Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Miercuri, 04 Februarie 2015 20:23
Col. (r) dr. Tiberiu T?nase,  art-emisAldrich Hazen Ames - spionul care a zdruncinat din temelie Agen?ia Central? de Informa?ii (C.I.A.).
 
Biroul Federal de Informa?ii (F.B.I.) l-a arestat pe 21 februarie 1994, pe Aldrich Hazen Ames, angajat al C.I.A., fost ?ef al Sec?iei Sovietice a Grupului C.I. (Contraspionaj) din cadrul Departamentului Sovietic - Europa de Est, sub acuza?ia de spionaj în favoarea unei puteri str?ine[7].
 
Implica?ii ale ac?iunilor cârti?ei Ames
 
Dup? arestarea lui Ames s-a constituit o grup? operativ? de lucru pentru determinarea „daunelor” cauzate intereselor S.U.A. prin tr?darea fostului agent C.I.A. De?i au avut loc sute de ore de interog?ri ?l discu?ii, nu s-a reu?it s? se reconstituie în ce m?sur? interesele S.U.A. au avut de suferit, câ?i oameni a tr?dat Ames ?i câte ac?iuni de urm?rire au fost compromise. Rezultatul cercet?rilor a dovedit c?: urmare a tr?d?rii lui Ames, în U.R.SS au fost trimi?i în închisoare - dup? toate probabilit??ile -, 100 ofi?eri de informa?ii ?i cu alte preocup?ri din for?ele armate, care fuseser? recruta?i de C.I.A. ?i înc? 12 execut? pedepse în închisoare. Volumul de documente predate p?r?ii sovietice de Ames însumeaz? mii de pagini. Printre numeroasele „victime” ale lui Ames se num?r?:
- Serghey Fedovenko, fost diplomat în cadrul Ambasadei U.R.S.S. la Washington, recrutat chiar de Ames;
- Oleg Gordievsky (Gorski, Gromov) rezidentul K.G.B. la Londra[8]. De?i nu i-a cunoscut numele, Ames a dat suficiente date care au condus la identificarea lui.
- Vladimir Patashov, fost expert militar la Institutul pentru studii Americane ?l Canadiene de la Moscova;
   - Generalul Dimitri Federovich Polyakov („Top Hat”). A lucrat în cadrul G.R.U. (Serviciul Secret al Armatei) ?i a fost arestat în timp ce îndeplinea func?ia de rezident al K.G.B. la Beijing. A fost executat în 1988. Polyakov a furnizat americanilor informa?ii din domeniul militar, el fiind cea mai bine plasata sursa de care au dispus americanii în serviciile speciale sovietice. „Top Hat” a furnizat americanilor informa?ii despre preocup?rile sovieticilor pentru modernizarea tehnicii militare, ceea ce a determinat presiunile Washingtonului asupra alia?ilor pentru intorducerea restric?iilor la exporturile de înalt? tehnologie cu aplica?ie militar? în cadrul programului „COCOM”.
 
Prejudiciul adus de Ames Statelor Unite ?i C.I.A.
 
