Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Dr. Vasile M?rcule? & Theodora M?rcule?   
Miercuri, 04 Februarie 2015 20:16

Neagoe BasarabIstoriografia muntean? î?i are începuturile în primele decenii ale secolului al XVI-lea. Influen?ele bizantine, care sunt clar sesizabile, în realiz?rile sale, au p?truns în cadrul ei, mai ales, prin intermediul leg?turilor stabilite de statul munteam cu lumea ortodox?. Literatura istoric? din ?ara Româneasc? de la începutul secolului al XVI-lea este reprezentat? de dou? lucr?ri cu caracter complet diferit: Via?a ?i traiul Sfântului Nifon ?i de Înv???turile lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Theodosie. Prima este o lucrare care are un caracter panegiric, cea de-a doua, una cu pronun?at caracter politic ?i ideologic. Via?a ?i traiul Sfântului Nifon este o lucrare în limba greac?. Ea a fost redactat? la Târgovi?te între anii 1517 ?i 1519, de Gavril, protosul Sfântului Muntelui Athos, fericitul beneficiar al patronajul domnului muntean Neagoe Basarab. Lucrarea, este în esen?a sa un panegiric grecesc, care urmeaz? întru totul normele de realizare a acestui tip de lucr?ri. Pentru istoriografia noastr? ea prezint? însemn?tate, mai ales, prin importantele informa?ii despre istoria ??rii Române?ti de la cump?na veacurilor al XV-XVI-lea pe care le con?ine[1]. Partea de con?inut istoric a Vie?ii ?i traiului Sfântului Nifon a fost încorporat?, aproape integral ?i cu unel modific?ri nesemnificative, în Istoria ??rii Rumâne?ti de când au desc?lecat pravoslavnicii cre?tini, cunoscut? îndeosebi sub denumirea de Letopise?ul Cantacuzinesc, alc?tuit? în a doua jum?tate a secolului al XVII-lea[2].

Înv???turile lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Theodosie ni se relav? drept un veritabil testament politic ?i de guvernare al domnului ??rii Române?ti, l?sat, atât fiului, cât ?i celorla?i succesori ai s?i pe tronul statului românesc sud-carpatic. Opera atribuit? domnului muntean î?i g?se?te analogii, atât în literatura istoric? bizantin? din timpul epocii macedonene în lucr?ri precum Înv???turile lui Vasile Macedoneanul c?tre fiul s?u Leon sau De administrando imperio a împ?ratului Constantinos VII Porphyrogennetos (913/945-959), cât ?i în cea slav?, respectiv ruseasc? din epoca statului keievean, ca Înv???turile transmise de marele cneaz al Kievului, Vladimir II Monomachos, fiii s?i. Izvoarele Înv???turile lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Theodosie, câte au putut fi identificate, sunt, în primul rând Biblia, apoi o serie de scrieri mistico-ascetice, de asemenea de factur? bizantin?, hagiografii ?i c?r?i populare[3]. Paternitatea lucr?rii r?mâne în continuare una discutabil?. Ea a condus, de altfel, la numeroase controverse în rândul speciali?tilor. Discu?iile în contradictoriu pe aceast? tem?, desf??urate de-a lungul timpului, au generat, la rândul lor, o bogat? literatur? de specialitate[4]. În ceea ce prive?te, nu consider?m necesar s? insist?m asupra acestui aspect deoarece el nu prezint? importan?? cu privire la demersul întreprins de noi. Indiferent de opiniile exprimate asupra paternit??ii operei, speciali?tii care s-au ocupat de aceasta sunt unanim de acord în a remarca ?i eviden?ia influen?ele bizantine sau bizantino-slave care o marcheaz?. Potrivit opiniilor exprimate de unii istorici ai literaturii, precum Dan Zamfirescu ?i George Iva?cu, în redactarea Înv???turilor lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Theodosie, influen?ele bizantine sau bizantino-slave sunt sesizabile înc? de la nivelul izvoarelor care au stat la baza redact?rii sale[5]. La rândul s?u, textul Înv???turilor pune în lumin? existen?a unor puternice influen?e bizantine, care la începutul secolului al XVI-lea se manifestau în societatea muntean?. Ele sunt sesizabile la nivelul vie?ii politice, sociale, în diploma?ie etc. Referitor la acest aspect, conchidea ?tefan Ciobanu, în Înv???turile lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Theodosie, „se oglinde?te ca într-o pic?tur? de ap? întreaga concep?ie slavo-bizantin? asupra vie?ii, întreaga cultur? slavo-bizantin? cu caracterul ei ascetic ?i religios”[6].

