Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
MarĹŁi, 19 August 2014 21:04

Col.(r) Dr. Tiberiu T?nase, art-emisÎn noaptea de 20/21 august 1968, 2.000 de tancuri sovietice ?i 200.000 de trupe, majoritatea sovietice, asistate de militari din Bulgaria, Polonia, Ungaria si R.D.G., au invadat Cehoslovacia pentru a pune cap?t refomelor democratice ini?iate de autorit??ile de la Praga.

Precriza - reformele prin - „Prim?vara de la Praga”[1]

Prim?vara de la Praga - cum a r?mas cunoscut? în istorie încercarea comun?tilor din Cehoslovacia de a reforma sistemul socialist de tip sovietic , în 1967-1968, a fost cel mai ades privit? din perspectiv? ideologic?[2] fiind de fapt o opera?iune foarte bine pus? la punct de K.G.B. ?i G.R.U., al?turi de serviciile de informa?ii ale statelor fr??esti ?i indeplinit? de Armata Ro?ie. La începutul anilor ’60, Republica Socialist? Cehoslovac? a trecut printr-o perioad? de criz? economic?, care a dus la înlocuirea lui Antonín Novotný de la conducerea Partidului Communist din Cehoslovacia. R?mas f?r? sus?inere în cadrul C.C. al P.C.C., Novotny a fost nevoit s? demisioneze, la 4 ianuarie 1968, din func?ia de prim-secretar al partidului ?i de pre?edinte al Republicii. Locul s?u a fost luat de Alexander Dub?ek, care avea sprijinul comuni?tilor reformi?ti. [3] În aprilie, Dub?ek a lansat un program de liberaliz?ri ?i reforme care includeau, printre altele, o libertate m?rit? a presei ?i posibilitatea unei guvern?ri multipartinice. Acest program includea, de asemenea, planuri pentru o federalizare a Cehoslovaciei în dou? na?iuni cu drepturi egale.[4] De?i programul prevedea clar c? aceste reforme trebuiau s? aib? loc sub conducerea Partidului Comunist, presiunile populare au condus la implementarea imediat? a unor reforme. Au ap?rut, astfel, o serie de ac?iuni radicale pentru acea perioad?: în pres? au ap?rut declara?ii antisovietice; Social Democra?ii au început formarea unui partid separat; au fost create noi cluburi politice independente. Membrii conservatori ai Partidului Comunist au cerut m?suri represive imediate, dar Dub?ek a preferat o conducere moderat? a partidului, anun?ând c? la Congresul Partidului din luna septembrie vor fi încorporate în statutul partidului planurile unei legi de federalizare. În opinia dramaturgului Vaclav Havel, el însu?i participant activ la evenimente, cursul radical al mi?c?rii politice de la 1968 „nu a fost rezultatul vreunui program clar ori al unei voin?e neechivoce, ci o manifestare a unei super-presiuni sociale care a g?sit o ocazie prielnic?”. Lua?i de „val”, comuni?tii cehoslovaci erau siguri c? sovieticii vor fi de acord cu reforma din Cehoslovacia.

Negocierile cu sovieticii ?i ruptura de Blocul comunist ?i Pactul de la Var?ovia

Leonid Brejnev[5] ?i conducerea ??rilor din Pactul de la Var?ovia[6] (cu excep?ia României, erau îngrijora?i din cauza reformelor lui Dub?ek, pe care le priveau ca ac?iuni ce sl?beau pozi?ia Blocului Comunist în plin R?zboi Rece. Conducerea sovietic? a încercat s? opreasc? sau s? limiteze schimb?rile din Cehoslovacia printr-o serie de negocieri. Discu?ii bilaterale au avut loc în iulie la ?ierna nad Tisou, în apropierea grani?ei slovaco-sovietice. La discu?ii, Dub?ek a sus?inut programul aripei reformiste a Partidului Comunist din Cehoslovacia, reafirmându-?i, în acela?i timp, adeziunea la Pactul de la Var?ovia ?i Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, C.A.E.R. Conducerea Partidului Comunist Cehoslovac era, îns?, împ?r?it? între reformatori (Josef Smrkovský, Old?ich ?erník ?i František Kriegel) care îl sprijineau pe Dub?ek, ?i conservatori (Vasil Bi?ak, Drahomír Kolder ?i Old?ich Švestka) care au adoptat o pozi?ie anti-reform?. Pe 3 august 1968, reprezentan?ii statelor Uniunea Sovietic?, RDG, Polonia, Ungaria ?i Cehoslovacia s-au întâlnit la Bratislava, unde au semnat Declara?ia de la Bratislava. Aceasta reafirma ata?amentul nem?surat fa?? de doctrina marxist-leninist? ?i declara r?zboi împotriva ideologiei „burghezo-mo?iere?ti” ?i a tuturor for?elor „antisocialiste”. Uniunea Sovietic? ?i-a declarat inten?ia de a interveni în orice ?ar? a Pactului de la Var?ovia, dac? se va stabili un sistem burghez multipartinic. Politica Uniunii Sovietice de a cere guvernelor socialiste ale statelor-satelit s? î?i subordoneze propriile interese na?ionale intereselor Blocului Comunist (prin ac?iuni militare, dac? era necesar) a devenit cunoscut? sub numele de Doctrina Brejnev. În noaptea invaziei, „Prezidiumul Cehoslovac” a declarat c? trupele invadatoare au intrat în ?ar? f?r? cuno?tin?a Cehoslovaciei. Imediat dup? interven?ie, a fost convocat în secret al 14-lea congres de partid ?i aici s-a subliniat faptul c? nimeni nu a cerut interven?ia. Cu toate acestea ziarele centrale sovietice au publicat o cerere nesemnat?, care se pretindea c? ar fi fost trimis? de Cehoslovacia prin care s-ar fi solicitat „asisten?? imediat?, inclusiv armat?”. Dar, în final, sovieticii, fiind nesatisf?cu?i de reformele cehoslovace, au pus în practic? invazia ??rii.

