Revista Art-emis
Eroii de la Chilia Veche PDF Imprimare Email
Col. (r) Remus Macovei   
Miercuri, 01 Octombrie 2014 19:09
Col. (r) Remus Macovei, art-emis26 iunie 1944. În baza Decretului nr. 1798, la 21 iunie 1941 ora 24.00, întreaga Armat? de uscat, Aeronautica ?i Marina Regal? au fost mobilizate. Pentru ac?iunile de eliberare a Basarabiei ?i Bucovinei au fost destina?i 377.053 militari (12.687 ofi?eri, 10.361 subofi?eri ?i 354.005 solda?i ?i grada?i). Al?i 247.471 de militari mobiliza?i erau destina?i ap?r?rii teritoriului na?ional. În perioada 22 iunie-03 iulie 1944 Armata Român? va fi implicat? în ceea ce istoricii români au denumit ca fiind „r?zboiul static”. În aceast? perioad? principalele ac?iuni militare agresive - navale, aeriene ?i terestre - ale for?elor sovietice se vor desf??ura în Dobrogea.
 
A. Organizarea ap?r?rii Dobrogei
 
În aceast? regiune erau dispuse urm?toarele for?e:
- For?e terestre - Corpul 2 Armat?, comandat de generalul de divizie Nicolae Macici era format din Diviziile 9 ?i 10 Infanterie. Divizia 10 Infanterie era subordonat? direct Marelui Cartier General;[1]
- For?e din subordinea Comandamentului Marinei Regale Române, comandate de c?tre contraamiralul Eugen Ro?ca, erau compuse din Divizia de Mare, Divizia de Dun?re, Deta?amentul Maritim Sulina, Regimentul de Geniu Marin?, Regimentul de Infanterie Marin?, Regimentul de Artilerie Marin?;
- For?e aeriene - Escadrilele 101 ?i 102 din Flotila de Hidroavia?ie , Escadrila 16 de observa?ie ?i Escadrila 53 vânâtoare;
- Trupe de gr?niceri ?i jandarmerie din zon?, mobilizate ?i înt?rite
Planul General de ac?iune la începutul r?zboiului prevedea pentru for?ele din Dobrogea desf??urarea unor ac?iuni defensive pentru ap?rarea litoralului maritime ?i fluvial. Conducerea ac?iunilor de lupt? revenea Marinei Regale Române pân? la realizarea capetelor de pod de c?tre inamic, în cazul debarc?rii desantului maritim sau în cazul for??rii Din?rii.Pentru nimicirea inamicului dn capetele de pod conducerea ac?iunilor terestre era preluat? de c?tre Corpul 2 Armat?.[2] Concep?ia de întrebuin?are a Marinei Regale Române a avut la baz? Ordinul de Opera?ii nr.44 din 21 iunie 1941, emis de Comandamentul Marinei Militare. Se prevedea , având în vedere superioritatea for?elor sovietice, adoptarea unei atitudini defensive cu scopul principal de ap?rare a litoralului maritim ?i fluvial, gavitând cu majoritatea for?elor ?i mijloacelor în zonele Gala?i, Tulcea ?i Constan?a. Ac?iunile ofensive în aceast? perioad? erau limitate doar la Delta Dun?rii pentru fixarea sau distrugerea for?elor sovietice care ar fi ac?ionat pe bra?ul Chilia.[3] Interzicerea for??rii Dun?rii de c?tre trupele sovietice, pe un front de aproximativ 175 km, revenea Diviziei 10 Infanterie, de la confluen?a Prutului cu Dun?rea, pe bra?ul Chilia pân? la Periprava. Comandantul diviziei, gen. bg. Ionel Glogojanu, a ordonat realizarea urm?torului dispozitiv de ap?rare:
- Gruparea tactic? Vest - Batalionul I, Regimentul 23 Infanterie
- Gruparea Tactic? Centru - Regimentul 38 Infanterie
- Gruparea Tactic? Est - Regimentul 33 Infanterie
- Deta?amentului Tactic nr. 1 Sulina[4] - Regimentul Infanterie Marin?
- Artileria diviziei - Regimentele 3 ?i 10 Artilerie - era dispus? la Garv?n ?i Isaccea.[5]
Pentru a interzice trupelor sovietice s? p?trund? în Delta Dun?rii, comandorul Constantin Vl?descu, comandantul Deta?amentului Tactic nr. 1 Sulina, care avea t?ria unei brig?zi mixte, terestr? ?i naval?, a organizat pentru ap?rare, împotriva unui atac sovietic din nord ?i est, trei sectoare astfel:
- Sectorul Sulina - Sfântu Gheorghe - Batalionul 16 InfanterieMarin?, Gruparea de artilerie de coast?” Sulina format? din 2 baterii a trei sec?ii fiecare, Grupul de artilerie plutitoare format din patru sec?ii;
- Sectorul Periprava - Batalionul 17 Infanterie Marin?, Baterie artilerie de 75mm;
- Sectorul Chilia Veche - Batalionul 15 Infanterie Marin?, Baterie artilerie de 75mm.[6]
Ac?iunile Diviziei 10 Infanterie erau sprijinite de c?tre Divizia de Dun?re, comandat? de c?tre contraamiralul Alexandru Gheorghiu, c?reia îi reveneau urm?toarele misiuni:
- interzicerea for??rii Dun?rii;
- preg?tirea ?i organizarea mijloacele necesare execut?rii la ordin a - transportului de trupe în Delt?
- ap?rarea transporturile de trupe ?i materiale pe Dun?re
la ordin s? intervin? pe bra?ul Chilia pentru sprijinul Deta?amentului Tactic nr.1 Sulina.[7]
 
