Revista Art-emis
Conferin?a de la Yalta, 4-11 februarie 1945 PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 08 Februarie 2015 20:50
Yalta 1945, art-emis 
Se împlinesc 70 de ani de când liderii U.R.S.S., Marii Britanii ?i S.U.A. s-au întrunit la Yalta, în Crimeea, pentru a discuta evolu?ia confrunt?rilor militare ?i organizarea lumii dup? încheierea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. Localitatea a fost aleas? de liderul sovietic I.V. Stalin, propunere pe care Churchill ?i Roosevelt au acceptat-o. Ora?ul Yalta se afl? în Crimeea, pe coasta de nord a M?rii Negre. Acolo î?i petrecea vacan?ele aristocra?ia rus?, inclusiv familia imperial?, iar dup? 1920 se odihnea „poporul muncitor” prin reprezentan?ii s?i. Era unul dintre ora?ele U.R.S.S. în care I.V. Stalin poposea în fiecare var?. Cei doi lideri occidentali, în drumul spre Yalta, s-au întâlnit mai întâi în Malta, în ziua de 3 februarie 1945. Churchill a sosit cu avionul, în timp ce Roosevelt a f?cut o lung? c?l?torie cu vaporul. Discu?ia între cei doi a avut loc la bordul vaporului „Quincy”, intrat în rada portului Valletta. Scenariul avea s? se repete peste 44 ani, la 2-3 decembrie 1989, când Gorbaciov ?i Bush Sr. s-au întâlnit tot pe un vapor, aflat în zona portului Valletta, pentru a discuta ?i hot?rî soarta Europei ?i a lumii.
 
„Protocolul lucr?rilor Conferin?ei din Crimeea”
 
Churchill ?i Roosevelt ?i-au continuat drumul pân? la Yalta, unde au fost întâmpina?i de I.V. Stalin. Prima ?edin?? plenar? a avut loc în ziua de 5 februarie, iar ultima, în 11 februarie, când a fost semnat „Protocolul lucr?rilor Conferin?ei din Crimeea”, din care rezulta c? s-au discutat ?i convenit asupra urm?toarelor:
- Organiza?ia Mondial? (O.N.U.);
- Declara?ia asupra popoarelor eliberate;
- Dezarmarea Germaniei; Zona de ocupa?ie francez? ?i Consiliul de Control pentru Germania;
- Repara?ii;
- Mari criminali de r?zboi; Polonia; Iugoslavia; Frontiera italo-iugoslav?;
- Frontiera italo-austriac?;
- Rela?iile bulgaro-iugoslave;
- Europa de Sud-Est; Iran;
- Întâlnirile celor trei mini?tri de Externe.
De asemenea, a fost semnat un „Acord privind intrarea în r?zboi a U.R.S.S. contra Japoniei”.
 
„Lovitura de m?ciuc?”
 
pentru Dup? cum se observ?, România n-a constituit subiect de discu?ie, numele ??rii noastre fiind men?ionat în documentele încheiate doar o singur? dat? într-o formulare eliptic?: „Instala?iile petroliere din România”. Aceast? realitate se datora faptului c? situa?ia României fusese tran?at? înc? din octombrie 1944, când premierul britanic s-a în?eles cu Stalin privind viitorul acesteia, iar pre?edintele S.U.A. a acceptat cele stabilite. Dac? pozi?ia U.R.S.S. era bine cunoscut?, atitudinea Marii Britanii a constituit o adev?rat? „lovitur? de m?ciuc?” pentru clasa politic? din ?ara noastr? ?i pentru poporul român.
 
 
S.U.A. ?i Marea Britanie, p?rta?i la un fals istoric ?i la destr?marea statului na?ional român
 
 
La 5 septembrie 1940, premierul britanic Wiston Churchill declarase în Camera Comunelor: „Noi nu vom recunoa?te schimb?rile teritoriale care se vor face în timpul r?zboiului, mai pu?in acelea care vor fi consecin?a unui acord de în?elegere între p?r?ile interesate”. Ulterior, aceast? formul? a fost inclus? în „Carta Atlanticulu i ” semnat? de S.U.A. ?i Marea Britanie în 1941, la care a aderat ?i Uniunea Sovietic?. Ulterior, pe parcursul discu?iilor sovieto-britanice ?i sovieto-americane s-a adoptat ideea potrivit c?reia grani?a dintre România ?i U.R.S.S. a fost stabilit? pe baza „conven?iei româno-sovietice din 28 iunie 1940”. Cu alte cuvinte, liderii occidentali se f?ceau c? nu mai ?in minte c? Basarabia ?i nordul Bucovinei au fost ocupate de armata sovietic? în urma a notelor ultimative din 26 ?i 27 iunie 1940 ?i c? nu a existat nici o „conven?ie” între cele dou? state. Ca urmare, au înscris aceast? formulare în Conven?ia de armisti?iu din 12 septembrie 1944, f?cându-se p?rta?i nu numai la un fals istoric, dar ?i la destr?marea statului na?ional român, sus?inând pactul Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939, pe care-l condamnaser? cu vehemen?? la vremea respectiv?.
 
