Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Miercuri, 21 Ianuarie 2015 22:05

Col. (r) Dr. Tiberiu T?nase, art-emis„Cârti??” în limbajul specific serviciilor de intelligence este un termen generic folosit pentru agentul infiltrat, plasat sau recrutat în interiorul servciului de informa?ii advers sau în structura altei institu?ii guvernamentale ?int?. Mai poate desemna un agent infiltrat în structura politic? sau militar? a a unei na?iuni ?int?, cu obiectivul precis de a avansa la o pozi?ie cheie, moment în care agentul este „activat” pentru a furniza informa?ii importante[1]. Dintre figurile celebre de cârti?e care au penetrat serviciile de informa?ii ale unor „state ?int?”, tradându-?i propiile Servicii de Informa?ii ne vom opri asupra cea mai periculoas? cârti?? din toate timpurile, cum a fost supranumit celebrul Harold Adrian Russel (Kim -Tom) Philby, celebrul agent Vladimir I. Vetrov - nume de cod Farwell - care pentru a scoate în relief c? nu este dispus s? joace rolul unui tr?d?tor poc?it, a mai ad?ugat la m?rturisirea sa: „Singurul meu regret este acela c? n-am fost în stare s? provoc Uniunii Sovietice o pagub? mai mare ?i s? aduc Fran?ei un serviciu mai mare”. Nu trebuie sa uitam nici pe Robert Hanssen - una din din cele mai longevive „cârti?e” ale K.G.B. - ului în interiorul serviciilor secrete americane - si nici pe Aldrich Hazen Ames - spionul care a zdruncinat din temelie Agen?ia Central? de Informa?ii.

Cârti?a cârti?elor - H. A. R. Philby - agentul Tom sau Stanley

Agentul Tom sau Stanley - H.A.R. Philby (1912-1988) a fost exponentul absolut al cârti?elor, omul care, în numele K.G.B.-ulul sovietic, (Komitet Gossudarstvennoi Bezopasnosti - Comitetul pentru Securitatea Statului) s-a infiltrat în serviciul de Informa?ii al ??rii sale ?i i-a tr?dat secretele aproape treizeci de ani. A fost la un pas de a deveni ?eful acestui serviciu de informa?ii, lucru care ar fi reprezentat un record absolut în spionaj: ?eful unul serviciu de Informa?ii lucrând în realitate pentru adversar, cu ce urm?ri? „Epopeea” lui Philby a servit ca inspira?ie pentru numeroase lucr?ri, fanteziste sau bazate pe adev?r, care au încercat s? l?mureasc? fenomenul Philby. N?scut în India, înaintea Primului R?zboi Mondial, Philby a fost fiul unei mame britanice ?i al celebrului H. St. John Philby. Acesta a lucrat în cadrul Serviciului de Informa?ii Britanic (S.I.S.) , pentru a împinge pe arabi împotriva Turciei. Dup? r?zboi, convins c? Marea Britanie tr?dase pe arabi, s-a stabilit în Arabia Saudit?, unde a devenit musulman ?i ?i-a avertizat fiul s? nu cread? niciodat? în cuvântul autorit??ilor britanice. Convertirea sa politic? la comunism a început când Philby a intrat la Cambrige, în 1929, unde a devenit prieten apropiat cu Guy Burgess[2] ?i Donald Mac Lean[3], care erau deja marxi?ti.

Apari?ia terorii naziste a favorizat de asemenea transformarea sa într-un comunist înfocat, a?a cum m?rturise?te el însu?i, în 1934 când la Viena s-a decis s? devin? „soldat” în lupta împotriva fascismului. La Viena a cunoscut-o pe Alice Friedman - comunist? austriac?, de care s-a îndr?gostit. La Viena ac?ionau pentru serviciul de informa?ii sovietic la acea vreme doi informatori al K.G.B.-ulul: Theodor Maly, un preot ungur r?spopit care se convertise la comunism[4] ?i Gabor Peter, un alt comunist ungur. Ace?tia au recunoscut în Philby o combina?ie rar? de inteligen?? ?i devo?iune oarb? ?l l-au recrutat pentru a sluji cauzei „revolu?iei mondiale”. Penetrarea în sistemul politic britanic s-a realizat în 1936 când a ob?inut o slujb? de corespondent la „London Times”. În 1939, când înc? mai era corespondent la „Times”, datorit? influen?ei colegului s?u de facultate Guy Burgess, care lucra la Departamentul D (sabotaj ?l propagand?) din Millitary Intelligence 6 (MI6), a fost recrutat de acest serviciu. Dup? desfiin?area Departamentului „D”, a fost repartizat Ia sec?ia V (contraspionaj în ??ri str?ine) a MI6.

