Revista Art-emis
Fortarea?a lui Gerstenberg (1) PDF Imprimare Email
Lauren?iu Dologa   
Miercuri, 06 August 2014 20:16

Ploiesti 1943, art-emisPe 1 august 1943, cerul de deasupra Ploie?tiului s-a întunecat. În acea zi s-a petrecut cel mai violent bombardament de avia?ie al unui ora? românesc de la intrarea ??rii noastre în Al Doilea R?zboi Mondial. Circa dou? sute de bombardiere B-24 Liberator s-au n?pustit asupra rafin?riilor ploie?tene, dup? s?pt?mâni de preg?tiri în de?erturile libiene. Îns?, nimic nu i-a putut preg?ti pe aviatorii americani pentru cuibul de viespi ce l-au r?scolit într-unul din cele mai bine aparate ora?e ale Europei. Cât timp alian?? României cu Germania a fost în plin? desf??urare, livr?rile de petrol române?ti au satisf?cut o treime din necesarul armatei germane. Important? vital? a instala?iilor petroliere concentrate în jurul Ploie?tiului, împreun? cu cele din Brazi ?i Campina a fost recunoscut? la cel mai înalt nivel de liderii alia?i ?i în consecin??, s-a hot?rât în timpul Conferin?ei de la Casablanca, în ianuarie 1943, s? se încerce un raid împotriv? principalelor rafin?rii române?ti. Nu era primul. În lunile care au urmat intr?rii României în r?zboi, bombardierele britanice au atacat rafin?riile, îns? num?rul lor limitat a împiedicat producerea unor daune considerabile. Cel mai important, petrecut la 14 iulie 1941, este întreprins de numai ?ase bombardiere. Înc? un an va mai trece pân? când Ploie?tiul va fi ?int? altor atacuri, dar de aceast? data ele vor fi ale americanilor. La 12 iunie 1942, treisprezece bombardiere au lovit rafin?ria Astra Român?, în acela?i timp marcând ?i prima opera?iune militar? a avia?iei Statelor Unite împotriv? unui obiectiv european. Dup? câteva luni, în septembrie, bombardiere ale Uniunii Sovietice atac? ?i ele instala?iile petroliere nu doar din Ploie?ti, ci ?i din Bucure?ti. În cei doi ani petrecu?i de România în tab?r? Axei, bombardamentele aliate nu au cunoscut un ritm sus?inut sau dezvoltare, iar la Casablanca este pentru prima data când sunt schi?ate liniile generale ale unei opera?iuni cu ?int? neutraliz?rii întregii infrastructuri industriale a Ploie?tiului ?i a altor centre petroliere române?ti.

Festung Ploie?ti - Unul din cele mai bine aparate ora?e ale Europei

Îns?rcinat cu protec?ia acestui punct nevralgic, generalul Gerstenberg nu s-a l?sat în?elat de atacurile r?zle?e din ultimii doi ani ale alia?ilor. Pân? la urm?, dac? un num?r atât de mic de avioane au putut atac? rafin?riile, ce ar împiedic? câteva sute s? fac? acela?i lucru? ?i se preg?te?te. Circa patruzeci dintre bateriile de 88 mm sunt r?spândite în jurul Ploie?tiului intercalate cu baterii de calibru mai mic, de 20 mm. Nu mai punem la socoteal? cuiburile de mitralier? ce împânzeau ora?ul. În total erau 15 baterii române?ti cu 68 de tunuri de 88 mm împreun? cu 6 baterii cu 78 de tunuri de 20 mm. Bateriile germane erau în num?r de 21, cu 96 de tunuri de 88 mm ?i înc? 10 cu 123 de tunuri de 20 mm. Avia?ia român? de vân?toare cuprindeau 6 IAR 80 din Escadril? 45 a Grupului 4 Vân?toare, 6 Me 110 din Escadril? 51 Vân?toare noapte, 6 Me 109 G din Escadril? 53 ?i 13 IAR 81 ale Escadrilelor 61 ?i 62 din Grupul 6 Vân?toare. Cea german? o complet? pe cea român? cu 26 de avioane Me 109 G.