Stalin a bifat, în semn de aprobareNoti?a lui Churchill ar?tat? lui Stalin
 
Premierul britanic a mers ?i mai departe. În discu?ia avut? cu I.V. Stalin la Moscova în ziua de 9 octombrie 1944, i-a propus „s? nu ne cert?m pentru nimicuri”, drept care scris cu mâna sa „acordul de procentaj”. În dreptul României a men?ionat: Rusia - 90%; Al?ii (S.U.A., Marea Britanie) - 10%. Pentru Churchill, ??ri precum România, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Grecia erau „nimicuri” pe care le putea vinde ca la „tarab?”. Relatând acest episod, liderul britanic avea s? scrie în memoriile sale c? Stalin „a bifat coala, în semn de aprobare”. Acest acord a fost ?inut secret, el fiind dezv?luit abia în cartea „The Second World War”, 6 volume, publicate în anii 1948-1954.
 
„Declara?iei asupra popoarelor eliberate”
 
În?elegerea fiind realizat? la Moscova, la Conferin?a de la Yalta nu s-a mai discutat situa?ia României, de?i mul?i români î?i puseser? mari speran?e c? primul ministru britanic ?i pre?edintele S.U.A. nu vor accepta preten?iile lui Stalin. Evident, acordurile erau secrete, astfel c? românii nu-?i puteau imagina c? ?ara lor a fost oferit? liderului sovietic „pe tav?” de marii democra?i ai occidentului. Pe de alt? parte, presa ?i posturile de radio din S.U.A. ?i Marea Britanie au f?cut o larg? publicitate „Declara?iei asupra popoarelor eliberate” semnat? la Yalta, în care se men?iona c? cei trei ?i-au exprimat acordul de a le „ajuta s? rezolve prin mijloace democratice problemele lor politice ?i economice cele mai urgente”. Cât de sincer? era aceast? declara?ie s-a v?zut peste mai pu?in de o lun?, când A. I Vi?inski s-a deplasat la Bucure?ti, impunând formarea la 6 martie 1945, a unui „guvern democrat popular” prezidat de dr. Petru Groza. Liderii S.U.A. ?i ai Marii Britanii au protestat formal împotriva brutalei ingerin?e sovietice, dar au sfâr?it prin a recunoa?te acest guvern în februarie 1946, adic? la un an dup? Yalta.
 
Yalta, simbol al acordurilor secrete dintre marile puteri
 
Au trecut 70 de ani de la acea întâlnire istoric? din Crimeea, dar în con?tiin?a românilor ?i nu numai a lor, Yalta r?mâne un simbol al acordurilor secrete dintre marile puteri (indiferent de regimul lor politic), de împ?r?ire ?i reîmp?r?ire a lumii, de consolidare a pozi?iilor lor pe seama statelor mici sau învinse. În acela?i timp, Yalta este expresia demagogiei ?i în?el?toriei politice a celor care în spatele u?ilor închise î?i împart teritorii ?i resurse, iar în public vorbesc despre „democra?ie”, „libertate”, ajutor” etc.
 
„Licuriciul mic urmeaz? licuriciul mare”
 
Consecin?ele acordurilor încheiate la Yalta continu? s?-?i fac? efectul. Dup? ce U.R.S.S. s-a destr?mat în 1991, sudul Basarabiei ?i nordul Bucovinei au trecut sub ocupa?ia Ucrainei. Acum, în 2015, guvernul de la Kiev le ordon? românilor din aceste teritorii s? lupte cu arma în mân? în Est pentru a asigura integritatea teritorial? a Ucrainei. La rândul s?u, Moldova de R?s?rit, devenit? Republica Moldova, se zbate în lungi crize politice ?i într-o situa?ie economic? ?i social? deplorabil?. Pe de alt? parte, guvernan?ii de la Bucure?ti nu doresc s? ?tie ce s-a întâmplat la Yalta, ei sunt mândri c? ?ara lor face parte din N.A.T.O., iar S.U.A. î?i instaleaz? baze militare în România. Un fost pre?edinte a formulat plastic actuala politic? a ??rii noastre: „Licuriciul mic urmeaz? licuriciul mare”.
footer