Philby a fost un personaj popular în MI6. Era un b?utor de for??, ca mul?i al?i agen?i colegi de-al s?i, a devenit un om de încredere al conduc?torilor serviciului dar ?i-a creat simpatii ?i printre gradele inferioare. Botezat „Kim” dup? personajul Iul Rudyard Kipling (din romanul omonim), pentru c? se n?scuse în India, era considerat drept un ofi?er de informa?ii talentat care ar putea deveni într-o zi ?ef al întregului serviciu. La sfâr?itul anului 1944, a fost desemnat s? reactiveze sec?ia a IX-a a MI6, destinat? s? combat? activitatea subversiv? ?i ac?iunile de spionaj sovietic. În cursul r?zboiului a îndeplinit dou? servicii vitale K.G.B.-ului. Primul a fost descurajarea sistematic? a eforturilor întreprinse de organiza?ia clandestin? german? antinazist? de a ob?ine sprijin britanic pentru r?sturnarea lui Hitler „un co?mar pentru Moscova dac? ar fi reu?it”. Al doilea serviciu a fost s? transmit? K.G.B.-ulul numele informatorilor pe care MI6 îi recruta în Europa de Est, tr?dând chiar re?elele antisovietice pe care le crease ca ?ef al sec?iei a IX-a. Astfel avertizat, K.G.B.-ul a preluat pur ?l simplu re?elele ?l le-a realimentat cu informa?ii false, ce au orbit ani de zile serviciile de informa?ii britanice.

La 1949, Philby a fost numit într-unul dintre cele mai importante posturi ale MI6, ?ef al bazei din Washington, îndatoririle sale de serviciu includeau ?i coordonarea între MI6 ?i serviciul de informa?ii american. Dup? declan?area ac?iunii „Verona” - opera?iunea de spargere a codurilor documentelor interceptate din traficul radio al serviciului de informa?ii sovietic transmise din Londra, New York ?i Washington, au fost identifica?i informatorii ru?ilor. Printre ei erau: un informator care furnizase informa?ii despre proiectul bombei atomice (el s-a dovedit a fi Kalus Fuch - fizician englez, spion atomic pentru U.R.S.S., în timpul celui de-Al Doilea R?zoi Mondial ?i a R?zboiului Rece) ?i un informator britanic plasat la nivel înalt, numit codificat „Homer”, un diplomat britanic ?i anume Donald Mc Lean[5]. Scoaterea lui Mc Lean din Marea Brianie a creat suspiciuni ?i asupra lui Philby, ca posibil „al treilea om” care l-a prevenit pe Mac Lean de arestarea sa. Din punct de vedere al K.G.B.-ului, aceasta a fost un dezastru deoarece în câteva luni directorul C.I.A., Walter Bedell Smith, a trimis o not? directorului MI6 în care solicita rechemarea lui Philby la Londra, cu aceasta serviciul real al lui Philby pentru K.G.B. luase sfâr?it. MI6 l-a men?inut, dar în dizgra?ie, fiind b?nuit, el nu a mai fost în situa?ia de a mai furniza nici un fel de informa?ii la care K.G.B.-ul s-ar fi a?teptat. În plus, a fost supus atacului serviciului de contrainforma?ii britanic ?i american, care l-au b?nuit c? era spionul din vârf numit codificat „Stanley”.

În 1961, George Blake (George Behar, diplomat), alt? cârti?? a K.G.B.-ului din cadrul serviciului de informa?ii britanic, fusese capturat ?i men?ionase unele indicii care trimiteau la Philby (arestat, în 1961, dup? o dezbatere de numai 15 minute este condamnat la 42 de ani de inchisoare, evadeaza în 1966 ?i cu toat? m?sura unei ac?iuni de c?utare de propor?ii, ajunge la Moscova). Dup? ce a dat o declara?ie scurt? în care a admis numai ceea ce a sim?it c? MI6 ?tia deja - la 23 ianuarie 1963 Philby a ie?it tiptil de la un dineu ?i a disp?rut. Dup? ?ase s?pt?mâni Moscova anun?a c? îl acordase azil politic. Ru?ii n-au avut inten?ia s?-l mal foloseasc? pe Philby în nici o ac?iune de informa?ii, în consecin??, el a devenit un exilat britanic frustrat, hoin?rind prin împrejurimile Moscovei. A continuat s? între?in? o coresponden?? agitat? cu unul din vechii s?i prieteni, în mod deosebit cu Graham Green - cel care l-a f?cut pe Philby personajul central al romanului s?u The Human Factor (Factorul Uman).