Criza, interven?ia K.G.B.-lui ?i ocupa?ia sovietic?

Serviciile de Informatii civile ?i militare au desfa?urat activit??i de culegere a informa?iilor ?i preg?irea invaziei. Astfel K.G.B. a trimis în Cehoslovacia treizeci de persoane sub acoperirea de turi?ti occidentali , care au desf??urat o activitate provocatoare , cerând rasturnarea regimului comunist ?i iesirea din Pactul de la Var?ovia . KGB-ul ?i-a procurat dosarele tuturor liderilor cehoslovaci implica?i în procesul de de reforme , iar criptanali?tii si-au intesificat activitatea de descifrarea a coresponden?ei diplomatice cehoslovace.[7] Una din cele mai complete relat?ri, privind atitudinea ?i activitatea K.G.B. în timpul crizei ?i interve?iei din Cehoslovacia a fost prezentat? în lucrarea lui Christopher Andrew ?i Oleg Gordievsky - „KGB, The Insside Story of its Foreign Operatios from Lenin to Gorbachev”[8] Gordievsky[9] se opre?te am?nun?it asupra situa?iei din august 1968 ?i dezv?luie rolul deosebit al K.G.B.-lui care a dezinformat sistemtic conducerea U.R.S.S. în legatur? cu derularea evenimentelor despre fabricarea m?rturiilor ?i de existen?a complotului imperialist, despre agen?ii secre?i ai K.G.B. care, sub identitatea unor turi?ti occidentali, lipeau manifeste instigatoare ?i apeluri pentru r?sturnarea comunismului ?i ie?irea Ceholslovaciei din Pactul de La Var?ovia, despre descoperirea unor depozite clandestine de arme , care s epretindea c? ar fi destinate sude?ilor revan?arzi.[10]

În noaptea de 20-21 august 1968, for?e militare din Uniunea Sovietic?, R.D.G., Polonia, Ungaria, ?i Bulgaria au invadat Cehoslovacia.[11] Între 5.000 ?i 7.000 de tancuri sovietice au ocupat str?zile, ele fiind acompaniate de un num?r mare de trupe (estimat la o cifr? între 200.000 ?i 600.000 de solda?i). Pe durata atacului armat, 72 de cehi ?i slovaci au fost uci?i ?i sute au fost r?ni?i. Alexander Dub?ek a cerut popula?iei s? nu opun? rezisten?? armat?. Dar, a fost arestat ?i dus la Moscova (împreun? cu al?i membri de partid sus?in?tori) într-un avion militar sovietic. În raportul prezentat de general mr. Nicolae Doicaru, vicepre?edinte al Comitetului de stat al Securit??ii cu ocazia unei coferin?e a unit??ilor centrale ?i teritoriale ale Securit??ii, referitoare la evenimentele din cehoslovacia ?i situa?ia intern?, din 30 septembrie 1968 se preciza[12]: La 20 august, în jurul orei 21.30, 80 de ofi?eri sovietici înarma?i ?i îmbraca?i în haine civile au sosit sub acoperire , ca turi?ti, cu zborul de linie Var?ovia-Praga, cu un avion Ilu?in IL-80. Dup? ce au primit vizele de intare ?i - au luat bagajele personale, s-au împr??tiat prin aeroport f?r? al p?r?si îns? . Dup? aproximativ 15 minute, o alt? aeronav? sovietic? IL-80 a solicitat permisiunea de a ateriza for?at din cauza unor probleme tehnice, iar cerrerea i-a fost aprobat?. Imediat dup? aterizare, a sosit o a treia aeronav? f?r? a avea nici o aprobare. Aproximativ înc? 80 de a?a-zi?i turi?ti care erau la rândul lor ofi?eri sovietici înarma?i au debarcat din ultimele dou? avioane. Apoi acest grup a preluat rapid controlul asupra comunica?iilor aeroportului ?i aspupra zborurilor, a blocat ie?irile, anulând toate zborurile obi?nuite ?i dirijând transporturile de trupe ?i echipamente sovietice. Mai mult, în acela?i timp aparatul dedezinformare al K.G.B.-lui seprezenta cum C.I.A. ?i N.A.T.O. infiltraser? ?ara pentru a organiza contra revolu?ia, iar Pravda[13] ?i alte mijloace de informare media (controlate ) sovietice anun?au c? mii de solda?i ai N.A.T.O., deghiza?i în turi?ti invadaser? Praga.[14] În fapt, planul K.G.B.-G.R.U.[15] se deruala astfel : la ora 0.30 pe 21 august (20 august, 23.30 ora Praga) ?eful statului major al for?elor de ocupa?ie sovietice gen Iam?icov ?i comandantul for?elor de ocupa?ie sovietice , generalul Pavlovsky, au informat autorit??ile militare cehoslovace c? preluaser? comanda for?elor armate cehoslovace ?i c? for?ele est-germane , poloneze, ungare ?i bulgare trecuser? grani?a, Acest lucru a fost transmis ?i de ?eful servicului de contra infrma?ii al armatei române , care a raportat evenimetul ?efului D.S.S.-lui al României, de atunci, Ion St?nescu, care împreun? cu ?eful servicului de contrainforma?ii i-au contactat apoi pe Ceau?escu, Bodn?ra? ?i Maurer, ace?tia se aflau în sedin?? când sovieticii au trimis un curier pentru a anun?a interven?ia la cererrea autorit??ilor cehoslovace la ora 3.30.[16]