Se vede c?, din totalul efectivelor investite în ap?rarea Ploie?tiului, o mare parte erau române?ti. Sub comand? lui Gerstenberg erau un num?r de 25.000 de oameni, concentra?i la Ploie?ti cu înc? 11.000 la Bucure?ti. Pentru a coordona ac?iunile ap?r?rii antiaeriene cu cele ale avia?iei de vân?toare, generalul german ?i-a creat ?i un post de comand? înt?rit lâng? Bucure?ti. El a utilizat extensiv baloane de baraj pentru a împiedic? bombardierele s? se apropie de ?intele lor, iar sistemul sau de ap?rare este complimentat de o arm? cu totul neconven?ional?: un tren înarmat antiaerian. În acela?i timp, Gerstenberg s-a preg?tit ?i pentru a limit? pagubele în cazul unui atac. Cel mai bun exemplu este construc?ia unei re?ele de conducte între principalele rafin?rii ale Ploie?tiului, c? în cazul în care una dintre ele era avariat?, restul s? poat? umple golul l?sat. Mai putem men?iona ?i brigad? de cinci sute de pompieri germani special instrui?i care se pu?eau pune în mi?care de îndat? ce izbucnea un incediu. Generalul Gerstenberg reu?e?te în acest fel c? în decursul a câtorva luni s? transforme Ploie?tiul în cel mai bine ap?rat ora? al Europei, întrecut numai de Berlin ?i Viena, cu mândrie numit „Festung Ploie?ti” sau „”Fort?rea?a Ploie?ti.

Preg?tirile pentru opera?iunea „Tidal Wave”

Dup? ce la Casablanca liderii alia?i se decid s? atace Ploie?tiul, povar? cuceririi fort?re?ei pic? pe umerii avia?iei americane. Colonelul Jacob Smart este delegat de generalul Henry H. Arnold, comandantul for?elor aeriene ale Statelor Unite, s? pun? la punct detaliile opera?iunii, cunoscut? sub numele de cod „Tidal Wave”. Spre deosebire de doctrina militar? a avia?iei americane, Smart a hot?rât s? se atace de la mic? în?l?ime, de la nici o sut? de metri, ?apte obiective din Campina, Ploie?ti ?i Brazi. Pentru aceast? misiune sunt selec?ionate cinci grupuri de bombardament. Dou? apar?ineau Armatei a 9-a Aeriene, iar celelalte trei apar?ineau Armatei a 8-a Aeriene. Ultimele trebuiau aduse din Marea Britanie în nordul Africii, de unde oper? Armat? a 9-a Aerian? ?i urmau integrate comandei operative a acesteia. Parametrii misiunii cereau apoi c? bombardierele s? decoleze din Benghazi, s? traverseze Mediteran?, apoi Balcanii ?i s? treac? în România pe la Bistre?u. Coteau ?i o luau c?tre Pite?ti ?i Târgovi?te, unde un grup urm? s? se rup? ?i s? o ia c?tre Câmpina, iar restul s? coboare înspre Ploie?ti ?i s?-?i atace ?intele. În total, în cele peste 11 ore de zbor continuu, urmau s? parcurg? circa 3.000 de km, în mare parte deasupra teritoriului inamic, la în?l?imi ce variau între 700 ?i 4.500 de metri, ca în ?ar? s? coboare sub 100 de metri. Colonelul spera, în primul rând, c? bombardierele sale vor fi mai greu de urm?rit de radare, iar în al doilea rând, c? un raid de la o a?a mic? în?l?ime urm? s? produc? pagube cât mai însemnate rafinariilor.

Experien?? bombardamentelor de înalt? altitudine practicate de avia?ia american? dovedise în numeroase rânduri cât erau de imprecise. Interesându-se de detaliile misiunii „Tidal Wave”, nici Churchill nu a putut r?mâne neimpresionat când a aflat de ceea ce pl?nuise colonelul Smart. În luna mai, generalul George Marshall, ?eful Statului Major al Armatei ?i Henry H. Arnold sunt informa?i c? Eisenhower a aprobat misiunea ?i trec la urm?toarea etap?. În iunie, grupurile de bombardament se reunesc în Libia, la Benghazi ?i î?i încep preg?tirile. Întreprind ?i un bombardament reu?it la mic? în?l?ime al ora?ului Crotona, c? un ultim test înaintea opera?iunii propriu-zise. Moralul aviatorilor era ajutat ?i mai mult de rapoartele serviciilor de informa?ii care au apreciat în mod gre?it c? Ploie?tiul este slab ap?rat ?i c? reac?ia avia?iei de vân?toare va las? de dorit. S-au în?elat cumplit. Pentru pilo?ii americani, ziua atacului va r?mâne cunoscut? drept „Duminic? Neagr?”.[1]
----------------------------------------------
footer