Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Lauren?iu Dologa   
Miercuri, 07 Ianuarie 2015 18:26

Simo Hayha, art-emisUn adev?rat co?mar pentru trupele sovietice în timpul R?zboiului de Iarn? din 1939, finlandezul Simo Hayha a fost responsabil pentru moartea a peste ?apte sute de solda?i inamici. Nicicând în istorie nu a existat un om care s? fie în stare s? provoace asemenea pierderi omene?ti de unul singur unei armate, comandamentul sovietic devenind într-atât de îngrijorat încât a pus la cale nenum?rate opera?iuni cu scopul declarat de a-l neutraliza. Atunci când Armat? Ro?ie s-a rev?rsat peste grani?ele statului nordic, cu un milion ?i jum?tate de oameni, s-a a?teptat la o victorie u?oar?. Îns?, dârzenia solda?ilor finlandezi ?i ingeniozitatea de care au dat dovad? au f?cut colosul sovietic s? se împleticeasc?. Spre deosebire de inamicii lor, finlandezii au luptat încrâncenat pentru fiecare palm? de p?mânt ?tiind c? o eventual? înfrângere ar fi însemnat distrugerea statului ?i asimilarea lor în cadrul Uniunii Sovietice[1].

O na?iune preg?tit? de r?zboi

Întreag? ?ara a r?spuns chem?rii datoriei. Linia frontului a fost men?inut? cu greu de solda?ii finlandezi, iar în regiunea râului Kollaa s-au dat cele mai aprige lupte. Pe aceast? por?iune a teatrului de r?zboi o singur? divizie s-a opus altor patru sovietice, dar ?i a unei brig?zi de tancuri. În timpul acestor confrunt?ri s-a remarcat Simo Hayha. În fiecare zi cutreier? p?durea deas? ce împânzea linia frontului, echipat cu îmbr?c?minte de camuflaj alb?. Odat? ce î?i alegea o pozi?ie, a?tepta pân? când un soldat inamic îi intr? în c?tare.

Un tr?g?tor singuratic

Uneori se încumeta ?i se apropia de tran?eele sovieticilor. Toate acestea le f?cea pe o vreme neiert?toare, temperaturile trecând de -20 de grade Celsius. Invazia sovietic? începuse la începutul iernii, când zilele încep s? se scurteze, Simo având la dispozi?ie cel mult câteva ore de lumina. În ciud? acestor adversit??i, în cele aproape o sut? de zile în care a participat în cadrul luptelor a omorât cinci sute de solda?i cu arm? s? de vân?toare, ce în mod ironic era o variant? modificat? a unui Mosin Nagant de fabrica?ie sovietic?. Înc? dou? sute au fost secera?i de rafalele trase cu o pu?c? mitralier? Suomi, neavând nicio problem? în a mânui ?i armele automate pentru confrunt?rile directe. Num?rul de victime confirmate de cel pu?in un martor se ridica la ?apte sute, dar se cunoa?te c? acesta deseori mergea de unul singur în misiuni, astfel încât num?rul celor uci?i, dar neconfirma?i, ar putea s? se ridice cu înc? dou? sute.

M?suri excep?ionale luate de sovietici

Într-o singur? zi, pe 21 decembrie 1939, a reu?it performan?? s? împu?te 25 de solda?i inamici, iar în alte trei peste 50. În sfâr?it, exaspera?i de faptul c? rândurile lor sunt sub?iate pe zi ce trece, comadan?ii sovietici au pus o recompens? pe capul lui Simo, au preg?tit echipe speciale de tr?g?tori ?i au permis folosirea artileriei, dac? exista doar suspiciunea c? Simo era prin împrejurimi. E de ajuns s? spunem c? luneti?tii sovietici au fost uci?i unul câte unul ?i c? loviturile de artilerie au fost evitate îndemânatic, doar un singur proiectil explodând aproape de el ?i arzându-i superficial pelerin?.

