Revista Art-emis
Radiografia r?zboiului cu Transnistria separatist? PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. ing. Anatol Munteanu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 03 August 2014 18:15
Transnistria, 1990-1992, art-emisPrintre cele mai însemnate evenimente ale anilor 1990-1992 din Sud-Estul Europei, s-a situat r?zboiul pentru Independen?a ?i Integritatea Republicii Moldova, prilej cu care s-a remarcat lupta împotriva totalitarismului, ?ovinismului, ideilor imperiale ruso-sovietice. Pe marginea acestor evenimente istoria înc? î?i va spune cuvântul, vor fi publicate documentele de arhiv?, î?i vor exprima p?rerile oamenii politici, inclusiv ?i persoanele care au organizat r?zboiul. Cert este c? anul 1992 va intra în istorie ca anul R?zboiului pentru Independen?a ?i Suveranitatea Republicii Moldova. Partea covâr?itoare a oamenilor politici, a istoricilor, jurnali?tilor, politologilor, participan?ilor la acest r?zboi, au apreciat obiectiv cauzele, începutul, mersul opera?iilor militare ?i consecin?ele r?zboiului. Din decembrie 1991, întreaga Moldov?, de-a lungul Nistrului era un câmp de lupt?, în tran?eele c?reia erau poli?ia ?i voluntarii. Era o agresiune direct?, nedeclarat? a Rusiei împotriva Republicii Moldova. Majoritatea ziarelor: „Literatura ?i Arta”, „Glasul Na?iunii”, „?ara”, „Pacea civic?”, „Sfatul ??rii”, „Moldova Suveran?”, „Vocea poporului”, „Scutul legii”, „Poli?ia”, „Oastea Moldovei”, au participat la oglindirea obiectiv? a evenimentelor respective, au scris despre desf??urarea unui r?zboi nedeclarat. Unele mijloace de informare din Rusia, Ucraina, Belorusia, chiar ?i din Moldova, nu au apreciat obiectiv ?i neutru situa?ia, n-au vorbit despre desf??urarea opera?iilor militare, despre caracterul acestui r?zboi, ci au încercat s? apere acele for?e reac?ionare care de la început duceau o politic? separatist? de divizare ?i cotropire a Moldovei. Ziarele centrale ruse?ti: „Pravda”, „Komsomolskaia Pravda”, „Sovetskaya Rossiya”, „Moskovskie Novosti”, „Patriot”, „Krasnaya Zvezda”, „Sovietskii Patriot”; ziarele locale: „Trudovoi Tiraspol”, „Dnestrovskaia Pravda” ?i altele, mereu au dezinformat opinia public? întru sus?inerea agresiunii Rusiei contra Republicii Moldova.
 
În acea perioad? când poli?ia, combatan?ii ?i voluntarii ?ineau piept for?elor Armatei a 14-a, luptând pentru integritatea republicii, aceste ziare r?spândeau mitul despre „agresiunea” Moldovei asupra separati?tilor, învinuiau România de amestec în treburile interne ale Transnistriei, iar poli?ia Moldovei acuzat? de genocid ?i agresivitate impotriva popula?iei pa?nice. Chiar ?i unele persoane oficiale din Moldova, oameni politici, comandan?i de unit??i, ofi?eri din subunit??ile militare, nu au în?eles caracterul opera?iunilor dezl?n?uite de forma?iunile separtiste ale Rusiei în Moldova. Combatantul batalionului infanterie pe frontul din localitatea Corjova, Arkadii Jurko, în iulie 1992 a declarat: „generalul moldovean Dabija-Kazarov mereu ne dezinforma: c? el s-a in?eles cu conducerea Armtei a 14-a, cu separati?tii s? termin?m cât mai repede jocul acesta, de-a r?zboiul, de care nimeni nu are nevoie, s? nu trag? în for?ele militare moldovene?ti, s? nu bombardeze satele din dreapta Nistrului. Toate acestea erau o chemare: s? nu mai lupt?m, s? depunem armele; erau vorbe goale, minciuni lansate în scopul dezinform?rii opiniei publice ?i în interesul inamicului. Aceste persoane erau mân? în mân? cu inamicul. Oare aceste lupte, care au dus la multe jertfe omene?ti, constituiau un joc?
 
