Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Duminică, 12 Octombrie 2014 20:16
Comandor dr. Olimpiu Glodarenco, art-emisPerioada august-septembrie 1944
 
R?spunsul contraamiralului Macellariu nu s-a l?sat a?teptat ?i a reprezentat un exemplu de demnitate militar?: „Domnului Amiral Oktiabriski, Comandantul Flotei Sovietice din Marea Neagr? ?i Sulina. Am onoarea a v? confirma ultimatumul adresat mie, care mi-a fost īnmānat la 29 August, ora 07.00 (ora romāneasc?).
1. Din ordinul Guvernului Romān ?i potrivit stipula?iilor declara?iunei Domnului Ministru Molotov, trupele romāne cari vor īnceta lupta īmpotriva Armatei Ro?ii ?i vor duce r?zboiul īmpotriva germanilor pentru independen?a Romāniei, nu vor fi dezarmate, ci ajutate ?i considerate co-beligerante. Īntrucāt For?ele Maritime Romāne au īncetat lupta īn seara zilei de 23 August 1944 ?i din ziua de 24 August Armata ?i Marina Romān? s-au g?sit īn stare de r?sboiu cu trupele germane pe care le-au alungat de pe litoralul romānesc, nu v?d necesitatea ultimatumului. Īn prezent, o comisiune cu un reprezentant al Guvernului Romān trateaz? la Ismail cu Domnul Amiral Gor?cov, iar flota romān? de Dun?re coopereaz? cu flota sovietic? fluvial? īmpotriva navelor germane de pe Dun?re. Din ordinul Guvernului Romān, For?ele Maritime Romāne sunt gata a primi directiva de lupt? de la Comandamentul Flotei Ro?ii din Marea Neagr? īmpotriva germanilor.
2. Nici o nav? german? de r?sboiu sau auxiliar? nu se mai g?se?te īn porturile maritime romāne, ele fiind alungate.
3. Sunt gata de a pune la dispozi?ia Comandamentului Maritim Sovietic h?r?ile ?i documentele relative la barajele de mine din Marea Neagr?. Pe Dun?re nu sunt a?ezate mine de c?tre romāni.
4. Am onoarea a propune ca un ofi?er de leg?tur? romān s? fie ata?at pe lāng? Dvs. ?i un ofi?er sovietic pe lāng? mine pentru a stabili comunica?ia. Comandantul For?elor Maritime Romāne ?i al Dobrogei. C.Amiral Horia Macellariu”.
A doua zi, c?pitan-comandorul Blinov, sosit la Hār?ova, a cerut, īn numele contraamiralului Gor?cov, ca toate navele romāne?ti de pe Dun?re s? se pun? īn subordinea ?i īn posesia Comandamentului sovietic aflat la Reni, pān? la 31 august, orele 18.00.[16] De la data declar?rii armisti?iului, Marina Regal? a pus la dispozi?ia Comandamentului Sovietic, sub form? de unit??i constituite, urm?toarele structuri:
Statul Major al Marinei la Bucure?ti - Comandamentul Litoralului Maritim ?i Fluvial la Constan?a cu:
Divizionul Artilerie Marin? Constan?a cu 7 baterii de coast?;
Batalionul Infanterie Marin? C?l?ra?i cu 4 companii observare marin?;
Batalionul Geniu Marin? Br?ila cu o companie pionieri marin?, dou? companii transmisiuni cu fir, o companie transmisiuni f?r? fir, o companie arme sub ap?;
Comenzi militare pentru porturile aflate la mare.
 
