Revista Art-emis
1940. Ocuparea Cadrilaterului de c?tre Bulgaria (1) PDF Imprimare Email
Col (r) Prof. univ. dr. Alesandru Dutu   
Duminică, 14 Septembrie 2014 13:04

1940. Drama-Romaniei-1Contextul interna?ional

În vara anului 1940, beneficiind de sprijinul Uniunii Sovietice[1] ?i al Germaniei[2], guvernul bulgar ?i-a intensificat preten?iile revizioniste fa?? de România. Concomitent, Germania, mai ales, ?i-a sporit presiunile asupra României, la 31 iulie 1940 Wilhelm Fabricius, prezentând lui Mihail Manoilescu, ministrul român al Afacerilor Str?ine, o foi?? de h?rtie de culoare verde cu urm?torul text: „Führer-ul socote?te retrocedarea Dobrogei de sud în grani?a de la 1913, inclusiv Silistra ?i Balcicul, ca o solu?ie extraordinar de loial? ?i de dreapt?, care trebuie acceptat? pur ?i simpluî el însu?i a dat bulgarilor sfatul s? nu pretind? mai mult, a?a ca s? nu intre într-un sistem de t?rguieli cu românii”.[3] Uluit, acesta a apreciat c? o asemenea interven?ie avea „un adev?rat caracter de sentin?? arbitrar?”, cu atât mai mult cu cât era „absolut sigur c? de aceast? comunicare au luat act ?i bulgarii”.[4]

În acest context, la 3 august 1940, Victor C?dere, ambasadorul român la Begrad, s-a întâlnit, la Sofia, cu primul-ministru bulgar ?i cu ministrul de Externe, f?când cunoscut c? românii erau de acord s? cedeze Cadrilaterul, dar doreau s? p?streze Silistra ?i o suprafa?? de circa 2 000 kmp, între vechea frontier?, litoralul M?rii Negre ?i o linie care ar fi plecat de la vest de Balcic spre nord. „Din nenorocire - continu? Mihail Manoilescu - bulgarii erau încuraja?i de toat? lumea în rezisten?a lor ?i anume nu numai de puterile Axei, ci ?i de ministrul Angliei la Sofia. Cât despre ministrul U.R.S.S., el propune chiar o frontier? comun? între Bulgaria ?i Rusia prin împ?r?irea Dobrogei române?ti”.[5] Ca urmare, ministrul de Externe bulgar a refuzat s? trimit? delega?i la Bucure?ti înainte ca românii s? recunoasc? „cedarea integral? a Cadrilaterului”.[6] ?i s? se întâlneasc? cu minsitrul de externe român.

În fa?a acestei situa?ii, încercând s? schimbe decizia german?, ministrul român al Afacerilor Str?ine a trimis câte un Memorandum lui Joachim von Ribbentrop ?i Galeazzo Ciano în problema Cadrilaterului, fapt care a creat iritare la Berlin, subsecretarul de stat ?i ?eful protocolului refuzând s? primeasc? documentul ?i s?-l înainteze ministrului de Externe german. Mai mult, a comunicat c? „ar fi cu totul împotriva intereselor României dac? am mai st?rui în acest? chestiune în care Hitler ?i-a spus cuvântul fiindc? aceasta ne-ar dezavantaja la tratativele mult mai importante pe care le avem cu Ungaria”.[7] Pe aceea?i linie, ziarul „Berliner Boersenzeitung” avertiza categoric (2 august 1940), prin articolul „Fals eroism”, semant de Karl Megerle: „Ceea ce nu se face ast?zi nu va fi mâine u?or de f?cut ?i se pl?te?te, de regul?, foarte scump”. În aceea?i zi, subsecretarul se stat Weiszacker a cerut ambasadorului roman la Berlin ca România s? înceap? cât mai curând ?i s? finalizeze cât mai repede tratative directe cu Ungaria ?i Bulgaria. Presiuni asem?n?toare a f?cut, la Bucure?ti, ?i ministrul german, Manfred von Killinger.