Ames ?i-a oferit serviciile K.G.B.-ului în 1985, iar, din decembrie 1991, a fost luat în leg?tura Serviciului de Informa?ii Externe al Federa?iei Ruse (SVR). Sub trei pre?edin?i americani ?i patru directori C.I.A., Ames a tr?dat trei duzini de agen?i, a provocat moartea a doisprezece dintre ei ?i a compromis sute de opera?iuni ale Agen?iei. Prejudiciul adus de Ames Statelor Unite ?i C.I.A. este practic incalculabil[9]. Exper?ii federali au considerat tr?darea lui Ames drept cea mai grav? bre?? în sistemul de securitate din întreaga istorie a Agen?iei. În semn de protest, guvernul american a solicitat unui ofi?er S.V.R. din Washington, Aleksandr Lîsenko, s? p?r?seasc? S.U.A. În replic?, ru?ii l-au expulzat pe reprezentantul C.I.A. la Moscova, James Morris. Investiga?iile întreprinse ulterior au scos în eviden?? o serie de sc?p?ri inexplicabile ale responsabililor cu securitatea Agen?iei. Ames î?i cump?rase o cas? de 540.000 de dolari, pl?tind cash ?i conducea un Jaguar, ultimul model, în valoare de 40.000 de dolari, în condi?iile în care salariul s?u anual era de 69.843 dolari. În plus, fusese acuzat în repetate rânduri de înc?lc?ri ale normelor de securitate ?i petrecea mare parte din timpul s?u liber în lumea lui Bachus. Arestarea lui Ames a determinat demisia directorului C.I.A., James Woolsey, retragerea înainte de termen a câtorva înal?i func?ionari ai C.I.A. ?i puternice presiuni din partea Congresului pentru o „cur??enie intern?”.
Potrivit anali?tilor occidentali, cazul Ames a scos în eviden?? faptul c? C.I.A., adesea înf??i?at? ca o organiza?ie secret? care dirijeaz? abil din umbr? evenimente globale, este de fapt o birocra?ie obosit?, m?cinat? de caren?e profunde. În urma acestui fiasco Agen?ia a fost caricaturizat? ca o adun?tur? de neprofesioni?ti, incapabili s? depisteze o „cârti??“ care vine zilnic la serviciu într-un Jaguar ?i scoate în afara sediului 12 kilograme de documente secrete. Gre?elile Agen?iei în acest caz sunt prea multe pentru a fi enumerate, iar „orbirea” de care au fost cuprin?i veteranii C.I.A. fa?? de ideea c? unul de-ai lor ar putea fi un tr?d?tor nu are nici o justificare - sus?ine Peter Maas în „Uciga?ul de spioni”, o carte despre Aldrich Ames. Dup? aprecierea speciali?tilor, rezult? c? activitatea de tr?dare a lui Aldrich Ames a creat imense pagube activit??ii de informare a C.I.A în U.R.S.S. ?i apoi în Federa?ia Rus?, pagube ce nu se vor putea recupera se pare în mai pu?in de 20 de ani. În acela?i timp, actul de tr?dare ca atare ?i mai ales rezultatele anchetelor efectuate în leg?tur? cu acesta au adus prejudicii serioase imaginii credibilit??ii Agen?iei centrale de informa?ii. În acest sens chiar fostul director al C.I.A., J. Woolesey, a recunoscut c? „C.l.A. s-a f?cut de râsul tuturor”.
 
Robert Hanssen una din din cele mai longevive „cârti?e” ale KGB- ului în interiorul - Intelligence-lui american - F.B.I.
 
Un alt serviciu de informa?ii important al S.U.A., Biroul Federal de Informa?ii (F.B.I.), nu a sc?pat nici el penetr?rilor sovietice-ruse?ti. Cel mai grav scandal, prin consecin?ele în planul imaginii ?i al daunelor provocate activit??ii F.B.I., s-a produs pe 18 februarie 2001, odat? cu arestarea uneia din cele mai longevive „cârti?e” a KGB- ului în interiorul serviciilor secrete americane, sub acuza?ia de spionaj în favoarea Federa?iei Ruse[10]. Potrivit rechizitoriului, Robert Philip Hanssen (alias „B”, alias „Ramon Garcia”, alias „Jim Baker”, alias „G. Robertson„) ?i-a oferit serviciile K.G.B.- ului în octombrie 1985, când conducea o echip? de contrainforma?ii a F.B.I. care avea sarcina de a supraveghea misiunea sovietic? de pe lâng? Na?iunile Unite. Timp de 15 ani el a vândut ru?ilor documente ?i informa?ii strict secrete, aducând prejudicii „excep?ional de grave” securit??ii na?ionale a S.U.A.[11].
 