Ocupa?ia a provocat un val masiv de emigra?ie (estimatla 70.000 de oameni, imediat, ?i 300.000, în total), în general, oameni cu o înalt? calificare tehnic?, c?rora ??rile vestice le-au permis ?ederea ?i unde s-au integrat f?r? probleme. Opozi?ia popula?iei a fost exprimat? prin numeroase acte de rezisten?? nonviolent?. În Praga ?i alte ora?e, cehii ?i slovacii au întâmpinat solda?ii Pactului de la Var?ovia cu argumente ?i repro?uri. Invadatorilor li s-a refuzat orice ajutor sau asisten??, inlusiv mâncare ?i ap?. Pancarte ?i graffiti pe pere?i sau str?zi denun?au invadatorii, liderii sovietici ?i colaboratorii suspecta?i. Peste tot erau purtate fotografii ale lui Dub?ek ?i Svoboda. Rezisten?a întâmpinat? a determinat Uniunea Sovietic? s? abandoneze planurile ini?iale de a-l elimina pe Dub?ek. El a fost arestat ?i dus la Moscova pentru negocieri. Cu aceast? ocazie, s-a stabilit c? Dub?ek î?i va putea p?stra func?iunile în cadrul Partidului Comunist ?i c? se va continua un program de reforme moderate.de men?ionat c? În aprilie 1969, Alexander Dub?ek a fost înlocuit din func?ia de Prim Secretar cu Gustáv Husák. Husák a anulat reformele lui Dub?ek ?i a cur??at partidul de membrii cu vederi reformiste.

Reac?ii ale interven?iei în lume ?i în România

Occidentul nu a acordat nici un sprijin semnificativ reformi?tilor cehi. Gomulka sublinia c? ceea ce lega cele trei state reformiste (Iugoslavia, România ?i Cehoslovacia) era orientarea pro-vestic?, dorin?a de a se rupe de blocul communist ?i de a crea un fel de alian?? special? intre ele. Se mai spunea c?, deocamdat?, nu era un pericol de contrarevolu?ie in Cehoslovacia. Într-o declara?ie f?cut? în mai, Kadar îi acorda încredere lui Dubcek. Gomulka era convins de faptul c? Cehoslovacia se va transforma într-o republic? burghez? ?i solicita instalarea de trupe sovietice pe teritoriul acesteia. Apar atacuri în pres? contra Cehoslovaciei din partea Poloniei ?i a R.D.G. In prim?vara lui 1968 au existat unele divergen?e ?i în rândul conducerii sovietice. Primul ministru sovietic, Kosâghin, este mai îng?duitor fa?? de situa?ie decât Brejnev ?i Potgornâi.[17] ??rile democratice s-au rezumat la a critica invazia, ele nefiind în pozi?ia de a provoca for?ele militare sovietice din Europa Central?, în mijlocul R?zboiului Rece. R.D.G. acuza liderii cehi c? au pactizat cu imperiali?tii ?i c? f?ceau jocul celor de la Bonn. ?i în celelalte state comuniste se conturau situa?ii similare, în care grup?ri sus?inând societatea civil? s? precump?neasc? for?ele conservatoare în cadrul partidelor comuniste, tinzând s? deturneze cursul evenimentelor ?i astfel s? puna în pericol socialismul în Cehoslovacia. În Finlanda, ?ar? cu o puternic? influen?? sovietic? la acea dat?, ocupa?ia a provocat un imens scandal. Partidul Comunist din Finlanda a denun?at ocupa?ia, la fel ca Partidul Comunist Italian ?i cel francez. Pre?edintele Finlandei, Urho Kekkonen, a fost primul politician vestic care a vizitat, oficial, Cehoslovacia dup? august 1968, fiind întâmpinat cu cele mai mari onoruri cehoslovace de c?tre pre?edintele Ludvig Svoboda, pe 4 octombrie 1969. O reac?ie mai vizibil? a avut loc în România comunist?, unde Nicolae Ceau?escu, opozant ferm al influen?elor sovietice ?i sus?in?tor declarat al lui Dub?ek, a ?inut în ziua invaziei un discurs public la Bucure?ti, unde a criticat politica sovietic? în termeni neobi?nuit de duri. De?i România a fost, pentru scurt timp, de aceea?i parte a baricadei cu Josip Broz Tito, aceasta este o situa?ie pur conjunctural? (Ceau?escu fiind, dinainte, un oponent al principiului Socialism cu fa?a uman?). Opozi?ia a consolidat îns? imaginea României în Occident pentru urm?toarele decade, mai ales dup? ce Ceau?escu a încurajat popula?ia s? lupte pentru a nu avea manevre similare în România. Îndemnul s?u a primit un r?spuns ini?ial extrem de entuziast, multe persoane care nu aveau deloc convingeri comuniste au dorit s? se înroleze în nou formatele G?rzi Patriotice paramilitare. Dar, Ceau?escu a recunoscut c? nu î?i face vreo iluzie cu privire la reu?ita opozi?iei romane?ti, dar a subliniat c? nu exist? nici o alternativ?. Orice efort, inclusiv for?a armelor, este necesar? pentru ap?rarea suveranit??ii ?i independen?ei noastre na?ionale.[18]

