, negând cele mai evidente lucruri ?i fapte din r?scoal?. Cri?an, prins mai târziu ?i ?inut izolat de ceilal?i doi c?pitani, face m?rturii asupra cauzelor r?scoalei ?i faptelor întâmplate. Dup? plimbarea lui Horea ?i Clo?ca, vreme de dou? s?pt?mâni prin satele de pe Mure?, în lan?uri, spre a fi ar?ta?i mul?imilor, comisarul imperial proclam? sentin?a capital? asupra conduc?torilor r?scula?ilor, potrivit c?reia amândoi vor fi frân?i cu roata de jos în sus, pe urm? corpurile lor vor fi îmbuc?t??ite ?i trimise în comitate, m?runtaiele urmând s? fie îngropate pe locul execu?iei. Sentin?a a fost citit? în diminea?a zilei de 26 februarie, între orele 10 ?i 11 în fa?a G?rzii celei mari, fiind de fa?? o mare mul?ime, în limbile german? ?i român?. În nem?e?te a citit-o auditoriul osta?ilor gr?niceri iar în române?te a citit-o Erckard, translatorul contelui Jankovich. Sentin?a a fost îndeplinit? în cazul lui Horea ?i Clo?ca la 28 februarie 1785, întrucât Cri?an se spânzurase în închisoare în ziua de 14 februarie. Executarea sentin?ei de condamnare la moarte era preg?tit? de mai înainte cu mare grij?, de autorit??ile care doreau ?i trebuiau s? fac? acest spectacol înfior?tor cât mai spectaculos cu putin??. Execu?iile erau privite de opinia public? în timpul acela ca un spectacol gratuit, iar c?l?ul care prelungea cât mai mult agonia ?i chinurile mor?ii era cu atât mai mult apreciat.

La 23 februarie 1785, contele Jankovich scrie comitatelor Hunedoarei, Zarand, Albei Inferioare ?i Sibiu s? trimit? sub pedeaps? în caz de refuz câte trei ??rani mai b?trâni ?i trei ??rani mai tineri, din fiecare comun?, la Alba Iulia pân? în noaptea de 27 februarie 1785. Timpul fiind prea scurt, în multe comune ordinul n-a putut fi executat. Astfel c?, în diminea?a zilei de 28 februarie 1785 erau 2515 ??rani din 419 comune. Locul execu?iei era fixat pe un platou pe dealul ce se nume?te „La Furci”, deasupra viilor, c?tre Parto?, aproape de drumul ??rii în partea de r?s?rit a fort?re?ei. Estrada pe care c?l?ul urma s? execute barbara ?i înfior?toarea sentin?? era înconjurat? de o companie de tobo?ari, care în tot timpul execu?iei b?teau tobele. Dup? cum prevedea sentin?a, în diminea?a zilei de 28 februarie 1785, la ora 9 ?i 30 de minute Horea ?i Clo?ca au fost a?eza?i separat pe câte un car special, fiecare fiind înso?it de câte un preot ortodox. Ei au fost înso?i?i de un escadron de cavalerie.

Horea ?i Clo?ca au fost împ?rt??i?i cu sfintele taine de preotul Nicolae Ra? din Maerii Alba Iuliei, care le-a scris ?i ultima voin??. Preotul Ra? i-a înso?it pân? la locul supliciului ?inând pe Horea dup? cap, pân? când a fost obligat s? priveasc? frângerea pe roat? a lui Clo?ca. Clo?ca, iubitul ?i credinciosul c?pitan al lui Horea, a fost cel dintâi frânt cu roata de c?tre c?l?ul Grancia Rokoczi. Frângerea cu roata se f?cea în modul urm?tor: condamnatul era lungit ?i legat de mâini ?i de picioare de un pat special f?cut pentru astfel de execu?ii, iar c?l?ul prinzând cu amândou? mâinile roata, îi aplica lovituri puternice cu partea ro?ii care avea pe ea un fel de cu?it. Astfel oasele condamnatului erau zdrobite, pân? când primea lovitura de gra?ie peste piept. Pe urm? i se t?ia capul ?i era înfipt într-un par pe e?afod. Clo?ca a primit cel pu?in 20 de lovituri pân? ?i-a dat sufletul, toate acestea au durat aproximativ o or?. În timp ce Clo?ca era frânt cu roata, Horea, legat, a fost ?inut în picioare de doi ucenici ca s? vad? de ce moarte ?i prin ce chinuri groaznice a trebuit s? moar? prietenul s?u. Dup? ce s-a terminat execu?ia lui Clo?ca ?i i-au dat le?ul la o parte, l-au urcat pe Horea pe patul s?u ?i l-au legat. Când c?l?ul începu s?-l loveasc? pe Horea, preotul Nicolae Ra? a le?inat ?i a fost dus de acolo. În vaiete au început s?-i sfarme picioarele cu roata, iar dup? patru lovituri, din porunca lui Erckard au început s?-i loveasc? pieptul ?i astfel, dup? opt-nou? lovituri a murit, mult mai repede decât Clo?ca. Înainte de a muri a zis: „Eu mor pentru na?iune”. Procedura aceasta a nemul?umit pe un func?ionar ungur al comitatului Alba care asista la execu?ie ?i acesta a protestat în fa?a comisarului de execu?ie c? Horea a fost prea repede executat. Func?ionarul a fost arestat iar Comisia aulic? l-a destituit din func?ie. Nici, Horea, Clo?ca ?i Cri?an ?i nici ceilal?i ??rani aresta?i ?i executa?i n-au beneficiat de niciun ap?r?tor, ei fiind sprijini?i doar de preo?ii ?i intelectualii de la sate, dar ?i ace?tia erau pu?ini.