 
Compunerea, înzestrarea ?i instruirea subunit??ilor de infanterie marin?
 
La 1 mai 1941, prin Înaltul Decret Regal nr. 1527, s-a înfiin?at Regimentul de Infanterie Marin? care includea un efectiv de 159 ofi?eri, 198 subofi?eri?i 3653 solda?i. Acesta era format din batalioanele 15, 16 ?i 17 Infanterie Marin?, dispuse la pace , primele dou? în Sulina, iar al treilea la Tulcea. Batalioanele de Infanterie Marin? erau slab încadrate cu ofi?eri ?i subofi?eri. La recrutarea militarilor pentru infanteria marin? s-a renun?at ca tinerii din localit??ile situate la malul m?rii sau Dun?rii, în zona lagunar? sau Delt?, s? fie încorpora?i în unit??ile marinei militare.[8] Astfel tinerii din Nunta?i, Istria, Sinoe sunt încorpora?i la unit??i de vân?tori de munte, iar tineri din D?r?bani, Dumbr?veni, Independen?a, B?r?ganu ?i Plopeni din jud. Constan?a ?i Odobe?ti, Foc?ani din jude?ul Putna sunt încorpora?i la unit??ile de infanterie marin?. Ace?tia nu ?tiau s? înoate sau s? utilizeze o barc?, nu erau rezisten?i la c?ldurile ?i bolile specifice Deltei Dun?rii.
Instruirea recru?ilor se f?cea la Centru de instruc?ie care avea de regul? o încadrare deficitar? – de instruirea a 2200 de recru?i se ocupau 9 ofi?eri activi ?i 17 rezervi?ti.[9] Principalele module de preg?tire constau în:
- educa?ia ost??easc?;
- educa?ia cet??eneasc? ?i na?ional patriotic?;
- educa?ia câmpului de lupt?;
- educa?ia fizic? cu accent pe „scrima cu arma”, lipsind ore alocate înv???rii înotului.
 
Cuno?tin?e de specialitate - instruc?ia tehnic? ?i de lupt?, instruc?ia tragerii.[10]
 