În arhivele K.G.B. se confirm? c?, înc? 1967, Moscova desf??ura „m?suri active” pentru izolarea României pe plan interna?ional ?i pentru divizarea conducerii interne. Condamnarea clar? a interven?iei din Cehoslovacia, condus? de sovietici, ?i încerc?rile permanente de a ajuta Praga au pus cap?t pân? ?i aparen?ei de polite?e dintre serviciile de informa?ii ale alia?ilor oficiali. Leonid Brejnev, Janos Kadar, Eduard Gierek, Todor Jivkov ?i Gustav Husak au acuzat în mod repetat tr?darea conducerii din România pe care nu l-au mai numit stat „fr??esc”. În perioada care a urmat invaziei Cehoslovaciei, la ordinul Moscovei, serviciile din statele satelit au stabilit „reziden?e cu acoperire legal?” pe teritoriul românesc, acesta fiind singurul stat membru al Tratatului de la Var?ovia care se bucura de o asemenea „aten?ie ostil?”. România devenise atât de inacceptabil? încât celelalte servicii din Pactul de la Var?ovia o încadraser? nu numai la categoria statelor socialiste „devia?ioniste”, precum Iugoslavia, Albania ?i China, cât chiar al?turi de adversarii din N.A.T.O. Mai mult , imediat dup? celebrul miting din 21 august 1968 din fa?a sediului C.C. al P.C.R., au fost luate m?suri rapide. Securitatea a fost pus? în stare de alarma, iar în centrele direc?iilor centrale de Securitate s-au ridicat bariere din saci cu nisip la ferestre ?i la u?ile de acces, punctele întârite fiind prev?zute cu guri de foc ?i rezerve de muni?ie. În concep?ia lui Ceau?escu, în cazul unui r?zboi, Securitatea trebuia s? organizeze, prin aparatul informativ, un r?zboi de partizani. S-au studiat atât varianta evacu?rii lui Ceau?escu în China, cât ?i varianta c?ilor rutiere de la sud de Carpa?i, pentru o deplasare sigur? ?i rapid?. Despre Planul de invadare a României existau extrem de pu?ini speciali?ti occidentali în probleme de informa?ii sau din mediul academic, care s? cunoasc? faptul c? România a reprezentat pentru Moscova una din principalele amenin??ri militare ?i totodat?, un obiectiv informa?ional major , în perioda interbelic? , ceeaa ce a creat un dispozitiv d einetrven?ie militar? ?i informativ? dincolo de grani?ele Romaniei mai dezvoltat decat cel din jurul Cehoslovaciei.[19]

Oficiul Arhivelor Publice din Marea Britanie prezenta în anul 2000 faptul c?, în septembrie 1968, serviciile secrete britanice ?i olandeze reu?iser? s? afle detalii ale planului de invadare a României. Potrivit acestui plan, trupele sovietice, ungare ?i poloneze urmau s? invadeze România pe 22 noiembrie, ora 4.00 diminea?a. Ministrul de externe britanic, Michael Steward, a transmis la Bucure?ti în ziua de 21 noiembrie un telex cu urm?torul con?inut: „Am analizat informa?iile de ultim ore ?i am ajuns la concluzia c? ru?ii preg?tesc în cel mai scurt timp o ac?iune militar? împotriva României”. Totalul efectivelor trupelor de invazie urma s? se ridice la 150.000 de militari.[20] For?ele militare sovietice erau preg?tite pentru opera?iuni împotriva României ?i desf??urare semi-permanent sau simultan în timpul opera?iunii din Cehoslovacia, monitorizarea ac?iunilor ulterioare îndreptate împotriva României, însemnau ?i redesf??ur?ri de de trupe identificabile ?i separate, ample exerci?ii ale Tratatului în proximitatea ??riii.[21]