În ceea ce ne prive?te, în cadrul studiului nostru nu ne vom ocupa de întreaga multitudine de aspecte relevate de ea. Ca urmare, în continuare ne vom axa demersrul doar de acelea care ?i-au pus amprenta asupra concep?iei despre domnie a domnului ??rii Române?ti.

Din punct de vedere politic, concep?ia lui Neagoe Basarab despre domnie este, în primul rând, una de cert? factur? bizantin?. Asemenea modelului urmat îns? ea este, în egal?m?sur?, ?i una biblic?. Cu privire la acest aspect, conchide istoricul Manole Neagoe, „inspirându-se din tradi?iile bizantine, Neagoe insist? asupra faptului c? domnul este alesul ?i unsul lui Dumnezeu, puterea lui nu cunoa?te nici o îngr?dire din partea oamenilor. Aceast? concep?ie despre domnie se inspir? nu numai din tradi?ia bizantin?, dar ?i din cartea de c?p?tâi a vremurilor pe care le tr?ie?te Neagoe. Este vorba de Biblie [...]. Din acest punct de vedere, concep?ia bizantin? despre împ?rat se datoreaz? mult textului biblic [...]. În afar? de faptul c? Neagoe primea indirect, prin tradi?ia bizantin?, o parte din concep?ia biblic? a monarhului, el se inspir? direct din Vechiul Testament atunci când î?i formuleaz? concep?ia lui despre domnie”[7]. O tez? apropiat? fusese emis? ?i sus?inut? de Nicolae Iorga. Argumentele invocate de marele savant sunt îns? de alt? natur?. În opinia istoricului român, „Neagoe Basarab este însurat cu o sârboaic?, având ambi?ii bizantine, crescut? în tradi?ia literar? a Bizan?ului [...], ?i în tradi?ia artistic? a Bizan?ului [...]. Dar îns??i numele acesta de Teodosie înseamn? o ambi?ie [...]. A numi pe cineva Teodosie [...], arat? o alt? concep?ie a domniei: concep?ia care se vede din atmosfera literar? a timpului, o mare mândrie imperial?”[8].

Concep?ia bizantin?, imperial? ?i autocrat?, despre domnie a lui Neagoe Basarab î?i afl? cea mai solid? sus?inere în argumentele aduse de autorul Înv???turilor însu?i. Ca urmare, îndeman? el, „ce îns? ?i domniile voasre s? nu v? fie cu greu, tuturor câ?i sunte?i un?ii lui Dumnezeu ?i împ?ra?ii cre?tine?ti ?i domni, pre carele va alege Dumnezeu ?i va da în mâna lui s? p?zeasc? turma cea împ?r?teasc? a lui Hristos [...]. Ace?tia sunt urm?tori lui Hristos ?i p?stori turmei lui c?rora le-au dat Dumnezeu dup? cât le-a fostu putere”[9]. Prin prisma constat?rilor pe care ni le permit opiniile exprimate de respectivii istorici, suntem în m?sur? s? formul?m concluzia potivit c?reia concep?ia lui Neagoe Basarab despre domnie ?i, prin extrapolare, a autorit??ii supreme în stat, care era domnul, era, f?r? nicio îndoial?, una imperial? bizantin?: asemenea împ?ra?ilor Bizan?ului, principele ??rii Române?ti era „unsul lui Dumnezeu”. De la acesta îi provine puterea ceea ce îi confer? calitatea de locotenent al lui Hristos pe p?mânt. Concep?ia politic? despre domnie a lui Neagoe Basarab î?i g?se?te exprimarea artistic? în tablourile votive ale domnului ?i familiei sale realizate în ctitoria sa de la Curtea de Arge?[10]. Concep?ia imperial? bizantin? despre domnie, atât de clar exprimat? în Înv???turi, este înt?rit? ?i completat? prin alte elemente de aceea?i provenien??, exprimate indirect în lucrare. Avem în vedere aici, în primul rând, cum sunt cele referitoare la normele ?i organizarea protocolului ?i ceremonialul cur?ii domne?ti, îndeosebi a celui diplomatic. Ele sunt evidente, mai ales, cu prilejul primirii solilor sau a unor emisari politici str?ini[11].

