Revista Art-emis
Testamentul lui Petru cel Mare al Rusiei PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 14 Decembrie 2014 20:28
Petru I al RusieiRomânia s-a aflat întotdeauna la intersec?ia drumurilor puternicilor lumii, ceea ce l-a îndrept??it pe Nicolae Iorga s? afirme: „Când Orientul a pornit spre Occident, când R?saritul ?i-a dat mâna cu Apusul, când Nordul a vrut s? se întâlneasc? cu Sudul, aici s-au întâlnit”. A?a este ?i ast?zi! Potrivit comunicatului de pres? remis la finalul recentei ?edin?e a C.S.A.T., în cadrul acesteia a fost discutat ?i aprobat bugetul de stat „pentru primul an de r?zboi” (pentru perioada 2014-2016). Membrii Consiliului au aprobat structura acestuia, „conceput ca parte integrant? în ansamblul de m?suri ?i ac?iuni care se stabilesc ?i se realizeaz? pe timp de pace pentru satisfacerea cerin?elor de ap?rare, concomitent cu asigurarea continuit??ii activit??ilor economico-sociale în caz de mobilizare sau r?zboi”. De asemenea, în contextul solicit?rilor formulate de c?tre for?ele din cadrul sistemului na?ional de ap?rare, a fost actualizat Planul de mobilizare a economiei na?ionale pentru ap?rare[1].(Redac?ia ART-EMIS)
 
Prin a?ezarea lor „ca o lacrim? latin? într-un imens ocean slav”, „românii au stat mereu în calea expansiunii panslaviste au încurcat totdeauna planurile cancelariei ?ariste”.În acest sens, din rapoartele adresate Comitetului de Salvare Public? de c?tre C. Stamati, întâiul agent francez acreditat în ??rile Române afl?m c? „în cursul negocierilor pentru încetarea r?zboiului început la 1787, ru?ii începur? prin a cere Moldova ?i numai la urma se mul?umir? cu frunt?ria Nistrului”. Tot din însemn?rile demnitarului francez afl?m c? „Principatele Moldovei ?i ??rii Române?ti au devenit obiectul ambi?iunii cotropitoare” ?i c? „dup? extensiunea limitelor sale pân? la ??rmurile Nistrului, [ru?ii proiecteaz? în chip v?dit cotropirea Moldovei ?i aceea a Basarabiei, spre a se apropia pas cu pas de Dunare”.
 
Testamentul lui Petru cel Mare.
 