În cadrul batalioanelor de infanterie marin? instruc?ia se f?cea zilnic, cu o pauz? de la 12.30 la 14.15, perioad? în care militarii î?i între?ineau ?inuta, scriau familiilor sau se odihneau. Programul orar mai prevedea un repaus între 19.15-20.00 când se f?cea citirea revistelor ?i a ziarelor sosite la batalion.[11] Periodic subunit??ile de infanterie marin? participau la exerci?ii complexe, la care ac?ionau ?i nave ale Marinei Regale, subunit??i/unit??i ale for?elor terestre ?i avioane ?i hidroavioane. Exerci?iile se desf??urau în zona de litoral, uneori ?i în Delta Dun?rii. Se experimentau procedee de ac?iune pentru nimicirea inamicului debarcat ?i modul de organizare a cooper?rii în lupt?. În Delta Dun?rii se urm?rea executarea recunoa?terilor „foarte utile pentru adaptarea ?i obi?nuirea personalului cu mediul în care va activa”.[12] Toate exerci?iile au fost apreciate cu rezultate pozitive, constatându-se c? subunit??ile sunt apte s? î?i îndeplineasc? misiunile de ap?rare a litoralului maritim ?i a Deltei Dun?rii. Pe timpul exerci?ilor ap?reau probleme legate de îmbun?t??irea înzestr?rii subunit??ilor ?i unit??ilor de infanterie marin?. Înc? din 1932, dup? un astfel de exerci?iu, s-a subliniat necesitatea înzestr?rii cu „arme automate, cu saci de merinde, bidoane cu ap? ?i mijloace de deplasare rapid?, îndeosebi a bateriei de 77 mm aflat? în sprijin”.[13] Din p?cate toate aceste aspecte nu au fost luate în considerare, astfel c? la 22 iunie 1941, înzestrarea unit??ilor de infanterie marin? a fost necorespunz?toare.
 
Dac? pentru companiile de infanterie principala arm? era pu?ca de produc?ie cehoslovac? ZB, model 1924, care utiliza cartu?e de 7,92 mm, la companiile de pu?ca?i ale batalionului de infanterie marin?, doar o parte a mlitarilor erau înzestra?i cu o astfel de arm?, ceilal?i fiind înzestra?i cu pu?ti „Mannlicher” model 1893, calibru 6,5 mm.[14] Batalionul de Infanterie Marin? avea în înzestrare 3 tunuri de înso?ire cal. 37mm sau 57mm, 44 mitraliere ?i 152 pu?ti mitraliere. La fiecare batalion exista un tren de lupt? fromat din 41 c?ru?e ?i 122 de cai. Batalionul avea în dotare 40 de b?rci cu care se putea transporta pe ap? o companie de pu?ca?i cu armamentul din dotare. Din raportul întocmit de c?tre lt.col. Dumitrescu Alexandru, în urma controlului executat în perioada 15-17 ianuarie 1941, la Batalionul 16 Infanterie Marin?, afl?m aspecte inedite referirtoare la echiparea, hr?nirea , cazarea ?i odihna militarilor.[15] Militarii sunt echipa?i cu ?inute noi, de culoare gri-bleu, având în loc de petli?e ancore de postav albastru cusute pe guler. Periile asigur? doar 1/3 din necesar , astfel c? trupa nu î?i perie hainele. Lenjeria este suficient?, este curat?, fiind sp?lat? odat? pe s?pt?mân?, la companie , care are în înzestrare 2 cazane pentru fiert ap? ?i 5 jgheaburi. Militarii se spal? diminea?a pe fa?? ?i mâini, înainte de mas? de prânz ?i seara pe mâini ?i de dou? ori pe s?pt?mân? pe picioare. Baia corporal? se f?cea de dou? ori pe lun?. La un efectiv de 643 de militari erau asigurate doar 200 prosoape . Hrana este bun?, singura problem fiind legat? de cartofii care sunt imposibil de mâncat, deoarece la depozitul central de unde au fost aproviziona?i nu au fost feri?i de ger. Doar 30% din cantitatea primit? putea fi utilizat? la prepararea hranei.Militarii se odihnesc, între orele 21.00-06.00, pe paturi comune cu rogojini ?i se învelesc cu p?turi aproape noi. Din cauza slabei încadr?ri cadrele ?i a lipsei de interes a acestora pentru cunoa?terea problemelor subordona?ilor, militarii au recurs la reclama?ii anonime c?tre e?aloanele superioare.
 
 
Desf??urarea ac?iunilor de lupt?
 