 
Unii reprezentan?i ai Armatei Na?ionale considerau c? din decembrie 1990 pân? la 21 iulie 1992 n-a fost altceva decât un simplu „conflict nistrean”, care a curmat sute de vie?i omene?ti („Oastea Moldovei”, nr.6, 1992). Chi?in?ul nu a aplicat arta diplomatic? ?i militar? corespunz?toare cu Rusia ?i Transnistria („Nezavisimaia Moldova”, 1 ianuarie 1993). Jurnalistul Constantin Chiro?ca descrie evenimentele ca un „r?zboi civil” din Moldova („Nezavisimaia Moldova”, 28 octombrie 1992); ziarul ?ovinist „Chi?iniovskie novosti”, (1 ianuarie 1993) scrie despre „”conflicte armate” dintre Republica Moldova ?i Rusia, oameni de stat, mini?tri din guvernul Republicii Moldova care reduceau r?zboiul sângeros la un „conflict militar” minor. („Moldova Suveran?”, 11 decembrie 1992). De aceea trebuie s? spunem adev?rul, trebuie s? analiz?m con?inutul evenimentelor care s-au derulat pe parcursul anilor 1989 - 1992.
 
A?adar, ce a avut loc în Republica Moldova: Un conflict social? Un conflict armat? Un r?zboi civil? Un r?zboi pentru integritatea ?i independen?a Republicii Moldova? Din cercet?rile efectuate, studiile ?i documentele analizate din 1990 ?i pân? la 5 august 1992, a fost un r?zboi declan?at de Rusia contra Republicii Moldova, un r?zboi tactic de tip nou cu opera?iuni militare, ofensive, retrageri, diversiuni, incidente pe toata linia frontului, de-a lungul Nistrului. începând cu nordul Moldovei: Otaci, Soroca ?i terminând cu Talmaza, Ciobruciu, Palanca, localit??i amplasate de-a lungul râului Nistru. Pentru Republica Moldova acest r?zboi a însemnat ap?rarea propriei independen?e ?i integrit??i. Caracterul ?i con?inutul evenimentelor nu trebuiesc minimizate. Acesta a fost un r?zboi al Rusiei contra suveranit??i ?i, independen?ei Republicii Moldova, pentru conservarea imperiului sovietic, a fost un r?zboi pentru a împiedica unirea Republicii Moldova cu România, stabilirea domina?iei geopolitice a Rusiei în aceasta regiune. Acest fapt a fost confirmat de serviciile de contrainforma?i moldovene?ti dar ?i de oficialit??ile ruse?ti de la Moscova. De aceea, fiecare cet??ean, osta?, poli?ist, carabinier, combatant, to?i oamenii de bun? credin?? trebuie s? în?eleag? c? aceste evenimente nu au fost un simplu conflict, ci un „r?zboi pentru independen?a ?i integritatea Republicii Moldova”. Pân? în prezent, popula?ia n-a fost informat? despre cum ?i cine a preg?tit, cine a organizat acest r?zboi, cine ar trebui s? r?spund? pentru declan?area r?zboiului, pentru tr?dare, pentru consecin?ele de pierderi umane ?i materiale.
 
Analiza documentelor, faptelor istorice, evenimentelor ca atare, demonstreaz? c? lupta împotriva suveranit??ii ?i integrit??ii Moldovei dus? de c?tre for?ele imperiale ale Rusiei s-a desf??urat în câteva etape:
- Prima etap? începe în 1988, când Biroul Politic al Comitetului Central al P.C.U.S., Sovietul Suprem al U.R.S.S. a analizat evenimentele din R. Moldova, procesul luptei de eliberare na?ional? din ??rile Baltice, Georgia ?i în alte regiuni. În 1988 Sovietul Suprem al U.R.S.S., personal A.I. Lukianov a dat dispozi?ie pentru crearea unor organiza?ii ilegale contrapuse organelor constitu?ionale ale Republicii Moldovei. În acea perioad?, când la cenaclul „A. Mateevici” din Chi?in?u se cântau cântece patriotice, când tineretul savura muzica folc Româneasc?, la putere se aflau înc? S. C. Grossul, I. P. C?lin ?i al?i impostori ai sistemului comunist sovietic, iar la Tiraspol structurile serviciului de informare ruse?ti au organizat a?a-numita „Mi?care în ap?rarea drepturilor popula?iei rusofone din Moldova”. Aceast? organiza?ie clandestin? nu se baza pe legile R.S.S.M. ca stat constitu?ional, ci lupta pentru o Uniune Sovietic? Unic?, care ar p?stra sistemul politic ?i ideologia sovietica, nu era vorba de ap?rarea drepturilor popula?iei rusofone, ci de ap?rarea integrit??ii Imperiului sovietic.
 
