Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Miercuri, 31 Decembrie 2014 22:28
Col. (r) dr. Tiberiu T?nase, art-emisBiroul de Informa?ii al Sec?iei Militare din Transilvania ?i rolul s?u în campania pentru ap?rarea României Mari
 
În timpul primei conflagra?ii a secolului al XX-lea, din structurile informative ale statului român f?ceau parte Structurile Informative din Ministerul de Interne (Siguran?a General? a Statului), Structura Informativ? a Ministerului Ap?r?rii Na?ionale (Serviciul de Informa?ii al Armatei), dar ?i alte structuri informative Serviciul de Informa?ii ?i Contrainforma?ii româno-rus, Serviciul de Informa?ii ?i Siguran?? al Deltei ?i Biroul de Informa?ii al Sec?iei Militare din Transilvania.
 
During the first wars of the twentieth century, the intelligence structures of the Romanian state intelligence structures were part of the Ministry of Interior - General Safety of the State structure of the Ministry of National Defense - Army Intelligence Service, and other informative structures Intelligence and Romanian-Russian Counterintelligence, Intelligence and Security of the Delta, and the Office of the Military Intelligence Division of Transylvania.
 
Organizarea unui serviciu secret de informa?ii militar în România a întâmpinat mari greut??i. Dup? cum atest? studiile ?i rapoartele întocmite în anul 1911 de c?tre ofi?eri de la Marele Stat Major al Armatei Române, cauzele principale care împiedicau organizarea serviciului de informa?ii erau „lipsa fondurilor b?ne?ti” ?i „inexisten?a unei legi a contraspionajului în timp de pace. În intervalul 1911-1913 s-au depus eforturi pentru a remedia aceste neajunsuri. Începând cu 31 ianuarie 1913, a intrat în vigoare Legea contraspionajului în timp de pace, care stabilea ca infrac?iune transmiterea sub orice form? a informa?iilor despre ap?rarea ??rii ?i prevedea ca sanc?iuni închisoarea corec?ional? de la 1 la 5 ani sau o amend? de la 500 la 5.000 de lei.[1] De asemenea, au fost întocmite proiecte de organizare a unui nou serviciu de informa?ii, dar f?r? un rezultat practic, a?a cum atest? documentele de arhiv?, fondurile alocate fiind destinate altor întrebuin??ri. Mihai Moruzov[2] men?iona c? „pân? la r?zboiul balcanic din 1913, armata noastr? n-a dispus de un serviciu de informa?ii propriu-zis”. Abia în acel an, când Armata Român? a intrat în Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu „?i atunci s-au luat primele m?suri pentru organizarea acestuia”. La rândul lui, Eugen Cristescu ne ofer? urm?toarele detalii în leg?tur? cu serviciul de informa?ii al Armatei Române ?a începutul Primului R?zboi Mondial: „Marele Stat Major, prin Sec?ia a II-a, activa ?i el un domeniu informativ. Pe lâng? statele majore ale marilor unit??i militare func?iona câte un birou II, care f?cea contrainforma?ii în armat? ?i contraspionaj pe teritoriu. Prin ofi?eri special preg?ti?i ?i agen?i de frontier? se infiltrau în ??rile vecine elemente informative pentru adunarea materialului ce-i era necesar, în special în Ardeal, unde ace?tia aveau leg?tur? cu patrio?ii români din acea provincie”[3]. În anul 1915 serviciul de informa?ii al armatei române era capabil s? ini?ieze misiuni speciale în scopul culegerii unor informa?ii necesare documentelor de planificare.
Pentru serviciile de informa?ii române?ti, mai ales pentru cele cu caracter militar, s-au înregistrat în perioada 1914-1916 mari caren?e ?i în ceea ce prive?te m?surile de protec?ie contrainformativ?. Bogata literatur? istoriografic? dedicat? particip?rii armatei române la primul r?zboi mondial a acordat spa?ii largi eviden?ierii st?rii de spirit profund patriotic a majorit??ii românilor. Numai c?, dup? cum au evoluat evenimentele, istoria a demonstrat c? patriotismul nu a fost suficient pentru a ne asigura decizia într-o campanie ce-?i propunea ca obiectiv strategic realizarea unit??ii na?ional-statale. Dimpotriv?, îndr?znim s? afirm?m c?, în momentul acela, avântul patriotic a fost anulat, în cea mai mare parte, de vulnerabilit??ile în plan contrainformativ, atât al armatei, cât ?i, în general ale societ??ii române?ti. Afirma?ia face referire ?a scurgerea secretelor de stat ?i militare sau de a c?ror divulgare s-au f?cut vinova?i chiar unii dintre cei care, prin îns??i natura profesiei, erau obliga?i s? vegheze cu sfin?enie la ap?rarea ?i protejarea lor. Corup?ia, neglijen?ele stupide, traficul de influen?? din „înalta societate”, u?urin?a condamnabil? cu care au fost tratate problemele importante pentru interesul na?ional ?i, nu în ultimul rând, „p?l?vr?geala” au produs adev?rate ravagii în societatea româneasc?. Mai mult, Comandamentul Austro-Ungar de?inea o copie a Conven?iei Militare încheiate de România cu Antanta, în august 1916, privitoare la condi?iile intr?rii ??rii ?i a Armatei Române în campanie al?turi de acestea ?i împotriva Puterilor Centrale. Rezult? de aici, f?r? sarcasm, c? afirma?iile lui Eugen Cristescu ?i Constantin Argetoianu, privind buna p?strare a secretului intr?rii Armatei Române în r?zboi, în august 1916, sunt veridice doar în ceea ce-i prive?te pe oamenii bine informa?i din România, nu ?i pe austro-ungari.
 