În fa?a acestei situa?ii, guvernul român, precizeaz? Mihail Manoilescu, a reluat „cu ?i mai mult? energie încercarea de a ob?ine de la bulgari renun?area lor la Silistra ?i litoralul M?rii, inclusiv Balcicul”.[8] În acest sens, la 12 august 1940, Ion Gigurtu ?i Mihail Manoilescu au convocat pe ministrul bulgar la Bucure?ti c?ruia i-au declarat c? „noi consider?m Cadrilaterul în aceast? clip?, dup? recomandarea cu caracter de quasi arbitraj a Führer-ului ca fiind deja retrocedat Bulgariei ?i formul?m problema invers, ?i anume, dac? bulgarii în?eleg s? dea un gaj de prietenie pentru noi l?sându-ne o por?iune din Cadrilater (Silistra ?i Coasta, inclusiv Balcicul), atr?gând aten?ia c? preferin?a noastr? merge spre Coast? cu Balcicul. Dac? Bulgaria nu cedeaz? nimic din pozi?ia pe care o are gra?ie unei conjuncturi, tot o conjunctur? poate într-o zi s? schimbe situa?ia”.[9] Refuzul guvernului bulgar a sosit la 14 august. Peste dou? zile guvernul român a elaborat un Memoriu asem?n?tor în care ar?ta c? „împ?carea definitiv? a poporului bulgar cu cel român nu poate fi conceput? altfel decât prin dovezi de comprehensiune date de am?ndou? p?r?ile”.[10] Documentul a fost înmânat ministrului de Externe bulgar, la 17 august, de c?tre ambasadorul român la Sofia, Eugen Filitti, care a fost primit în audien?? ?i de regele Boris al III-lea. ?i de aceast? dat? propunerile române?ti au fost respinse.

Cu toate acestea, în Bulgaria se manifesta nervozitate, între?inut? de manifest?ri cu caracter revizionist. Referindu-se la o emisiune a postului de radio Sofia, care în cadrul unui program muzical a transmis compozi?ia „Epopeea Turtucaei” ?i reportajul „Frumuse?ile litoralului M?rii Negre”, în care s-a insistat asupra pitorescului zonei Balcic-Caliacra, N.Batzaria se întreba, într-un articol publicat în ziarul „Universul” din 16 august 1940: „Nu sunt oare acestea gesturi ?i manifesta?iuni cel pu?in inoportune în aceste zile când este vorba s? se stabileasc?, într-o atmosfer? serioas?, raporturi de bun?vecin?tate între România âi Bulgaria? Socotim c? r?spunsul este cuprins în întrebarea îns??i”. Pentru a calma spiritele, primul ministru bulgar a precizat, într-o cuv?ntare rostit? în fa?a redactorilor principali ai ziarelor din Sofia, c? „este necesar? lini?tea ?i mult sânge rece” ?i a asigurat c? „guvernul face tot posibilul pentru ap?rarea intereselor ??rii ?i nu va sc?pa nimic din vedere care ar putea duce la justa rezolvare a problemelor importante puse la ordinea zilei”.[11]

În acest timp în România se manifesta deja resemnarea, aten?ia principal? fiind îndreptat? spre grani?a de vest a ??rii, unde Ungaria, sprijinit? ?i ea de Germania ?i Italia, f?cea presiuni puternice.

 - Va urma -

----------------------------------------------

[1] În iulie 1940, V.M.Molotov a declarat lui Augusto Rosso, ambasadorul italian la Moscova, c? „guvernul sovietic consider? întemeiate preten?iile Bulgariei asupra Dobrogei ?i asupra unui acces la Marea Egee”.
[2] Joachim von Ribbentrop a f?cut cunoscut c? Reich-ul manifest? „o în?elegere deplin? fa?? de dorin?ele revizioniste ale Bulgariei fa?? de România”.
[3] Mihail Manoilescu, Urmare la Memorii, p. 155.
[4] Ibidem.
[5] Ibidem, p. 211.
[6] Ibidem.
[7] Ibidem, p. 213.
[8] Ibidem.
[9] Ibidem.
[10] Ibidem, p. 215.
[11] „Universul” din 15 august 1
footer