Din tainele meseriei

Camuflajul a fost arm? lui secret? ?i a folosit tehnici cu totul noi. Înainte s? î?i a?eze pu?c? b?tea z?pada acolo unde vroia s? o pun? c? atunci când tr?gea reculul s? nu ridice în aer neaua. Nu folosea lunet?, ci numai c?tarea, deoarece lumina soarelui se reflect? în lunet? ?i putea fi dat de gol foarte u?or. O alt? problem? era c? din cauza frigului se aburea foarte u?or ?i era de neutilizat. Pentru a-?i ascunde respira?ia, ?inea z?pad? în gur?. Ascuns de troiene, putea cu u?urin?? s? se deplaseze, mai ales c? echipamentul sau era complet alb ?i era aproape de nev?zut, chiar ?i de aproape. Spaim? printre solda?ii sovietici era de în?eles, în mintea fiec?ruia încol?indu-se gândul c? ar putea fi urm?torul. Moralul lor era la p?mânt, iar din cauza tensiunii mul?i au cedat nervos ?i au încercat s? dezerteze. Pentru aceste trupe Simo devenise un aduc?tor de moarte, un spectru ce putea în orice moment decide cine va tr?i sau muri. Nu degeaba acesta devenise cunoscut ca „Moartea Alb?”.

Încheierea r?zboiului

Începând cu luna februarie a anului 1940 for?ele sovietice au încercat s? reia ini?iativ? ?i au declan?at un atac pe toat? l??imea frontului. Luptele de-a lungul râului Kollaa s-au intensificat, iar pe data de 6 martie 1940 ap?rarea a fost spart?, solda?ii finlandezii find nevoi?i s? se retrag?. În timpul acestor confrunt?ri, Simo a decis s? r?mân? în tran?eu, pentru a-?i acoperi camarazii ce se repliau. Tr?gând foc dup? foc, a reu?it s? ?in? la distan?? solda?ii inamici suficient timp c? plutonul sau s? poat? ajunge la ad?post. Când încerca s? li se al?ture, un proiectil l-a lovit în fa??. Câ?iva s-au întors ?i l-au tras pe Simo din tran?eu, oripila?i de rana deosebit de groaznic?. În fapt, fusese împu?cat cu un glon? exploziv, interzis înc? din 1868, tocmai datorit? poten?ialului distructiv pe care îl avea. Dac? cele obi?nuite urm?reau scoaterea din lupt? a unui combatant, cele explozive f?ceau r?ni atât de profunde, încât victim? avea de suferit toat? via??. Simo s-a trezit din com? peste o s?pt?mâna, chiar atunci când se semna pacea. Fa?? i-a r?mas deformat?, medicii fiind nevoi?i s? îi reconstruiasc? maxilarul cu un os luat din ?old. În anul urm?tor a vrut s? participe la R?zboiul de Continuare împotriv? Uniunii Sovietice, dar din pricin? r?nii a fost refuzat la încorporare.

Un soldat la fel ca ceilal?i

Înc? din timpul R?zboiului de Iarn?, Simo Hayha a fost celebrat ca un erou al poporului finlandez ?i a devenit în scurt timp emblema luptei lor pentru neatârnarea ??rii. A primit numeroase decora?ii, iar statul s-a îngrijit cu totul de soart? lui. A mai avut nevoie de înc? aproape 30 de opera?ii pân? când a putut s? î?i revin? complet. Deoarece ferma lui fusese pe partea ocupat? acum de Uniunea Sovietic?, guvernul i-a oferit o parcel? de p?mânt, unde acesta ?i-a tr?it o mare parte a vie?ii. Simo Hayha ?i-a creat o reputa?ie înfior?toare printre solda?ii inamici, iar num?rul lui de victime înc? este de neegalat. Îns? adev?rul este c? pe întreag? linie a frontului solda?i finlandezi obi?nui?i s-au remarcat prin fapte de arme ie?ite din comun. Un caz extraordinar este al unui pluton de 32 de militari finlandezi care au ie?it înving?tori în confruntarea cu un regiment de 4.000 de osta?i sovietici. Dup? nici patru luni de confrunt?ri, sovieticii au fost l?sa?i cu „un ochi vân?t” ?i au c?utat s? ias? cât mai repede dintr-un conflict ce le-au ?tirbit serios imaginea.

Pe 13 martie 1940 este semnat tratatul de pace de la Moscova. Finlandezii au pierdut 25.000 de oameni, în timp ce Armat? Ro?ie a avut peste 300.000 de mor?i ?i r?ni?i. În afar? de pierderile omene?ti, cele materiale au fost ?i ele impresionante, peste 3.000 de tancuri ?i 300 de avioane.

---------------------------------------
footer