În timpul r?scoalei apare rolul oculistului român Dr. Molnar, trimis de comisarul Brukenthal printre r?scula?i mai mult ca informator. Rolul de împ?ciuitor pe care ?i l-a luat a e?uat, fiindc? autorit??ile nu în?elegeau s? fac? nicio concesie. Dup? potolirea r?scoalei se auzir? voci care justificar? ac?iunea Românilor. Acestea nu erau române?ti, fiindc? Românilor le era interzis, sub pedeaps?, s? pronun?e numele de Horea. Astfel locotenent-colonelul Karp, într-un memoriu din martie 1785 critica dur autorit??ile feudale ungure?ti, care poart? adev?rata vin? a ridic?rii la lupt? a Românilor. Presa vremii a publicat multe articole despre r?scoal?, execu?ia conduc?torilor, desigur în multe variante, unele devenind legende, marea majoritate a scris ?i a scos în eviden?? atitudinea curajoas? ?i eroic? a lui Horea în fa?a mor?ii, care ?i-a jertfit via?a pentru înf?ptuirea idealului românesc.

Adev?ratul ap?r?tor al lui Horea ?i a Românilor a fost J. Pierre Brissot, frunta?ul girondist din revolu?ia francez?. Acesta a studiat programul ?i ultimatul ??ranilor concluzionând c? toate acestea erau lucruri ra?ionale, ??ranii nu doreau decât o politic? s?n?toas?, to?i membrii unui stat trebuind s? suporte povara acestuia propor?ional cu posibilit??ile lor. În ce prive?te împ?r?irea p?mânturilor nobiliare între ??rani, erau apreciate de Brissot ca fiind cele care argumentau ?i mai mult apelul Românilor la revolt?. Publicistul german W.L.Wekhrlin aprecia într-un comentariu de pres? c? r?scoala Românilor d?dea suveranilor statelor europene o important? lec?ie. Brissot a prezentat r?scoala ca model pentru orice revolt? din acel timp ?i a justificat-o prin teoria dreptului natural al Românilor la revolt?, prin care poporul vroia s? se elibereze din robie. Liderii Românilor n-au cerut guvernului decât lucruri ra?ionale, de a reintra în drepturile lor de proprietate ?i de libertate. De aici rezult? dreptul Românilor de a se revolta, dar acesta nu le-a fost recunoscut de autorit??ile aflate la conducere iar pedeapsa dat? conduc?torilor r?scoalei a fost barbar? ?i înfrico??toare, tocmai pentru a preveni în viitor vreo revolt?. Guvernul transilvan jubila ?i îi premia pe tr?d?torii care i-au g?sit ?i prins pe Horea, Clo?ca ?i Cri?an. În acest scop comisarul Mihail von Brukenthal pleac? la Zlatna unde în ziua de 5 februarie 1785, a avut loc solemnitatea organizat? de autorit??i, la care a asistat o mare mul?ime de oameni adu?i din Zona Apusenilor. Premiile totale au fost de 600 de galbeni ?i medalia de aur, pe care a primit-o protopopul Iosif Adamovici din partea comisarului Brukenthal, totul fiind asem?n?tor cu r?splata primit? de Iuda pentru tr?darea, prinderea lui Isus Cristos. Printre tr?d?tori s-au aflat ?i unele rude ale celor trei conduc?tori ai r?scoalei.

Sângele v?rsat de Horea, Clo?ca ?i Cri?an, „treimea durerilor noastre”, nu a fost în zadar, ei devenind un simbol al luptei pentru eliberarea social? ?i na?ional? a Românilor. Cei trei conduc?tori au devenit adev?rate modele pentru multe genera?ii, chiar ?i Avram Iancu a apelat mai târziu la lancea lui Horea, pentru a se face dreptate Românilor. Multe legende au ap?rut mai târziu, unele au devenit folclor, altele literatur? sau istorie, care îi glorific? pe eroii care s-au jertfit pentru dreptate ?i libertate.

Acum când se împlinesc 230 de ani de la martiriul lui Horea, Clo?ca ?i Cri?an, care au locul ?i rolul lor în Istoria Românilor, se cuvine ca la propunerea Societ??ii Cultural Patriotice „Avram Iancu”, Parlamentul României s? îi declare „Eroi ?i Martiri ai Românilor”. De asemenea suntem datori s? ridic?m un monument închinat lui Horea, Clo?ca ?i Cri?an chiar pe locul real al execu?iei lor în 1785, loc care se cunoa?te bine unde este, iar autorit??ile locale trebuie s? se implice serios în aceast? privin??.

footer