„În numele Prea Sfintei ?i Nedesp?r?itei Treimi, Noi, Petru I, c?tre to?i pogorâtorii no?tri ?i mo?tenitorii tronului ?i guvernului na?iei rosiene?ti:
Marele Dumnezeu de la care avem existen?a ?i Coroana noastr?, luminându-ne, ?i sprijinindu-ne, îmi iart? mie a privi pe poporul rossienesc, ca chemat a st?pâni în viitorime toat? Europa.
Eu pui temei acestei idei, c? na?iile europene au agiuns, cele mai multe, într-o stare de dec?dere sau c? merg ele cu mare gr?bire spre a lor c?dere.
Urmeaz? dar a fi ele cu înlesnire ?i f?r? îndoial? subjugate de un popor tân?r ?i nou când acela va ajunge la întregimea cre?terii sale ?i va c?p?ta total? puterea sa.
Eu privesc n?v?lirea popoarelor Nordului de a cuprinde ??rile Occidentului ?i ale Orientului ca o mi?care periodic? hot?rât? în scopurile Proniei - care de asemenea au f?cut a se rena?te ?i poporul roman prin n?v?lirea barbarilor.
Str?mut?rile oamenilor ce locuiesc spre pol sunt ca umflarea râului Nil ce vine la oarecare vreme ca s? îngra?e cu ,al s?u mâl glodul ??rmurilor celor uscate ale Eghipetului. Eu am g?sit pe Rossia un pârâule? ?i o las un râu mare…, iar mo?tenitorii mei vor face-o ?i mai întins?, hot?rât s? rodeasc? Evropa cea stârpit? ?i valurile lor se vor rev?rsa peste toate stavilele ce ar ispiti niscaiva mâini sl?b?nogite a pune împotriva lor, dac? îns? urma?ii mei vor ?ti a îndrepta o direc?ie a lor.
Pentru aceasta dar Eu le las lor instruc?iunile urm?toare care le, recomand? la a lor luare aminte ca s? le p?zeasc? cu statornicie.
I. A ?ine na?ia rossieneasc? nepreacurmat într-o stare de r?zboi spre a avea pre solda?ii ei pururea deprin?i la r?zboi, nel?sând-o a r?sufla, decât numai pre cât? vreme va cere trebuin?a de a duce în mai bun? stare finan?ele statului, de a preface armiile ?i de a alege prilejul favorabil pentru a începe vreun r?zboi; cu acest chip se va face o pace s? ajute r?zboiului ?i r?zboiul s? ajute pacea în interesul întinderii Rossiei ?i a înaint?rii ei la înflorire.
II. A chema prin toate mijloacele posibile de la na?iile cele mai înv??ate ale Evropei comandirii în vremi de r?zboi ?i oameni înv??a?i în vreme de pace, spre a face ca na?ia rossieneasc? s? capete folosul de la celelalte na?ii f?r? a pierde nimica din ale sale proprii.
III. S? se amestece la tot prilejul în toate provinciile ?i dezbaterile din Evropa, mai vârtos în cele din Germania care fiind mai cu apropiere o intereseaz? mai cu seam?. 
IV. A vârî vrajb? în Polonia, a hr?ni în ea tulbur?ri ?i necontenite j aluzii, a-i câ?tiga cu bani  pe cei puternici ai ei, a avea înrâuriri în Dietele lor ?i a le cump?ra spre a putea lucra ?i ei la alegerile Crailor lor; a-?i face partizani în Polonia ?i a-i proteja, a vârî o?ti rosiene?ti în Polonia ?i a le ?ine vremelnice?te, pân? la prilejul de a r?mâne acolo pentru totdeauna.
Dac? puterile megie?e s-ar împotrivi atuncea s? le împace vremelnic împ?r?ind-o… pân? când va putea lua de la ele înapoi ce li s-a dat.
V. A lua cât s-ar putea mai mult din not?rile Sveziei (Suediei, n.r.) ?i a ?ti cum s? fac? astfel ca îns??i Svezia s?-i deschid? r?zboi spre a-i g?si pricin? de a o subjuga. Pentru a ispr?vi îns? aceasta, trebuie a dezbina pe Svezia de Danemarca ?i pe Danemarca de Svezia ?i cu luare aminte a hr?ni rivalit??ile lor…
VI. A se înso?i prin?ii rossiene?ti totdeauna cu principesele din Germania spre a înmul?i rudirea cu mai multe familii a ei, a apropia interesurile ei de ale noastre, ?i înmul?indu-se influen?a noastr? acolo s? se uneasc? de la sine cu pricina noastr?.
VII. A c?uta s? câ?tige alian?a de comer? cu a Engliterei (Angliei, n.ed.) mai mult decât a oric?rei alte puteri, pentru c? ea este o putere care are mai mult? trebuin?? de noi, la cele trebuitoare marinei, ?i care poate fi ?i mai folositoare la desvoltarea marinei noastre, a schimba cheresteaua noastr? ?i alte producturi ale noastre cu aurul ei ?i a face ca negu??torii ?i matrozii s? aib? cu ai no?tri o nepreacurmat? înclinare, c?ci ei vor deprinde ?i pe acei ai na?iei noastre la naviga?ii ?i comer?.
VIII. A se întinde neîncetat c?tre Nord pe marginea M?rii Baltice ?i c?tre Sud pe marginea M?rii Negre. 
IX. A se apropia cât s-ar putea mai mult de Constantinopol ?i de India, ca acel ce va st?pâni acolo va fi cel adev?rat st?pânilor al Lumii.
Deci trebuie a deschide necurmat r?zboaie, când cu Turcia, când cu Persia, a face tarsanele (arsenale, n.r.) pe Marea Neagr? pentru a lucra la cor?bii.
A pune câte pu?in st?pânire pe aceast? mare cum ?i pe Marea Baltic?, acestea fiind dou? pozi?ii trebuitoare la izbânda întreprinderii noastre.
A gr?bi c?derea Persiei, a str?bate pân? la Golful Persic, a restatornici de se poate prin Siria comer?ul cel din vechime al Orientului ?i a-l întinde pân? la India care este magazia Lumii.
Ajungând odat? acolo, va putea atunci Rossia a se lipi de aurul Engliterei. […]
X. A face de a se interesa curtea Austriei ca s? se izgoneasc? turcii din Evropa ?i a nimici jaluziile ei, când se va ajunge la Constantinopole, înt?râtându-i ei un r?zboi cu statele cele vechi din Evropa, sau dându-i o p?rticic? din folosul izbânzii, care mai târziu i se va lua înapoi.
XI. A face pre to?i grecii cei dezbina?i sau schismatici, ce sunt împr??tia?i ?i în Polonia, s? se lipseasc? de ea, a-i face s? i se închine, a se face sprijinul lor ?i a-?i întemeia mai înainte o predominare universal?, printr-un fel de autocra?ie erarhic?covâr?itoare; ace?tia vor fi atâ?ia prieteni pe care îi va avea Rossia în statul fie?tec?ruia du?man al ei.
XII. Dup? ce Svezia se va desm?luda, Persia se va birui, Polonia se va subjuga ?i Turcia se va supune, apoi adunând armiile noastre ?i fiind p?zit? Marea Neagr? ?i Marea Baltic? cu cor?biile noastre, trebuie mai întâi a propune îndeosebi ?i foarte tainic la Curtea Franciei,apoi la cea a Austriei de a împ?r?i cu ea imperiul lumii. […]
XIII. Dac? amândou? aceste Cur?i vor refuza aceea propunere a Rossiei, care nu este nicicum de crezut, atuncea ar trebui s? ?tie cum se împarte între ele gâlcevirea ?i a le face s? se sl?beasc? una pre alta, când apoi Rossia folosindu-se de un prilej hot?râtorii! va n?v?li asupra Germaniei cu ostile sale cele preg?tite, pornind totodat? ?i dou? flote mari: una de la Marea de Azov ?i alta de la portul Arhanghelsk, înc?rcate cu cete de asiatici ?i înso?ite spre ap?rarea lor cu flote înarmate de la Marea Baltic? ?i Marea Neagr?, care trecând de la Marea Mediteranian? ?i de la Ocean vor n?p?di - pe de o parte ele în Francia în vreme când pe alt? parte va fi Germania n?p?dit?. 
Aceste dou? ??ri, biruindu-se cealalt? parte a Evropei apoi, vor trece lesne ?i f?r? nici o împotrivire sub jugul Rossiei. A?a se poate ?i a?a trebuie a se subjuga Evropa. ”
Petru I-ul
 
Bibliografie
- George Catisanu: „Putin ?i mostenirea Testamentului lui Petru cel Mare” - Roman L., Testamentul lui Petru cel Mare, Ia?i, Editura Tipografia Buciumului, 1892
- *** Texte care au zguduit lumea, Ia?i, Editura Moldova, 1995, 158 p.
----------------------------------------
 
footer