Deoarece prezen?a trupelor române?ti împiedica libertatea de naviga?ie a sovieticilor pe Dun?rea Maritim? , în ziua de 26 iunie 1941, ace?tia au declan?at o ac?iune de for?are a Dun?rii în zona Chilia Veche, ap?rat? de Batalionul 15 Infanterie , comandat de lt. col. Ioan Albescu. Acesta era înt?rit cu o companie de gr?niceri. Fa?? de înzestrarea la pace batalionul rechizi?ionase de la popula?ia din zon? 30-40 de b?rci, care ar fi permis transportul a dou? companii. În Chilia Veche se mai g?seau trei bacuri ?i poduri simplecare puteau îmbarca6 c?ru?e cu 12 cai sau 90 militari.[16] Ap?rarea era organizat? pe grindul Chilia Veche, înconjurat de zone ml??tinoase, br?zdate de lacuri, gârle ?i canale. Batalionul avea misiunea „s? apere f?r? gând de retragere” sectorul cuprins între Pardina, Ostrovul T?tarului, Grindul Chilia Veche ?i Ostrovul Babina.[17] Dispozitivul de lupt? realizat era urm?torul: pe malul Dun?rii - compania de gr?niceri, companiile 2,1 ?i 4 Infanterie Marin?; în adâncimea ap?r?rii - compania 3 Infanterie Marin?. Pentru a interzice întoarcerea ap?r?rii batalionului, printr-o manevr? executat? de sovietici pe canalul T?taru, la flancul stâng al ap?r?rii au fost dispuse dou? bacuri, fiecare cu un tun Skoda de 47 mm. Ac?iunile batalionului ar fi trebuit sprijinite de c?tre artileria Diviziei 10 Infanterie ?i avia?ia existent? în Dobrogea.
 
În noaptea de 26 iunie 1941 sovieticii au simulat o debarcare la flancul drept al ap?r?rii, în sectorul Companiei 4 Infanterie. La ora 02.30[18] sovieticii au declan?at preg?tirea de foc a artilerie asupra pozi?iilor ocupate de militarii Batalionului 15 Infanterie Marin?. Cu aceast? ocazie sunt distruse mare parte din b?rcile destinate transportului militarilor ?i sunt întrerupte leg?turile fir între elementele dispozitivului de ap?rare. For?area Dun?rii este executat? de c?tre 8 vedete blindate sovietice, fiecare cu câte un tun de 76mm ?i cu câte 5 mitraliere în cupole, care ac?ionez? în sectorul Companiei de Gr?niceri ?i al Companiei 1 Infanterie Marin?. Cu toate c? militarii români riposteaz? cu întreg armamentul din dotare, sovieticii reu?esc s? ocupe teren la marginea de nord a localit??ii Chilia Veche. Profitând de acest succes, sovieticici debarc? dou? batalioane de infanterie[19] înv?luind pozi?iile de ap?rare ale Companiei de Gr?niceri ?i ale Companiei 1 Infanterie Marin?. For?ele terestre sovietice erau sus?inute de cu un divizion de artilerie de câmp, o baterie grea ?i o companie care de lupt?.[20] În acela?i timp o vedet? blindat? ?i dou? bacuri transportoare de trupe s-au infiltrat pe canalul T?taru debarcând în spatele pozi?iilor de la Chilia Veche. Timp de dou? ore ?i jum?tate au avut loc confrunt?ri violente, inclusiv lupte corp la corp, trupele române suferind pierderi grele. Se ordon? retragerea c?tre grindul Stipoc ?i Câ?la. Pân? la ora 16.00 s-au putut salva 9 ofi?eri, 8 subofi?eri ?i 144 de solda?i. Pierderile totale - mor?i sau disp?ru?i (îneca?i sau prizonieri) - au fost potrivit comandorului (rtg) Nicolae Petrescu de 359 militari (30 sergen?i, 59 caporali, 270 solda?i).[21] Conform comndorului(r)dr. Ioan Damaschin totalul pierderilor au fost de 468 militari(11 ofi?eri, 6 subofi?eri ?i 451 trup?).[22] Efectivele salvate s-au regrupat ulterior la Mila 23, apoi la 28 iunie 1941, la Tulcea ?i de aici la Malcoci pentru refacere, unde vor r?mâne pân? la 6 iulie 1941.[23]
 