Urm?ri, consecin?e, concluzii

Oficial, motivul invaziei din noaptea de 20 spre 21 august sus?inut? de un dispozitiv militar dispropor?ionat în raport cu amenin?area (300.000 de militari, 7.500 de tancuri si 1.500 de avioane de lupta) a fost stoparea infec?iei „liberale” ce ar fi avut consecinte de neb?nuit (contaminarea vecinilor ?i chiar retragerea Cehoslovaciei din blocul sovietic), dar în realitate, Cehoslovacia de?inea cele mai importante resurse de uraniu, exploatate în minele de la Jachimov. OCehoslovacia 1968 art-emis Cehoslovacie în afara sferei directe de influen?? sovietic? însemna o lovitur? puternic? data Rusiei ca for?? nuclear?.[22] Mai mult, Rusia a castigat un obiectiv esen?ial al viziunii politico-militare pe care retragerea din Austria în 1955 l-a f?cut mai dificil de atins decât oricând: prezen?a militar? sovietic? în centrul Europei. Dar dac? criza ?i ulterior invazia a însemnat un set de m?suri de for?? un nou stat federal - la 5 octombrie 1968 ?i înlocuirea lui Dubcek cu Husak fidel Moscovei, la 17 aprilie 1968, pentru asigurarea integr?rii economice ?i militare mai puternice.[23] Pe de alt? parte, Biserica greco-Catolic? din Slovacia a fost relegalizat? în contextul Prim?verii de la Praga, iar celor 292 de parohii de rit bizantin le-a fost permis? op?iunea afilierii fa?? de Moscova sau fa?? de Roma. 205 din cele 292 de parohii bizantine din Cehoslovacia au optat pentru comuniunea cu Roma. Cu toate acestea, Bisericii Greco-Catolice din Slovacia nu i-a fost permis? formarea de noi preo?i în cadrul unui seminar teologic, acest drept fiindu-i acordat de-abia dup? „Revolu?ia de catifea” (1989) prin înfiin?area Facult??ii de Teologie ?i a seminarului din Prešov. Faptul c? flac?ra libert??ii s-a reaprins, la 12 ani dup? criza din Ungaria, ?i dup? criza din 1968 - „Prim?vara de la Praga” - , din nou în anul 1989, când Europa de Est a cunoscut schimb?rile democratice prin schimb?rile profunde ce au scapat de sub controlul ini?iatorilor.

Evenimentele s-au desf??urat dup? principiul dominoului: c?derea succesiv? a regimurilor socialst-totalitare, în perioada iunie-decembrie 1989 Ele au fost adev?rate revolu?ii, deoarece au dus la la înlocuirea unui sistem politic cu altul, fapt care a atras dup? sine modific?ri profunde în toate copartimentele vie?ii sociale. Forma pe care au luat-o aceste revolu?ii a variat de la ?ar? la ?ar?, în func?ie de realit??ile concrete, dar mai ales ?i mai ales, de evolu?iile anterioare momentului 1989.[24] Referitor la Revolu?ia de catifea ?i aceasta a avut cu totul alt curs fa?a de cel programat de KGB ?i fa?? de cel precedent al Prim?verii de la Praga (criziei din 1968).[25] Probabil ca cea mai important? lec?ie a Crizei din august 1968 din Cehoslovacia, mai cunoscut? sub numele de „Primavara de la Praga” o constituie imposibilitatea reform?rii universului comunist. Logica din spatele reformelor a fost inten?ia de a oferi o nou? ?ans? ideii comuniste prin sporirea adeziunii populare. Sfâr?itul acesteia demostreaz? faptul c? voin?a poporului ?i cea al partidului se excludeau reciproc, iar spontaneitatea popular? se g?sea într-un raport invers propor?ional cu fidelitatea ideologic?.[26]   Privind retrospectiv, putem considera c? provocarea ?i rezolvarea acestei crize cu toate eforturile K.G.B.-lui a constituit un e?ec pentru Uniunea Sovieitic?, iar sub impactul acestor crize repetate ?i colapsului intern din Uniunea Sovietic? va duce la pr?bu?irea, în 1991[27], unuia dintre cele mai importante evenimente al secolului al XX-lea .  