Comandamentul For?elor Fluviale Turnu Severin cu:
Flotila de Dragaj Fluvial Turnu Severin cu 5 ?alupe gr?nicere?ti pentru remorcaj, 6 remorchere pentru remorcaj, 3 barcaze pentru remorcaj, 4 ?alupe pentru remorcaj, 10 ?lepuri pentru dragaj, 3 ?alupe servitudine, dou? ?lepuri cazarm?, 1 tanc combustibil;
Sectorul Fluvial nr. 1 Turnu Severin cu Comenzi militare pentru porturile fluviale;
Sectorul Fluvial nr. 2 Giurgiu cu Comenzi militare pentru porturile fluviale;
Sectorul Fluvial nr. 3 Gala?i cu Comenzi militare pentru porturile fluviale.
Sub form? de nave, toate navele de lupt? ?i auxiliare, maritime ?i fluviale care au apar?inut Marinei Regale au fost re?inute de Comandamentele Navale Sovietice dup? īncheierea armisti?iului.
 
Astfel, Marina Regal? a avut o contribu?ie important? īn opera?iunile de trecere a Dun?rii ?i īn folosirea acesteia pentru transporturile Armatei sovietice, prin materialul capturat ?i pus la dispozi?ia Comandamentului Sovietic pentru opera?iunile care s-au dezvoltat ulterior ?i prin ajutorul acordat īn opera?iunile care s-au dezvoltat la mare ?i pe Dun?re pentru satisfacerea cererilor sovietice.[17]
 
Situa?ia cea mai grea a fost la Constan?a, unde se aflau numeroase for?e germane, ?i īn Delta Dun?rii, unde opera?iunile de evacuare a Armatei a III-a romān? din sudul Basarabiei īn Dobrogea impuneau anumite servitu?i ?i fixau for?e ?i mijloace. Īncepānd din momentul declar?rii armisti?iului, For?ele Marinei Regale au īncetat ostilit??ile ?i orice act de agresiune īmpotriva for?elor sovietice, imediat ce au primit ordinul īn acest sens (īnainte de 24 august, ora 04.00). Este adev?rat c?, īn ziua de 24 august 1944, for?ele germane au reac?ionat slab la atacurile avia?iei sovietice din zona Constan?a, dar imediat ce li s-a pus īn vedere c? for?ele Marinei Regale vor ataca, īn cazul cānd acest lucru se repet?, nu a mai avut loc niciun incident.
 
Este de remarcat faptul c?, prin ac?iunile de lupt?, directe ?i indirecte, ale for?elor Marinei Regale, au intrat īn patrimoniul U. R. S. S. aproximativ 538 nave germane, capturate de acestea īn porturile romāne?ti (213 ?lepuri, 90 tancuri, 14 ?lepuri motor, un ?lep macara, o cistern?, 6 tancuri motor, un motoboot pasager, o macara plutitoare, un elevator, o coc? vas r?zboi, 25 pontoane, ?apte macarale, dou? ?alande, ?apte bacuri ponton, dou? vase fluviale f?r? punte, dou? barcaze, un barcaz motor, dou? dr?gi ?alande, 22 remorchere, 20 ?alupe, 6 bacuri motor, 7 cargouri-nave motor, o nav? frigorific?, un moto-velier, o nav?-?antier, dou? motoare, o nav? armat?).
 
Pentru cooperarea for?elor Marinei Regale romāne cu for?ele Marinei Sovietice īmpotriva for?elor germane s-au depus eforturi apreciabile din partea Comandamentului Marinei Regale romāne, imediat ce acestea au intrat īn contact cu comandamentele navale sovietice. Datorit? faptului c? declara?ia de armisti?iu a Romāniei nu a fost adus? la cuno?tin?a comandamentelor navale sovietice, realizarea unei cooper?ri, chiar din primul moment, a suferit īntārzieri. De la data stabilirii unei īn?elegeri relativ la cooperarea for?elor Marinei Regale cu For?ele Navale Sovietice s-a func?ionat sub forma hot?rāt? de Comandamentele Navale Sovietice un timp foarte scurt ?i din cauza unor īntāmpl?ri nenorocite, str?ine de voin?a ?i ac?iunea comandan?ilor romāni, anume c? sovieticii au procedat la dezarmarea ?i luarea navelor apar?inānd Marinei Regale. Prin dezarmarea ?i sechestrarea navelor, la mare ?i la Dun?re, comandamentele Marinei Regale nu au mai fost īn m?sur? s? īntreprind? opera?iuni ofensive īmpotriva germanilor.[18]
 