D. Cauzele înfrângerii
 
Conducerea unic?, care pe timp de pace p?rea viabil?, nu a func?ionat corespunz?tor în ziua de 26 iunie 1941, când sovieticii, simultan , au atacat naval ?i aerian Constan?a ?i au for?at a Dun?rea, în zona Chilia Veche. For?ele din Delt? nu au mai putut fi sprijinite de avia?ie, iar transportul trupelor în sprijinul celor ataca?i nu s-a executat. Deasemena Batalionul 15 Infanterie Marin? nu a beneficiat de sprijinul de artileri din partea Diviziei 10 Infanterie. Înzestrarea necorespunz?toare cu mijloace antitanc a unit??ii de infanterie marin? a f?cut ca vedetele blindate sovietice s? poat? desf??ura ac?iunile de lupt? practic nestingherite. Distrugerea leg?turilor fir, în urma preg?tirii de foc a artileriei sovietice, a îngreunat conducerea subunit??ilor batalionului în lupt?, iar distrugerea b?rcilor a limitat mobilitatea acestora. Gre?elile comise în preg?tirea ?i conducerea luptei de c?tre comandantul batalionului, încadrarea necorespunz?toare cu ofi?eri ?i subofi?eri, calitatea necorespunz?toare a preg?tirii cadrelor unit??ii ?i lipsa coeziunii între corpul de cadre ?i trup?, sunt alte cauze ale dezastrului. Neanihilarea elementelor de cercetare ale inamicului infiltrate în dispozituivul de ap?rare, care au fost sprijinite de unii locuitori lipoveni din zon?, a f?cut ca bombardamentele executate de avia?ia ?i artileria sovietic? s? fie deosebit de precise ?i eficiente.[24]
 
Eroii de la Chilia Veche
 
Parte din infanteri?tii marini mor?i s-au disp?ru?i la 26 iunie 1944, pe timpul luptelor de la Chilia Veche, conform documentelor existente în Arhivele Na?ionale Constan?a, Fondul I.O.V.R., erau tineri din jude?ul Constan?a:
- Serg. Ciuc? Gheorghe - plugar,n?scut în 1914, Independen?a, jud. Constan?a, Regimentul Artilerie Marin?, c?s?torit cu Lucre?ia, f?r? copii;
- Cap.Eftimie Gheorghe - plugar, n?scut în 1912, Olteni, jud. Constan?a, Batalionul 15 Infanterie Marin?,c?s?torit cu Aurica, tat? a doi copii, Andrei ?i Mircea;
- Frt. Gheorghe Nae - muncitor, n?scut în 1908, Constan?a, Batalionul 15 Infanterie Marin?, c?s?torit cu Zoi?a, tat? a doi copii, Paul ?i Anastasia;
- Sold. Barb?lan Stan - plugar,n?scut în 1920, D?r?bani, jud. Constan?a, Batalionul 15 Infanterie Marin?, nec?s?torit, avea în între?inere pe mama sa, Floarea
- Sold. B?lan Trandafir - plugar, n?scut în 1918, B?r?ganu, jud. Constan?a, nec?s?torit, avea în între?inere pe mama sa - Dumitra;
- Sold. B?duca Florea - plugar, n?scut în 1908, Eforie , jud. Constan?a, Batalionul 15 Infanterie Marin?, c?s?torit cu Elena, tat? a unui copil - Ion;
Sold. Cioran Gheorghe - plugar, n?scut în 1908, Limanu, jud. Constan?a, Batalionul 15 Infanterie Marin?, c?s?torit cu Elena, tat? a 4 copii – Tudora, Constantin, Elisaveta, Ilie;
- Sold. Dinu Ilie - plugar, n?scut în 1914,Limanu, Batalionul 15 Infanterie Marin?, nec?s?torit, avea în între?inere pe mama sa - Tudora;
- Sold. Dr?gu?in ?t. Gheorghe - croitor, n?scut în 1917, Constan?a, Batalionul 15 Infanterie Marin?, avea în între?inere pe tat?l s?u - ?tefan;
- Sold. Ion Vasile - muncitor, n?scut în 1920, Constan?a, Batalionul 15 Infanterie Marin?, nec?s?torit, avea în între?inere pe mama sa - Ioan
- Sold. Mihai Ion - plugar, n?scut în 1917, Dumbr?veni, jud. Constan?a, Batalionul 15 Infanterie Marin?, c?s?torit cu Ecaterina, f?r? copii;
- Sold. Ro?u Gheorghe - plugar, n?scut în 1917, Plopeni, jud. Constan?a, Batalionul 15 Infanterie Marin?,c?s?torit cu Dobra, tat?l unui copil - Maria.
Cu ocazia acestei confrunt?ri militare un num?r important de infanteri?ti marini au fost lua?i prizonieri. Printre ace?tia se aflau ?i urm?torii militari vrânceni, care au fost interna?i în Lag?rul Karaganda - U.R.S.S.:
- Sold. Popescu Gheorghe Ion, mitralior, n. 1915, Odobesti, jud.Putna, capturat în Chilia Veche - Tulcea, transferat în lag?r 8-09-1941, decedat 11-07-1942;
- Sold. Poslog Ion Tudorache - lunetist, n. 1914, Foc?ani, capturat în Chilia Veche, transferat în lagar 8-09-1941, decedat 7-06-1942.[25]