Bibliografie

- C?t?lin Zamfir ?.a., Dic?ionar de sociologie, Editura Babel, Bucure?ti, 1993 .
- Christopher Andrew, Oleg Gordievsky - KGB, The Insside Story of its Foreign Operatios from Lenin to Gorbachev , Edi?ia orginal?. Londra, ?.a. , Hodder &Stoughton, 1990.
- Constantin Mo?toflei, Securitatea ?i ap?rarea spa?iului sud-est european, în contextul transform?rilor de la începutul mileniului III, Editura Universit??ii Na?ionale de Ap?rare „Carol I”, Bucure?ti, 2006.
- Cornelius, Helena, Faire, Shoshana, ?tiin?a rezolv?rii conflictelor. Editura ?tiin?? ?i Tehnic?, Bucure?ti, 1996..
- DEX, Academia Român? – Institutul de lingvistic? „Iorgu Iordan”, Editura „Univers Enciclopedic”, Bucure?ti, 1998.
- Gheorghe Nicolaescu, Gestionarea crizelor politico-militare, Bucure?ti, Editura Top Form, 2003, p.81.
- General dr. Mircea Mure?an, general de brigad? (r) dr. - Gheorghe V?duva, R?zboiul viitorului, viitorul r?zboiului, Bucure?ti, Editura Universit??ii Na?ionale de Ap?rare, 2004, p. 306.
- Gordon Skilling, “Czechoslovakia’s Interrupted Revolution,” (Princeton: Princeton University Press, 1976).
- Hinterhoff, E., Military Implications of the Soviet Invasion of Czechoslovakia in „Contemporary Review”, 1968, .
- Ioan Chiper, Tr?darea lui Sa?a al nostru, în Dosarele Istoriei nr, 8/1998.
- Jaromír Navratíl, et al, eds. “The Prague Spring 1968: A National Security Archive Documents Reader,” (Budapest: Central European University Press, 1998).
- Jean-Louis Dufour, Crizele interna?ionale. De la Beijing (1900) la Kosovo (1999), Editura Corint, Bucure?ti, 2002.
- Kieran Williams, “The Prague Spring and its aftermath: Czechoslovak politics 1968-1970,” (Cambridge: Cambridge University Press, 1997).
- Larry L. Watts, Fere?te-m?, doamne , de prieteni – r?zboiul clandestin al Blocului sovietic cu România, editura RAO , 2011.
- Le Breton, Jean-Marie, Europa centrala si oriental? între anii 1917 – 1990, Ed. Cavallioti, Bucuresti, 1996.
 
Leg?turi externe
 
- Petre Otu, Noaptea rosie a Cehoslovaciei, în Dosarele Istoriei nr 8/1998
- Praga 1968 ?i reforma imposibil? a comunismului, 22 August 2008, Nicolae Dragusin, România liber?
- Prim?vara de la Praga, trambulina lui Ceau?escu, 20 August 2008, C?lin Stoica-Diaconovici, Evenimentul zilei
- Rapoartele KGB adresate lui Gorbaciov, Intelligence and National Security, vol. 11, No. 2 (April 1996) Published by Frank Cass, London.
- România, Ceu?escu ?i Prim?vara de la Praga, 3 decembrie 2009, ?erban Cionoff, Jurnalul Na?ional
- Tanase Tiberiu , Organismele securit??ii statului din ??rile Europei Centrale ?i de R?s?rit în anul 1989 revista Revista   Clio 1989, Nr 1/ 2009ISSN 1841-6950, Editura Institutului Revolu?iei, 2009.
- Tiberiu T?nase , KGB-intervine tov?r??e?te împotriva unui stat prieten, Dosarele Istoriei nr. 8/1990.
- Timofte Radu Alexandru, Originile ?i m?rirea, declinul ?i rena?terea lumii informa?iilor secrete, Editura ANI, 2004.
- Traian Valentin Poncea, Aurel I. Rogojan, Istorie, geopolitic?, ?i spionaj, în Balcani, de vest, (originile, evolu?ia ?i activitatea structurilor secrete d einforma?ii în spa?iul etnico-geografical slavilor meridionali. Iugoslavia versus România în r?zboiul din umbra Editura: Proema, 2009.
- Un incident diplomatic semnificativ, 21 August 2008, GEORGE BALTAC, România liber?
 
Anexa
 
Date ?i informa?ii privind preg?tirea interven?iei Tratatului de la Var?ovia în Cehoslovacia, România, Iugoslavia ?i Austria