Efecte ale afacerii Hanssen
 
„Afacerea Hanssen” a avut efectul unui cutremur pentru serviciile secrete americane. John Ashcroft (fost Procurorul general al S.U.A.)[12], Richard Shelby (pre?edintele Comisiei senatoriale pentru supravegherea serviciilor de informa?ii) ?i Mark Loventhal (fostul pre?edinte al Comisiei pentru supravegherea serviciilor de informa?ii din Camera Reprezentan?ilor), au apreciat c? autorit??ile americane s-au confruntat cu „cea mai grav? crim? comis? vreodat? împotriva securit??ii na?ionale a SUA”. Într-un articol publicat în „New York Times”, Robert Gates, fost director al C.I.A.[13], declara c? arestarea lui Hanssen ridic? numeroase întreb?ri. Cea mai important? dintre ele, care a devenit laitmotivul tuturor celor care au analizat cazul Hanssen, este „Cum ?i-a putut desf??ura Hanssen timp de 15 ani activitatea de spionaj f?r? a fi reperat?”[14]. La trei zile dup? arestarea lui Hanssen, directorul F.B.I. a anun?at c? a fost înfiin?at? o comisie condus? de un fost director al institu?iei, judec?torul William Webster, pentru a evalua situa?ia securit??ii interne din institu?ie în urma arest?rii lui Hanssen. Webster va înainta rezultatul cercet?rilor direct Procurorului General ?i directorului F.B.I., care, la rândul lor, vor informa Consiliul Na?ional de Securitate (National Security Council - N.S.C.) ?i Congresul S.U.A. Pe 23 februarie 2001, în cadrul Comisiei pentru supravegherea activit??ii serviciilor secrete din Senat, au fost audia?i, într-o ?edin?? cu u?ile închise, directorii F.B.I. ?i C.I.A., în încercarea de a evalua daunele produse de Hanssen. Conform declara?iei pre?edintelui Comitetului Special pentru Informa?ii al Senatului (The Senate Select Committee on Intelligence - S.S.C.I.) , din februarie 2001, republicanul Richard Shelby, „au fost ?i vor mai fi spioni, dar rolul nostru este de a g?si procedurile adecvate pentru a-i anihila din timp”[15]. De asemenea procurorul general al S.U.A. a solicitat F.B.I. ?i C.I.A. s?-?i verifice reglement?rile de securitate intern? ?i s? i-a m?surile care se impun pentru ca astfel de cazuri s? nu se mai repete în viitor. Un semnal în aceast? direc?ie mai fusese tras de c?tre un fost agent F.B.I., Gary Aldrich, ?eful serviciului de verificare a personalului Casei Albe, în vara anului 2000. În best-seller-ul intitulat „Acces nelimitat” (Unlimited Acces)[16], acesta a sus?inut c? anii Administra?iei Clinton au însemnat o demolare permanent? ?i metodic? a sistemului de securitate privind manipularea documentelor secrete ?i verific?rile de securitate[17].
 