În acest punct al demersului nostru, consider?m imperios necesar s? subliniem provenien?a heteroclit? a influen?elor receptate în domeniul diploma?iei muntene. Avem în vedere faptul c? influen?elor bizantine li s-au adaugat altele, mai ales, de factur? occidental?. Faptul s-a datorat îndeosebi orient?rii curajoase a politicii externe a ??rii Române?ti spre Vene?ia ?i Roma, promovat? de c?tre Neagoe Basarab. Acest lucru a condus la o coabitare a influen?elor bizantine cu cele occidentale, italiene îndeosebi, în cadrul diploma?iei muntene. Coabitatea influen?elor bizantine ?i apusene, de factur? italian?, în diploma?ia ??rii Române?ti, permite constatarea conform c?reia în promovarea lor un rol determinant a revenit ?i colaboratorilor apropia?i ai domnului, proveni?i uneori din teritoriile fostului Imperiul Bizantin, dar ?i din Raguza sau din Vene?ia[12]. Important r?mâne îns? faptul c? aceste influen?e greco-occidentale nu au exclus existen?a ?i manifestarea elementelor autohtone, ci doar le-au completat. Încheiem aceast? prezentare a influen?elor bizantine, relevate prin analiza Înv???turilor lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Theodosie, cu concluzia lui Dan Zamfirescu, potrivit c?reia acestea „sunt un imens testament, ideologic ?i pedagogic, în a c?rui redactare s-a f?cut apel la resursele remarcabile ale unei arte a compozi?iei, cultivat? în contact cu literatura bizantino-slav?, a c?rei lectur? destul de intens? o g?sim atestat? la fiecare pas”[13]. Finalizarea prezentului studiu ne permite concluzia potrivit c?reia istoriografia muntean? de la începutul secolului al XVI-lea este reprezentat? prin dou? lucr?ri: Via?a ?i traiul Sfântului Nifon, cu caracter panegiric, ?i Înv???turile lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Theodosie, cu caracter politic ?i ideologic. În cadrul lor, influen?ele bizantine sunt sesizabile de la nivelul surselor, pân? la cel al concep?iei ?i ideiilor exprimate.

----------------------------------
[1] Via?a ?i traiul sfin?iei sale p?rintelui nostru Nifon, patriarhul ?arigradului, care au str?lucit între multe patemi ?i ispite în ?arigrad ?i în ?ara Munteneasc?, scris? de Chir Gavriile Protul adec? mai marele Sfetagorei, în vol. Literatura român? veche (1402-1647), edi?ie de G. Mih?il? ?i D. Zamfirescu, vol. I, Bucure?ti, 1969, p. 66-99; Cf. N.M. Popescu, Nifon II patriarhul Constantinopolului, în „Analele Academiei Române. Memoriile Sec?iunii Istorice”, s. II, t. XXXVI, 1913-1914 (1914), p. 760-796; Cf. G. Iva?cu, Istoria literaturii române, 1, Bucure?ti, 1969, p. 76-78.
[2] Istoria ??rii Rumâne?ti de când au desc?lecat pravoslavnicii cre?tini [Letopise?ul Cantacuzinesc], în vol. Cronicari munteni, edi?ie de M. Gregorian, vol. 1, Bucure?ti, 1984, p. 82-93.
[3] Al. Piru, Înv???turile lui Neagoe Basarab, în vol. Neagoe Basarab 1512-1521. La 460 de ani de la urcarea sa pe tronul ??rii Române?ti, Bucure?ti, 1972, p. 309-310.
[4] Cf. Dem. Russo, Studii istorice greco-române. Opere postume, tomul I, Bucure?ti, 1939, p. 207-226; Cf. N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, Bucure?ti, 1996, p. 80-82; Cf. N. Iorga, Istoria literaturii române?ti. Introducere sintetic? (dup? note stenografice ale unui curs), Bucure?ti, 1988, p. 57.
[5] D. Zamfirescu, Primul monument al literaturii române. Studiu introductiv, în vol. Înv???turile lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Theodosie, edi?ie de Florica Moisil ?i D. Zamfirescu, Bucure?ti, 1970, p. 24-28; G. Iva?cu, op. cit., p. 78-79.
[6] ?t. Ciobanu, Istoria literaturii române vechi, vol. I, Bucure?ti, 1947, p. 63.
[7] M. Neagoe, Concep?ia lui Neagoe Basarab despre domnie, în vol. Neagoe Basarab 1512-1521. La 460 de ani de la urcarea sa pe tronul ??rii Române?ti, Bucure?ti, 1972, p. 47.
[8] N. Iorga, op. cit., p. 58.
[9] Înv???turile lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Theodosie, edi?ie de Florica Moisil ?i D. Zamfirescu, Bucure?ti, 1970, p. 230.
[10] P. Chihaia, ?ara Româneasc? între Bizan? ?i Occident, Ia?i, 1995, p. 169-184.
[11] Înv???turile lui Neagoe Basarab, p. 253-284.
[12] C. ?erban, Protocolul ?i ceremonialul diplomatic la curtea lui Neagoe Basarab, în vol. Neagoe Basarab 1512-1521. La 460 de ani de la urcarea sa pe tronul ??rii Române?ti, Bucure?ti, 1972, p. 54.
[13] D. Zamfirescu, op. cit., p. 25.
footer