Republica Socialist? România
Strict secret de importan?? deosebit?                          
Exemplar unic
Consiliul Securit??ii Statului (Document reconstituit)
Tovar??ului Nicolae Ceau?escu,
Secretar general al Partidului Comunist Român, Pre?edinte al Republicii Socialiste România, Comandant Suprem al For?elor Armate,
Raport?m:
S-au ob?inut informa?ii, confirmate de mai multe surse sigure, din care rezult? iminen?a unei invazii militare a for?elor armate ale U.R.S.S., Bulgariei, R.D. Germana ?i Poloniei ?i Ungariei împotriva Cehoslovaciei, României ?i Iugoslaviei „pentru restabilirea ordinii socialiste”. Hot?rârea a fost adoptat? în cadrul „Comitetului politic” al ?efilor statelor membre ale Tratatului de la Var?ovia, la care au participat numai conduc?torii de partid ?i de stat care au dat curs invita?iei lui Leonid Ilici Brejnev s? efectueze concediul în Crimeea.
Imediat dup? adoptarea hot?rârii politice men?ionate, L.I. Brejnev i-a convocat pe Yuri Andropov, pre?edintele Comitetului Securit??ii Statului, mare?alul A. Greciko, ministrul ap?r?rii al U.R.S.S. ?i mare?alul I.I. Yakubovski, Comandantul ?ef al For?elor Unite ale Tratatului de la Varsovia, c?rora le-a precizat c?:
- devia?ionismul din Cehoslovacia, România ?i Iugoslavia a devenit periculos pentru unitatea sistemului mondial socialist;
- conducerile partidelor din ??rile respective s-au dezis de marxism–leninism, pe care îl interpreteaz? sectarist, împotriva interna?ionalismului socialist;
- Dubcek, Ceau?escu ?i Tito nu mai pot fi tolera?i, ei trebuie izola?i în propriile partide, care s? fie ajutate s?-?i impun? conduc?tori fideli principiilor marxist-leniniste;
- evolu?iile de la Praga, din zilele ce urmeaz?, s-ar putea sa impun? restabilirea ordinii prin interven?ia armat? a Tratatului de la Var?ovia, pentru ap?rarea cuceririlor socialiste ale popoarelor amenin?ate de aventurismul reformator al unor conduc?tori care submineaz? coeziunea ?i securitatea ??rilor socialiste;
- trebuie ac?ionat neîntârziat în direc?ia celor hot?râte.
Datele ob?inute suplimentar de sursa noastr? din interiorul Statului Major al Comandamentului For?elor Unite al Tratatului de la Var?ovia indic? elaborarea planurilor de opera?ii pentru ac?iuni militare în trei etape: august-Cehoslovacia; septembrie-România ?i, dup? doua-trei s?pt?mâni, Iugoslavia, cu luarea în calcul ?i a „repar?rii erorii strategice de retragere militar? din Austria”. For?a de interven?ie se va baza, în prima etap?, pe cca. 20-23 de divizii sovietice ?i câte 1-dou? divizii din partea fiec?ruia dintre statele participante. Pentru etapa a doua sunt planificate 10-12 divizii sovietice ?i cate 2-3 divizii din Bulgaria, Ungaria ?i, în rezerv? 1-2 divizii est-germane ?i poloneze. S-au luat m?suri intensificate de control a evolu?iei situa?iei politico-militare ?i operative de securitate în toate spa?iile externe, inclusiv de sensibilizare a rela?iilor de sprijin de care dispunem, în vederea ob?inerii sus?inerii politice la nivel înalt din partea unor ?efi de state ?i guverne influen?i. Vom raporta de urmare.
Pre?edintele Consiliului Securit??ii Statului, Ion St?nescu
Nr.000189/ 03 august 1968
(Extras din Traian Valentin Poncea, Aurel I. Rogojan, Istorie, geopolitic?, ?i spionaj, în Balcani, de vest, (originile, evolu?ia ?i activitatea structurilor secrete d einforma?ii în spa?iul etnico-geografical slavilor meridionali. Iugoslavia versus România în r?zboiul din umbra Editura Poema, 2009).
-----------------------------------------------------------------------
[1] La 12 mai1968 cehii ?i slovacii ar fi trebuit s? comemoreze moartea compozitorului Bed?ich Smetana, în onoarea c?ruia se organiza festivalul "Prim?vara de la Praga". Curând numele festivalului a ajuns s? fie dat mi?c?rii în favoarea intereselor na?ionale, potrivnic? Uniunii Sovietice.
[2] Vezi Dosarele Istoriei nr 5 /21, 1998.
[3] La 5 ianuarie 1968, Alexander Dubcek prelua functia de secretar general al Partidului Comunist Cehoslovac si incepea o perioada de democratizare a societatii si de descentralizare a economiei. Dubcek a ridicat unele restrictii ce priveau libertatea de expresie si dreptul la libera c?latorie.
[4] In aprilie, Dubcek lansa "Programul de ac?iune, ce prevedea printre altele posibilitatea formarii unui guvern multipartinic, limitarea drepturilor serviciilor secrete si federalizarea tarii in doua natiuni egale, dar si "relatii bune" cu Occidentul.
[5] Leonid I. Brejnev, secretar general al PC al URSS, personificarea imperului r?ului ?i a Doctrinei suveranit??ii limitate – care a avut mai multe componente ?i aplicabilitatea ei a fost cicumscris? îndeosebi statelor din Europa de est , subregiune considerat? apreciat? de Moscova ca vital?- Doctrina Brejnev, ?i politica sferelor de influen?a, în Dosarele Istoriei nr 8/1998, p. 4.