Într-adev?r, Comandamentul Puterilor Centrale, pe baza fluxului informa?ional ob?inut de la poten?ialul informativ creat în România, a sesizat concentrarea for?elor principale române spre Transilvania ?i, de asemenea, faptul c?, pentru acoperirea spa?iului spre Bulgaria , armata român? va l?sa în Dobrogea ?i pe Dun?re for?e destul de slabe. Ca urmare, Planul   de cooperare al Coali?iei Puterilor Centrale prevedea invadarea Dobrogei de c?tre armata condus? de Mackensen, surprinderea punctelor înt?rite ale armatei române de la Turcaia ?i Silistra, ca ?i p?trunderea pân? la cea mai îngust? por?iune dintre Marea Neagr? ?i Dun?re. Opera?iile de pe frontul transilvan avea un caracter secundar, vizând ca obiectiv rezisten?a pe pozi?ii înt?rite. Acest plan de campanie estima c? armata român? urma s? dezl?n?uie ofensiva în Transilvania, concentrând for?ele principale la trec?torile din Carpa?i. For?ele secundare erau l?sate la frontiera lor sudic?, ceea ce corespundea, în esen??, realit??ii. F?r? îndoial? c? aceste estim?ri f?cute de c?tre Înaltul Comandament al Puterilor Centrale au fost facilitate de toate acele vulnerabilit??i în plan contra-informativ, pe care le-am men?ionat anterior. Avem acum pe deplin justificate eforturile ofi?erilor români din cadrul M.St.M. de a reorganiza Serviciul de Informa?ii al Armatei, sub forma unui Birou 5 din Sec?ia a II-a M.St.M. „Proiectul de organizare” a fost întocmit probabil în prim?vara anului 1916, dar a fost pus în aplicare abia dup? intrarea României în r?zboi. Numai c?, a?a cum avea s? spun? Mihai Moruzov mai târziu, „un astfel de serviciu nu se poate improviza”. Iat? ?i explica?ia faptului c? Biroul 5 n-a putut avea eficien?? în campania din toamna anului 1916.
 
În conformitate cu „proiectul”, Biroul 5 trebuia condus de c?tre un ofi?er superior, cu grad de locotenent-colonel, ?i de un ajutor, cu grad de maior. Era structurat pe dou? diviziuni.
- Diviziune I (Studiul armatelor str?ine) era compus? din 4 subdiviziuni: A (Austro-Ungaria), R (Rusia), G.F. (Germania, Fran?a, Italia ?i Elve?ia), B (Peninsula Balcanic?, Bulgaria, Serbia, Gracia, Turcia ?i Albania).
- Diviziune a II-a (Serviciul Informa?iilor) era condus? de sub?eful Biroului 5 ?i se compunea din trei subdiviziuni:
- Subdiviziunea I (Serviciul interior sau contra-spionajul), condus? de c?tre un civil, având principala misiune de „a împiedica organiza?iile de spionaj str?ine s? ac?ioneze pe teritoriul românesc, [...] la nevoie s? le intoxice cu ?tiri false”;
- Subdiviziunea a II-a (Serviciul exterior), format? din agen?i permanen?i ?i fic?i, cu re?edin?a în ora?ele Odesa, Chi?in?u, Ungheni-Ru?i, Sofia, ?umla, Timi?oara, Sibiu, Cern?u?i, Belgrad, Bra?ov ?i Rusciuk (Agen?ii erau recruta?i dintre români pe baza sentimentelor de na?ionalitate ?i puteau s?-?i creeze la rândul lor, agen?i, ceea ce însemn? c? jucau rolul de reziden?i, iar informa?iile trebuiau comunicate direct la centru);
- Subdiviziunea a III-a (Serviciul mobil), care avea în componen?? agen?i mobili sau de leg?tur? ?i curieri de control. Agen?ii mobili f?ceau leg?tura cu cei fic?i, aducând informa?ii sau transmi?ând ordine. Ace?tia trebuiau s? cunoasc? foarte bine limba ?i obiceiurile locuitorilor din ?ara în care erau trimi?i în misiune. Curierii de control erau ofi?eri din statul major, care se deplasau pentru a lua coresponden?a de la ata?a?ii militari ?i pentru a le transmite instruc?iuni. În timpul misiunii era necesar s? culeag? informa?ii prin observarea direct?, în urma c?rora întocmeau un raport (memoriu). Astfel de misiuni erau încredin?ate o dat? pe lun?.
 