Rela?iile distante cu K.G.B.-u1 nu s-au schimbat pân? în 1980, când ?eful K.G.B.-ului, Juri Andropov, l-a invitat s? serveasc? în calitate de consultant asupra ac?iunilor din Marea Britanie. Sovieticii n-au precupe?it nici un efort pentru a-l cinsti cum se cuvine pe cel mai mare informator din istoria lor. La moartea sa, în 1988, Andropov l-a avansat la gradul de general de armata în K.G.B., iar mai înainte primise ?i ordinul Lenin, cea mai înalta decora?ie a U.R.S.S.-ului. Celebru scriitor John Lee Carre sus?ine c? Kim Philiby mo?tenise instinctele unui gentelman englez de la tatal s?u care fusese ziarist la „Observer”. Se n?scuse ?i crescuse în atmosfera specific? Intelligence -lui. F?r? nici o dificultate a înv??at multe lucruri ?i obiceiuri specifice Intelligence-lui. Dar, tot f?r? nici o dificultate i-a tradat pe to?i membrii Intelligence-lui britanic. Din acest? cauz? nu l-am considerat un mare spion, ci mai degrab? un om care avea gustul senza?ionalului. Philiby nu era, în opinia mea cel mai bun dintre spioni, dar sigur era un trad?tor .

Vladimir I. Vetrov - Nume de cod Farwell (Adio!) - carti?a din interiorul K.G.B.-lui în serviciul D.S.T.

În 1964 K.G.B.-ul ?i Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Sovietic erau con?tiente de faptul c? pierdea R?zboiul Rece cu Occidentul ?i considerau c? problema cheie este tehnologia ?i în special tehnologia militar?, solu?ia era o reorientare complet? a activit??i informa?iilor sovietice spre frontul de tehnologie de vârf. Ac?iunea purta numele de cod „Linia X” În numai un an, K.G.B.-ul reu?ise s? intre în posesia a peste 5.000 de „monstre industriale” (tehnologie de înalt nivel) din S.U.A. ?i din alte ??ri occidentale. Agen?iile de informa?ii occidentale ?i-au dat seama de existen?a unei opera?ii masive de transfer de tehnologie: re?ele de companii fictive, constituite pentru a sustrage tehnologie de precizie, opera?iuni complicate ?i minu?ioase, pentru coruperea unor speciali?ti de înalt? clas? în scopul transmiterii unor planuri ?l infiltr?ri în agen?iile guvernamentale, în scopul transferului de tehnologie de precizie. Numit în 1965 la Paris s? conduc? ac?iunile „Liniei X”, Vetrov a început s? evalueze contrastul dintre cet??enii francezi de rând ?i propriii s?i concet??eni.

Direc?ia Supravegherii Teritoriului (D.S.T.) - principalul organism de contraspionaj ?i securitate intern? al Fran?ei, a fost constituit la 16 noiembrie 1944, în urma unei hot?râri de reorganizare a Ministerului de Interne, când ministrul de resort, Adrien Tixier, a emis o decizie privind atribu?iile ?i structura intern? a Direc?iei Supravegherii Teritoriului. Primul director al D.S.T. a fost Roger Wybot (nume conspirativ din perioada de activitate în serviciul secret de la Londra al Fran?ei libere - n.n.). Agen?ia de contrainforma?ii a Fran?ei - a hot?rât s? se înceap? ac?iunea de supraveghere asupra lui Vetrov, fiind convin?i c? acesta era ofi?er superior K.G.B. În 1970, când ?ederea sa la post în Fran?a s-a încheiat, Vetrov a fost rechemat la Moscova pentru a lucra în aparatul central al K.G.B.            Leg?tura Iul Vetrov din Fran?a contactat? îm timpul ?ederii la Paris i-a scris transmi?andu-i c? avea un prieten în Fran?a, disponibil în orice moment s?-l ajute. ca urmare, în 1980, Vetrov a cerut o întâlnire urgent? la Moscova prietenului s?u. Aceast? întâlnire a confirmat presupunerile D.S.T.-ului. Vetrov a fost de acord s? serveasc? drept informator în cadrul K.G.B.-ului. În întâlnirile sale ulterioare, el a înmânat copil ale unor documente strict secrete, a c?ror fotocopieere era strict interzis?. Vetrov era ofi?er superior al Departamentului „T” al K.G.B.-u lul - spionaj tehnologic[6] ?i avea acces la date ?i informa?ii despre programul de ansamblu la care lucrau sovieticii, casetele cu filme transmise de Vetrov au adus la cuno?tin?a serviciului de Informa?ii francez pe de o parte ce tehnologii interesau Moscova, iar pe de alta parte care erau sectoarele Armatei Sovietice mai deficitare din punct de vedere tehnologic. De asemenea, a fost dezv?luit? identitatea a peste 300 de agen?i K.G.B. ?i G.R.U., implica?i în opera?iuni de furt de tehnologie ?i s-au furnizat indicii pentru descoperirea a mai mult de 100 de informatori din Occident, care sprijineau acele ac?iuni. Pentru K.G.B., aceasta a fost un dezastru informativ de prim? m?rime.

