Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Claudiu P?dureanu   
Duminică, 05 Octombrie 2014 23:51

B?l?i, 1944Oasele celor asasina?i de c?tre trupele N.K.V.D. au fost adunate într-o piramid? imens?, la marginea ora?ului B?l?i

Unul dintre cele mai cutremur?toare episoade ale celui de-Al Doilea R?zboi Mondial s-a petrecut la marginea ora?ului B?l?i, din Basarabia. Zona ml??tinoas? din lunca râului R?ut a devenit mormânt pentru mii de solda?i români. Deocamdat?, nimeni nu a organizat vreo campanie sistematic? de s?p?turi pentru a identifica propor?iile crimelor din B?l?i, a?a c? ele pot fi doar estimate. În timp ce unii istorici avanseaz? cifra de 10.000 de victime, un c?lug?r, iehomonahul Nicodim ?chiopu, estimeaz? c? militari sovieticii din trupele N.K.V.D. au lichidat peste 50.000 de prizonieri.Ceea ce este cert este faptul c? masacrul din B?l?i poate fi comparat (chiar surclaseaz? - n.n.) cu cel de la Katyn. În p?durea de pe vechiul teritoriu al Poloniei, sovieticii au împu?cat ?i au îngropat circa 14.000-15.000 de prizonieri în anul 1940. Vreme de cinci decenii, sovieticii au negat faptul c? ar fi fost implica?i în masacrul de la Katyn, aruncând vina pe germani. Apoi, au fost nevoi?i s? recunoasc? implicarea lor în acest masacru ?i s? î?i cear? scuze. Acest lucru nu s-a putut întâmpla în Basarabia, în condi?iile în care Republica Moldova a fost condus? pân? recent de c?tre comuni?tii lui Vladimir Voronin, iar Transnistria este, practic, feuda unui regim promoscovit corupt, care rezist? sprijinit de trupele ruse?ti.

Cum s-au petrecut faptele

În anul 1944, dup? 23 august, ca urmare a ordinului Regelui Mihai prin care, se interzicea militarilor români s? opun? rezisten?? armatei sovietice, aceasta a luat un mare num?r de prizonieri. M?rturiile celor care au luptat pe Frontul de Est arat? c? mul?i dintre prizonieri erau lichida?i, pur ?i simplu, cu un glon? în ceaf?. Îns? unii au fost concentra?i în lag?re. Unul dintre cele mai mari lag?re a fost înfiin?at în ora?ul B?l?i, în mla?tina de lâng? râul R?ut. În total, au fost aduna?i 50.000 de solda?i. Peste 40.000 de solda?i erau români, apoi mai erau circa 5.000 de militari germani, 2.000 maghiari (unii români înregimenta?i cu for?a în armata ungar? dup? Diktatul de la Viena), precum ?i prizonieri proveni?i dintre cehii, slovacii ori croa?ii înrola?i ca voluntari în trupele germane.

Mul?i dintre prizonieri au murit din cauza foametei, a condi?iilor precare de igien? ?i a lipsei de medicamente. Al?ii au fost deporta?i ?i au pierit în lag?re din Siberia ori din Kazahstan. Cei care au r?mas, în vara anului 1944, au fost du?i în mla?tin? ?i pu?i s? sape ni?te ?an?uri lungi, apoi au fost împu?ca?i ?i înmormânta?i de solda?ii N.K.V.D., precursorul K.G.B. Au fost, totu?i, ?i prizonieri care au sc?pat. „Am reu?it s? fug, îmbr?cat într-o c?ma?? zdren?uit?. Kilometri întregi, m-am târât prin mla?tin?, zgâriat de m?r?cini ?i pi?cat de insecte ?i de lipitori. Dup? dou? zile, în care am crezut c? o s? mor de foame, am dat peste o cas?. O femeie mi-a dat o hain?, am luat o sap? pe um?r ?i m-am îndreptat spre linia frontului. Îi salutam pe ru?i ?i ei m? l?sau în pace, pentru c? credeau c? merg la sap?. Am reu?it, noaptea, s? trec din nou în liniile noastre”, poveste?te Iacob Herman, care a trecut, pentru scurt? vreme, prin iadul concentra?ionar sovietic.

Poveste îngropat?

Vreme de o jum?tate de secol, despre masacrul din B?l?i nu a vorbit nimeni. Sau cei câ?iva care au vorbit au ajuns în Gulag. Dup? c?derea comunismului, rudele celor uci?i au f?cut primele demersuri pentru a reg?si r?m??i?ele p?mânte?ti ale celor disp?ru?i. Astfel, în anii 1991 ?i 1992, a început o adev?rat? campanie de arheologie contemporan?. Oamenii s-au îngrozit de cantitatea imens? de oase g?site. Craniile ?i oasele au fost adunate într-o piramid? imens?, care a fost acoperit? cu un strat de p?mânt. În vârful piramidei, a fost construit? o troi??, care a fost sfin?it? de episcopul de atunci din B?l?i, P.S. Petru. Cum despre masacrul din B?l?i oamenii începeau s? vorbeasc? tot mai mult, P.S. Petru, actualul mitropolit ortodox român al Basarabiei, a fost alungat de cazaci înarma?i din re?edin?a arhiereasc?, iar peste dosarul masacrului din B?l?i a început s? se a?eze praful uit?rii. În fiecare an, în preajma Pa?telui, rudele celor disp?ru?i în crâncenul lag?r sovietic se adun?, pentru a se ruga pentru sufletele celor disp?ru?i, îns?, la nivel oficial, nici autorit??ile din România, nici cele din Republica Moldova nu au f?cut vreun gest pentru a restabili adev?rul istoric printr-o campanie serioas? de cercetare.[1]

----------------------------------------------------------

[1] http://www.rumaniamilitary.ro/o-istorie-nespusa-a-masacrarii-prizonierilor-romani-din-lagarul-de-la-balti

footer