Cu toate pierderile suferite de for?ele Marinei Regale Romāne, Statul Major al Marinei a continuat s? stabileasc? o cooperare cu for?ele sovietice, chiar cu pu?inele for?e care īi mai r?m?seser? la dispozi?ie. Īn acest scop, la Dun?re a īntocmit un plan de cooperare cu Comandamentul Flotilei Sovietice Dun?rene, care a fost trimis, prin ?eful Sec?iei Opera?ii, la Statul Major al Flotilei Sovietice Dun?rene, aflat la Vidin, īn care propunea ca Marina Regal? s? ia parte la opera?iunile de dragaj pe Dun?re, cu nave apar?inānd Corpului Gr?nicerilor ?i Marinei Comerciale. Pe baza acestui plan, Comandamentul Flotilei Sovietice a trimis Statului Major al Marinei Directiva de Lupt? 06/OP ?i, cu pu?inele mijloace pe care le avea la dispozi?ie, a luat parte la siguran?a naviga?iei fluviale pe Dun?rea cuprins? īntre frontierele Romāniei, pe toat? durata r?zboiului. La mare, Comandamentul Litoralului Maritim ?i Fluvial, īn cooperare cu Comandamentul Litoralului Sovietic al M?rii Negre, a luat parte, cu unit??ile sale (baterii de coast?, posturi de observare ?i unit??i de pionieri de marin?), la siguran?a ?i ap?rarea litoralului īn zona Constan?a, deminarea cāmpurilor de mine puse īn cursul r?zboiului pe plajele din zona Constan?a ?i Sulina ?i instalarea reperelor necesare opera?iunilor de dragaj.[19]
 
Īn concluzie, participarea Marinei la r?zboiul īmpotriva Germaniei a fost intens? īn perioada 23 august - 20 septembrie 1944 ?i s-a redus īn perioada 20 septembrie 1944 - 10 mai 1945, din lipsa mijloacelor navale care au fost preluate de for?ele sovietice ?i din cauza reducerilor succesive suferite de efectivele Marinei. Astfel, dac? la data de 23 august 1944, Marina Regal? avea un efectiv total de 21.016 oameni (858 ofi?eri, 1.417 subofi?eri ?i 18.741 trup?), din care 19.104 oameni operativ ?i 11.912 interior, acest efectiv s-a redus succesiv, prin preluarea navelor de lupt? de c?tre for?ele sovietice. Dup? data de 5 septembrie 1944, marina a mai continuat opera?iile de cur??ire a teritoriului de for?e germane numai cu Comandamentul Litoralului Maritim ?i Fluvial, cu unit??ile din Dobrogea ?i Deta?amentul Dun?rea de Sus, totalizānd un efectiv de 2.268 oameni (77 ofi?eri, 107 subofi?eri ?i 2.084 trup?). Totu?i, īn compara?ie cu efectivele r?mase, participarea Marinei a fost m?rit? considerabil īn decursul perioadei a doua, ajungāndu-se ca procentajul efectivelor operative fa?? de efectivele maxime s? creasc?, de la 20% cāt era la 20 septembrie 1944, la 47,7% la 10 mai 1945. Aceast? cre?tere a particip?rii Marinei s-a efectuat treptat, pe m?sur? ce unit??ile se organizau ?i dup? ce au fost stabilite planuri de cooperare cu comandamentele navale sovietice.[20]
--------------------------------
[16] Colonel dr. Alesandru Du?u, op. cit., p. 242.
[17] Olimpiu Manuel Glodarenco (coord.), op. cit., pp. 102-104
[18] Pe larg, īn dr. Marian Mo?neagu, Politica naval? postbelic? a Romāniei (1944-1958), Bucure?ti, Editura „Mica Valahie”, 2005, p. 114 ?i urm.
[19] Olimpiu Manuel Glodarenco (coord.), op. cit., p. 110.
[20] ibidem, p. 112
footer