Dup? arestarea lui Vetrov, în 1982, francezii ?i alia?ii lor occidentali au hot?rât s? resping? „Linia X”. 47 de ofi?eri ai K.G.B.-ului sub acoperire diplomatic? au fost expulza?i din Fran?a, iar al?i 150 au fost expulza?i din alte ??ri. K.G.B. ?i-a retras al?i 200 agen?i înainte ca el s? fie aresta?i sau expulza?i. Astfel, opera?iunile „Liniei X” au fost efectiv distruse, Uniunea Sovietic? r?mânând vulnerabil? exact când începuse uria?a construc?ie militar? american? în timpul administra?iei Regan. Sovieticii, for?a?i temporar s? se bizuie pe propriile lor resurse, nu ?i-au mai revenit niciodat? pentru a ajunge din urm? Occidentul. Efortul în domeniul militar a d?râmat economia sovietic? ?i a fost printre principalele cauze ale pr?bu?irii sovietice de mai târziu. Furia K.G.B.-ului fa?? de Vetrov a fost f?r? margini. Ini?ial, K.G.B.-ui a avut planuri s?-l trimit? pe Vetrov în instan??, ideea fiind aceea a dezv?luirii publice a stilului s?u de via?? „degenerat”, ce putea servi drept lec?ie de instruc?ie civic?. Dar acuza?iile lui Vetrov l-au determinat s? se r?zgândeasc?. El a spus c? este preg?tit s? pun? sub acuza?ie K.G.B.-ul, care, spunea el, „era dominat de «alcoolism, corup?ie ?l nepotism»”. Pentru a scoate în relief c? nu este dispus s? joace rolul unul tr?d?tor poc?it, a mai ad?ugat la m?rturisirea sa: „Singurul meu regret este acela c? n-am fost în stare s? provoc Uniunii sovietice o pagub? mai mare ?i s? aduc Fran?ei un serviciu mai mare”. Dup? aceast? m?rturisire, K.G.B.-ul a hot?rât ca omul ce purta numele de cod „Adio!” s? fie împu?cat într-o diminea?? din prim?vara anului 1983., dar nimeni nu a v?zut cadavrul s?u ?i nimeni nu poate fi sigur c? nu va reap?rea într-o zi cu o alt? misiune din partea F.S.B.-lui .

- Va urma -
-----------------------------------------
[1] Col.(r) Traian Stanbet, col (r) Liviu Gaitan (r) , col (r) Gheorghe Dragu, Limbajul Serviciilor Secrete - Dic?ionar explicativ Servciile de informa?ii ?i de securitate, Bucure?ti, Editura PACO, 2010,
[2] Guy Francis de Moncy- 1910-1963 o alt? carti?? membru al grupului de la Cambrige, vezi detalii în Alexandru Popescu, Dic?ionarul Universal al Spionilor, Bucure?ti, Editura Meronia, 2010 p. 36 .
[3] Donald Duart- Homer (1913-1983), diplomat, membru al membru al grupului de la Cambrige.
[4] Agent pt U.R.S.S. în Marea Britanie, în perioada interbelic?, cf. Alexandru Popescu, op .cit. p. 136.
[5] cf. Alexandru Popescu, op cit.p. 133.
[6] vezi pe larg, Octavian Roske coord. România 1945-1989- Enciclopedia Regimului Comunist represiunea, F- O, Bucure?ti, Editura INST, 2012, p.. 358.
footer