[6] Romania si Albania au fost singurele tari din Pactul de la Varsovia (blocul militar care reunea statele estice) care nu au trimis trupe al?turi de rusi.
[7] Petre Otu, Noaptea rosie a Cehoslovaciei, în Dosarele Istoriei nr 8/1998, p 22.
[8] Christopher Andrew, Oleg Gordievsky - KGB, The Insside Story of its Foreign Operatio from Lenin to Gorbachev Edi?ia orginar? Londra, ?.a. , Hodder &Stoughton, 1990), tradus? în limba rus? (Moscova , ed. Nota bene , 1992) ?i edi?ia româneasc?, ed . All, 1994.- cf Ioan Chiper, Tr?darea lui Sa?a al nostru, în Dosarele Istoriei nr, 8/1998, p. 29.
[9] Via?a lui Oleg Gordievsky este un adev?rat roman pe care o parte a publicat-o împreun? cu Christopher Andrew în lucrarea Gordievsky - KGB, The Insside Story of its Foreign Operatios from Lenin to Gorbachev, vezi ?i Dosarele Istoriei nr 1/1998, p16
[10] Cristopher Andrew, Oleg Gordievski, KGB. Istoria secret? a opera?iunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciv, Bucure?ti editura All, 1994,   p29.
[12] Vezi Larry L. Watts, Fere?te-m?, doamne , de prieteni –r?zboiul clandestin al Blocului sovietic cu Roâmnia, editura RAO , 2011, p327.
[13] Inca din 19 iulie Pravda publica asa zisul plan CIA de a sabota ideologic Cehoslovacia ca preludiu al elliber?rii Germaiei R?s?ritene ?i Cehoslovaciei, Planul fusese elaborat de serviciul A9 Dezinform?ri) din Direc?ia I a KGB-lui , vezi Tiberiu T?nase , KGB-intervine tov?r??e?te împotriva unui stat prieten , Dosarele Istoriei nr. 8/1990, p31v
[14] Vezi ?i faptul repetat în tipul revolu?iei din decembrie 89 în Romania , relat?ri conform c?rei CIA ar fi fost implicat? î evenimente ! Apud, Larry L. Watts, op. cit. p.372.
[15] G.R.U.- Serviciul de Informa?ii al Armatei URSS (Federa?iei Ruse).
G.R.U. este acronimul Serviciului de Informa?ii al Armatei (Glavnoe Razvedivatelnoe Upravlenie). Considerat ca fiind unul dintre cele mai secretizate servicii de Intelligence ruse?ti, G.R.U. a fost înfiin?at la 5 noiembrie 1918 din ordinul lui Lenin. Denumirea actual? Direc?ia Principal? de Informa?ii a Statului Major a fost introdus? din anul 1942 - cf Enciclopediei vezi Jacques Baud, Encyclopedie du renseignement et des services secrets, Nouvelle Edition, Lovangelle, 1998; col. Traian Stambert, col (r) Liviu G?itan, col (r) Gheorghe Dragu, Limbajul Serviciilor Secrete, Dic?ionar Explicativ, Servicii de Informa?ii ?i de Securitate, Ed. Paco, Bucure?ti, 2010.
[16] Vezi Larry L. Watts, op.cit. p 373.
[17] Nu doar in Occident au avut loc manifestatii de sustinere pentru ceho­slovaci, dar chiar si la Moscova. Mai mul?i rusi au iesit in Piata Rosie, la 25 august, pentru a protesta fa?? de politica Kremlinului. "Pentru libertatea noastra si a voastra", se putea citi pe unul dintre cartoanele inscriptionate de protestatari.
[18] Apud, Larry L. Watts, op.citp. 375.
[19] Larry L. Watts, op.cit. p. 383.
[21] Exerci?ii ale Pactului de la Var?ovia la grani?a cu România , 1968, Larry L. Watts, op.cit. p. 384, harta 23 .
[22] Hinterhoff F, E., Military Implications of the Soviet Invasion of Czechoslovakia in "Contemporary Review", 1968, p. 235.
[23] Jean-Louis Dufour op.cit. p. 124.
[24] Pentru aceste evolu?ii vezi pe larg ,Timofte Radu Alexandru, Originile ?i m?rirea, declinul ?i rena?terea lumii informa?iilor secrete, Editura ANI, 2004.
[25] La Praga, oamenii K.G.B.-ului din S.T.B. i-au readus în actualitatea politic? pe unii dintre protagoni?tii “Prim?verii de la Praga”.Alexander Dubcek ?i fostul s?u ministru Zdenek Mlymar, au fost contacta?i la Viena, dar au refuzat s? se angajeze. Al?ii, îns?, se vor constitui într-un grup, deplasându-se la Moscova pentru convorbiri cu Mihail Gorbaciov. Acesta îi expediaz? repede la... K.G.B.! K.G.B.-ul îi trimite la ?eful STB-ului - generalul Alois Lorenc.În preajma zilei de 17 noiembrie 1989 la Praga au sosit, cu câteva avioane, “trupe profesioniste de revolu?ionari”, adic? turi?ti sovietici din forma?iunile “SPETNAZ” ale G.R.U., care s-au amestecat printre demonstran?i.Un locotenent al STB, Ludek Zvicak a fost infiltrat între demonstran?i sub identitatea tân?rului praghez Martin Smid, în ipostaza de element provocator, care s? atace baricadele mili?iei. El a fost împu?cat... Vestea mor?ii lui Smid face ocolul lumii, iar mul?imile stârnite nu mai p?r?sesc str?zile. „Turi?tii” sovietici au plecat f?r? s? mai a?tepte deznod?mântul final. Cf Tanase Tiberiu, Organismele securit??ii statului din ??rile Europei Centrale ?i de R?s?rit în anul 1989 revista Revista   Clio 1989, Nr 1/ 2009ISSN 1841-6950, Editura Institutului Revolu?iei, 2009.
[26] Le Breton, Jean-Marie, Europa centrala si oriental? între anii 1917 – 1990, Ed. Cavallioti, Bucuresti, 1996, p. 251.
[27] Rapoartele KGB adresate lui Gorbaciov, Intelligence and National Security, vol. 11, No. 2 (April 1996) pp. 224-244, Published by Frank Cass, London

footer