-----------------------------------------
[1] Cpt.cdor.dr.Dorin Mara - Ac?iunile Marinei Regale Române ?i Infanterieie Marine pe timpul campaniei de eliberare a Basarabiei, Anuarul Muzeului Marinei Române, III/2- 2000, pag.258
[2] Ibidem, pag. 259
[3] Jipa Rotaru, Ioan Damaschin - Glorie ?i dram?. Marina Regal?Român?. 1940-1945, Editura Ion Cristoiu, Bucure?ti, 2000, pag.39
[4] La 21 iunie 1941 denumirea Deta?ament Maritim Sulina a fost schimbat? în Deta?ament Tactic nr. 1 Sulina
[5] Cpt.cdor.dr.Dorin Mara - Op. Citate , pag.256
[6] Jipa Rotaru, Ioan Damaschin - Op. Citate , pag. 42
[7] Cpt.cdor Marin Mara - op.citate, pag. 257.
[8] Legea pentru organizarea Dobrogei la art.68 prevedea c?”locuitorii ?ermura?i ai Dun?rii sau M?rii Negre vor fi chema?i de preferin?? la serviciul flotei”
[9] Col.dr. Valentin Ciorbea - Cu privirela evolu?ia ?i preg?tirea unit??ilor de infanterie marin? între anii 1918-1956 part.II-a, Anuarul Muzeului Marinei Române, III/2, 2000, pag. 290
[10] Ibidem, pag. 288
[11] Arhivele Militare Române Pite?ti, fond 333, Dosar 1493, pag.101
[12] Col.dr. Valentin Ciorbea - Cu privirela evolu?ia ?i preg?tirea unit??ilor de infanterie marin? între anii 1318-1956 part.I-a, Anuarul Muzeului Marinei Române, II,1999, pag. 110
[13] Ibidem, pag.109
[14] Cornel Scafe?, Horia ?erb?nescu, Ioan Scafe?, Cornel Andone, Ioan D?nil?, Romeo Avram - Armata Român?, 1941 - 1945, Ed. Rai, Bucure?ti, 1996, pag.190
[15] AMR, Pite?ti, Fond 333, dosar 1493, pag 99-104
[16] Cdor.(rtg)Nicolae Petrescu - Lupta de la Chilia Veche - 26 iunie1941. Înv???minte privind opera?iile militare pe Dun?re în primele dou? luni de r?zboi, Anuarul Muzeului Marinei Române, VIII/2005, pag. 303
[17] Ibidem, pag 303
[18] Dup? alte surse ora 03.00
[19] Se pare c? f?ceu parte din Regimentul 287 Pu?ca?i
[20] Critian Negrea - Cine este agresorul (III). Rusia atac? Delta Dun?rii, Ziaristi Online, 11.10.2013
[21] Ibidem, pag. 305
[22] Cdor. (r)dr. Ioan Damaschin - Ac?iunile de lupt? ale for?elor fluvial în perioada 28 iunie 1940 – 26 iulie 1941, Anuarul Muzeului Marinei Române, III/2, 2000, pag.252
[23] Col.dr. Valentin Ciorbea - Cu privirela evolu?ia ?i preg?tirea unit??ilor de infanterie marin? între anii 1918-1956 part.II-a, Anuarul Muzeului Marinei Române, III/2, 2000, pag. 292
[24] Valentin Ciorbea - Op. Citate, pag. 292
[25] - Ziarul de Ia?i, 09 octombrie 2003, Vrânceni extermina?i în lag?rul din Karaganda
footer