Bibliografie
- Alexandru Popescu, Dic?ionarul Universal al Spionilor, Bucure?ti, Editura Meronia, 2010.
- Andrew, Christopher, Gordievski, Oleg, KGB Istoria secret? a opera?iunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov, Bucure?ti, Editura All, 1994; Cristopher Andrew, Mitrokhin, Vasili, The Mitrokhin Archive. The K.G.B. in Europe and the West, London, Allen Lowe, Penguin Press, 1999.
- Borovicka, V.P., Spionii KGB Opera?iuni ultrasecrete, Editura Niculescu, Bucure?ti, 1997;
- Christopher M. Andrew, Oleg Gordievsky, More instructions from the centre: top secret files on KGB global operations, 1975-1985, London, England, Portland, Or., F. Cass, 1992;
- Cristian Troncot?, Hora?iu Blidaru, Careul de A?i, Seviciile secrete ale Marii Britanii, S.U.A., Rusiei, Israelului, Ed. Elion 2003;
- Jacques Baud, Enciclopedie du Renseignement et des Services Secrets (Enciclopedia Informa?iei ?i a servicilor secrete), editura Charles-Lavauzelle, Paris, 1998 pag. 373-374.
- Octavian Roske coord. România 1945-1989- Enciclopedia Regimului Comunist represiunea f-o, Bucure?ti, INST, 2012.
- Spionaj, Istoria Informa?iilor , Les Chaiers de L Express 28 iulie , 1994.
- Thierry, Waltron, KGB în Fran?a, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1992;
- Thierry, Waltron, KGB-ul la Putere, Sistemul Putin, Bucure?ti, Editura Humanitas, 2008Troncot?, Cristian, Istoria serviciilor secrete române?ti, Bucure?ti, Editura Ion Cristoiu, 1999; Eric Frattini, KGB Fantomele din Lublianka, Bucure?ti, Ed. Tritonic, 2008;  
- Ureche, Marian; Rogojan, Aurel, Servicii secrete str?ine, vol.1 - 2, Editura PACO, Bucure?ti, 2000.
- Vasili Mitrohin, Cristopher Andrew, Arhiva Mitrohin - KGB în Europa ?i în Vest, Editura Orizonturi Sirus, 2003.
- Tiberiu T?nase Cârtitele - agentii din interiorul serviciilor de Intelligence , Revista Intelligence, nr 23, noiembrie-decembrie, 2012.
----------------------------------------------
[7] Tiberiu T?nase Cârtitele - agen?ii din interiorul serviciilor de Intelligence, Revista Intelligence, nr 23, noiembrie-decembrie, 2012, p. 94.
[8] Agent K.G.B. în Marea Britanie, defector, în timpul R?zboiului Rece public? o serie de volume despre K.G.B., în colaborare cu Christopher Andrew, K.G.B.: The Inside Story, (1990), Instruction from the Center, : Top SecretFiles on KGB Foreing Operations (1975-85(1991), precum ?i autobiografia, Next Stop Execution(1995), Decorat cu ordine britanice, în 2007, prezint? simtome de otravire sus?inând c? acest? ac?une se datoreaz? servciilor secrete ruse, Alexandru Popescu op. cit. p. 80.
[9] Peter Maas, Aldrich Ames, uciga?ul de spioni, Editura Antet, Bucure?ti, 1998, p. 274.
[10] „Adev?rul”, 22 februarie 2001.
[11] Tiberiu T?nase, Cârtitele –agentii din interiorul serviciilor de Intelligence , Revista Intelligence, nr 23, noiembrie-decembrie, 2012, p. 99.
[12] El a servit în timpul primului mandat al pre?edintelui George W. Bush din 2001 pân? în 2005. Ashcroft was previously the 50th Governor of Missouri (1985–1993) and a US senator from Missouri (1995–2001).
[13] Robert Michael Gates (n?scut 25 septembrie 1943) este actualul secretar de sta al Departamentului Apararii al He took office on December 18, 2006. Prior to this, Gates served for 26 years in theCentral Intelligence Agency and the National Security Council, and under President george W. Bush as Director of Central Intelligence Agency S.U.A.El a preluat mandatul la 18 decembrie 2006. Înainte de aceasta, Gates a servit timp de 26 de ani în Central Intelligence Agency ?i National Security Council, ?i sub pre?edintele george W. Bush ca director al C.I.A.,Immediately after being recruited by the CIA, he served as an officer in the U.S.A.F. After leaving the CIA, Gates became president of texas A&M University and was a member of several corporate boards.
[14] „Adev?rul”, 1 martie 2001.
[15] „Cronica român?”, 26 februarie 2001.
[16] Gary Aldrich, Unlimited Access : An FBI Agent Inside the Clinton White House (Acces nelimitat: Un agent FBI interiorul Clinton Casa Alb?, 04 April 2011.
[17] „Ziua”, 21 octombrie 2000.
footer