Alte atest?ri documentare eviden?iaz? c? în primele zile ale izbucnirii r?zboiului, ac?iunile cu caracter informativ, organizate în Transilvania de structurile specializate române?ti, au folosit agentura secret?. Agen?ii fuseser? recruta?i din rândul numero?ilor români transilv?neni care î?i manifestaser? sentimentele na?ionale. Ei au pus la dispozi?ia structurilor informative române?ti, înfruntând mari riscuri, toat? priceperea pentru culegerea de date ?i informa?ii necesare planului de campanie în ipoteza intr?rii României în r?zboi contra Austro-Ungariei. Semnificativ? în aceast? privin?? este scrisoarea adresat? la 7 iulie 1915 de Matei C. Cosma ministrului de R?zboi român, prin care îi cerea s? fie repartizat la Comandamentul trupelor române când acestea vor p?trunde în Transilvania „prin locurile cunoscute” ?i pe care „le indicase”. Cu ajutorul unor astfel de colaboratori patrio?i s-au creat câteva centre informa-tive în Transilvania, Banat ?i Bucovina. Misiunea acestora era de a supraveghea preg?tirile militare ale Puterilor Centrale ?i de în cele mai mici detalii, a teatrului de opera?iuni în care urmau s? ac?ioneze unit??ile militare române?ti. Astfel de centre informative au func?ionat la Bra?ov, Sibiu, Cluj, Timi?oara, Suceava ?i în alte ora?e Transilvania ?i Bucovina. Valoroase informa?ii, cu caracter militar despre preg?tirile de lupt? ale Puterilor Centrale, au cules ?i comandamentelor Armatei Române colaboratorii Centrului Bra?ov, condus de Spiridon Boite. Activitatea   acestui centru a fost sprijinit? de 200 de colaboratori.
 
Activitatea centrului informativ din Bucovina a fost coordonat? de profesorul Aurel Moldovan, care, pentru serviciile aduse statului român, a primit aprobarea de a se stabili în România. În activitatea de culegere ?i trimitere a informa?iilor despre preg?tirile austro-ungare a fost sprijinit de fra?ii s?i, Dumitru, Iosif ?i Rudolf, precum ?i de numero?i intelectuali. Dup? declararea st?rii de r?zboi cu Austro-Ungaria (14/27 august1916), unit??ile militare române, trecând Carpa?ii, au fost sprijinite de patrio?ii transilv?neni cu informa?ii despre trupele austro-ungare sau au fost conduse în diverse localit??i de c?tre c?l?uzele ?i persoanele de încredere din rândurile popula?iei române. Chiar Max Ronge recunoa?te c? „serviciul de spionaj românesc a g?sit în sânul popula?iei din Transilvania, supraînc?lzit? de agita?iile na?ionaliste, multe simpatii. Aceast? stare de spirit a fost exploatat? în 1916, când românii, dând peste cap slabele noastre trupe de acoperire, au progresat de-a lungul Transilvaniei în perioada aceea au g?sit o sumedenie de oameni care-i informau asupra mi?c?rii trupelor noastre în mijlocul regiunii noastre. Pe de alt? parte ?i un num?r oarecare de preo?i, institutori ?i avoca?i transilv?neni s-au dat de partea n?v?litorului (trupele române - n.n.), sf?tuind solda?ii s? încalce jur?mântul ?i s? dezerteze”.
 
Biroul de Informa?ii al Sec?iei Militare din Transilvania
 
Consiliul Dirigent - structura administrativ? creat? pentru administrarea Transilvaniei avea în componen?? ?i Sec?ia Militar? - echivalentul uni minister de R?zboi ?i care a coordonat activitatea armatei ?i siguran?ei Publice ?i în cadrul c?reia a func?ionat Garda Na?ional?, precum ?i un Birou de Informa?ii, care ?i-a desf??urat activitatea în perioada noiembrie 1918-noiembrie 1919. Roul acestei structuri era de a furniza informa?ii în vederea sprijinirii armatei române aflate în ofensiv? spre Ungaria. Acest serviciu de informa?ii unic în felul lui ?i foarte apropiat de cerin?ele moderne ale timpului, era format dintr-un Birou Central ?i patru sec?ii ce cuprindeu 31 de membri interni ?i 46 externi:
- prima sec?ie a fost Sec?ia de Informa?ii ?i Contra informa?ii ?i a fost condus? de medicul Carol I. Sotel;
- a doua sec?ie era cea militar? - Sec?ia Militar? condus? de colonelul Emilian Savu;
- Sec?ia de Propagand? (al c?rei ?ef era c?pitanul inginer Gheorghe Chelemen) ;
- Sec?ia Muncitoreasc? (condus? de preotul militar dr. Iuliu Florian).
Pentru o bun? func?ionare Biroul de Informa?ii (B.I.) a emis la 16 decembrie 1918 Intruc?iunile pentru ofi?erii de informa?ii cu obiectivele de însemn?tate pe care ace?tia trebuie s? le ob?in? prin ori?ice mijloace ?i transmise în fiecare sâmb?t? la BI prin curier, dar în cazurile urgente puteau fi raportate imediat , eventual prin telegraf[4].
Informa?iile ce trebuiau transmise se refereau la :
1.Situa?ia, starea, înarmarea, num?rul ?i activitatea:
   a) comandamentelor ?i forma?iunilor trupelor ungare;
   b) g?rzilor maghiare;
   c) comandamentelor ?i trupelor Antantei ?i române;
   d) comandamentelor ?i trupelor germane;
   e) g?rzilor române.
2. Mi?c?ri, transporturi, concentr?ri de trupe.
3. Situa?ia politic?:
   a) ?inuta ?i mi?c?rile na?ionalit??ilor/partidelor;
   b) siguran?a public?.
4. Informa?ii diverse.
5. Eviden?a ?i activitatea persoanelor suspecte
Realiz?ri concrete ale B.I. au fost descrise de Aurel Gociman, într-o lucrare intitulat? România ?i revizionismul maghiar, ap?rut? în 1934, în care a publicat ?i 13 documente (rapoarte)[5]. Prin con?inutul lor rapoartele atest? din plin veridicitatea urm?toarelor afirma?ii: „Membrii acestei structurii (B.I. - n.n.) au dat dovad? de un curaj ?i o disciplin? extraordinar?, ?i de numele lor sunt legate multe acte de eroism românesc, înainte ?i dup? intrarea armatei române (în Ardeal - n.n.). Amintim câteva dintre acestea:
- au demontat 16 tunuri ungure?ti din Cet??uia Clujului cu care secuii vroiau s? ias? în întâmpinarea Armatelor Române;
- la Dej au demontat 6 tunuri; au cutreierat tran?eele secuie?ti f?când rapoarte ?i spionaj; au adus documente secrete din Budapesta;
- au reu?it s? pun? mâna pe arhivele profesorului Apathi;
- au sc?pat pe mul?i români condamna?i la moarte în Ungaria;
- pentru Conferin?a de pace au furnizat acte de mare pre? pentru interesele române?ti;
- au prins spioni ungari; au confiscat multe milioane de coroane transmise din Budapesta ungurilor din Ardeal;
- au înfiin?at g?rzi na?ionale la sate ?i consilii;
- au constituit linii telegrafice secrete, prinzând ordinele ce s-au dat din Ungaria sfaturilor ?i g?rzilor ungure?ti din Ardeal etc. La rug?mintea Comandamentului trupelor române din Transilvania, aceast? organiza?ie (B.I. - n.n.) a func?ionat pân? la data de 1 noiembrie 1919, servind cu acela?i eroism cauza româneasc?”.
------------------------------------
[1] Monitorul oficial nr. 242, joi , 31 ianuarie /13 februarie 1913, pp. 11225-11227.
[2] Vezi pe larg în Lionede Ochea Serviciul Special de Informa?ii al României pe frontul de vest 1940- 1944, Pp. 111-118 Personalitatea lui Moruzov este deosebit de bine prezent? ?i cartea lui Cristian Troncot?, Mihail Moruzov ?i Serviciul Secret de Informa?ii al Armatei Române.
[3] Eugen Cristescu, organizarea ?i activitatea Serviciului Special de Informa?ii – în Cristian Troncot, Eugen Cristescu, Asul serviciilor secrete române?ti – Studiu, memorii, documente, Bucure?ti, Editura Roata Vânturilor, 1995, p. 95
[4] Alin Spânu , Istoria Serviciilor de Informa?ii /contrainforma?ii române?ti în perioada 1919-1945, Casa Editorial? Demiurg, 2010, p. 112.
[5] Aurel Gociman , România si? revizionismul maghiar. (Editi?a II-a.) [With illustrations.], 1934, Aurel Gociman, Nicolae Mocanu, Petru Poant?, Clusium, 1996 - 426 pagini.
Tiberiu T?nase,Marele Stat Major al Armatei Romane,Romania,Biroul 5,Aurel Moldovan,Transilvania, Gheorghe Chelemen,Emilian Savu
footer