 
În acea perioad? serviciile de securitate ruse?ti, K.G.B.-ul, au organizat un ?ir de evenimente destabilizatoare, au schi?at un program de lupt? contra R. Moldova. Moscova folosea for?ele sale: nomenclatura de partid, K.G.B.-ul, armata din districtul militar Odesa, subunit??ile de spionaj ?i contraspionaj ale Armatei a 14-a. În acea perioad? aceste for?e ac?ionau clandestin, preg?teau cadre, executan?i. Rusia a început s? creeze acele structuri ilegale, care în 1991 Transnisria 2au declan?at conflicte militate ?i r?zboiul. Tot atunci s-a creat Consiliul directorilor întreptinderilor mari ?i a Complexului militar industrial, cu consim??mântul Sovietului suprem al U.R.S.S., A.I. Lukianov. Bastionul de lupt? al românofobiei din Trasnistria era declarat la Tiraspol ?i era condus de directorul general al uzinei „Tocilitmas”, Anatolii Bol?akov. Pân? în prezent el n-a fost tras la r?spundere penal? pentru activitatea distructiv? ?i separatist?. Anume aceast? organiza?ie, din fondurile ministerelor ?i a Complexului militar industrial al U.R.S.S. a primit bani pentru finan?area organiza?iilor ilegale, pentru scenarii ?i conflicte militare. Tot în acea perioad? a ap?rut ?i Igor Smirnov. Consider?m c? aceast? persoan? a reprezentat ?i reprezint? nu popula?ia Transnistriei, ci interesele Rusiei, exercitând o anumit? func?ie în organizarea r?zboiului. În acea perioad? s-au f?cut primii pa?i pentru legalizarea structurilor politice ?i organiza?ionale ale Rusiei în Moldova. Au fost create organiza?iile: „Interdvijenie”, rebotezat? apoi de V. Iacovlev în „Unitate-Edinstvo”, o filial? a partidului liberal-democrat al lui V. Jirinovski, a fost reînfiin?at Partidul Comunist din Transnistria, Consiliul Colectivelor Oamenilor Muncii - un fel de organiza?ii muncitore?ti paramilitare. Toate aceste organiza?ii s-au unit ?i au constituit „Consiliile unite ale colectivelor de munc? O.S.T.K.. Transnistria este vizitat? de deputa?ii ru?i de la Moscova: Travkin, Jirinovski, Maka?ov, Mociaikin, oameni de stat, mini?tri, deputa?i, diploma?i, fe?e biserice?ti, arti?ti, ofi?eri de rang înalt: Ru?koi, Stankevici, Graciov, Morozov, Plehanov ?i alte personalit??i ruse, care au sus?inut acest r?zboi. Generalul Plehanov, ?eful Direc?iei politice a districtului militar Odesa, a alc?tuit ?i a redactat culegerea de documente „Basarabia: cum a fost?”, prin care se falsific? istoria României ?i a Basarabiei din 1918-1944. Ziarele „Krasnaya zvezda”, „Sovietskii patriot”, înc? în 1988-1990 educau armata, osta?ii ?i ofi?erii, în spirit antiromânesc, de ur? fa?? de moldoveni ?i români, preg?tindu-i de r?zboi contra Moldovei. La propunerea ?i cu concursul lui A.I.Lukianov, în Transnistria se creaz? forma?iuni paramilitare: „deta?amente muncitore?ti înarmate”, „deta?amente muncitore?ti în ajutorul mil?iei” (R.O.S.M.). În 1989, ofi?erii Armatei a 14-a ruse au început s? înarmeze?i s? instriasc? aceste deta?amente, care au sprijinit grevele Transnistrene din august 1989, îndreptate împotriva legii cu privire la limba român? limb? de stat. În realitate, Armata a 14-a, O.S.T.K., grevele popula?iei rusofone, toate serveau drept form?, mijloc de ap?rare a sistemului totalitarist a imperiului rus, ei dorind cu orice pre? domina?ia imperial? rus? în R. Moldova.
 
Din august 1989 C.C. al P.C.M., Consiliul de Ministri al R.S.S.M. pierduser? deja controlul politic asupra Tiraspolului ?i Transnistriei. Tezele C.C. al P.C.M. „S? aprofund?m restructurarea prin fapte concrete” au fost elaborate din ini?iativa conducerii P.C.U.S. de la Moscova, pentru a opri valul de eliberare Na?ional? al românilor-moldoveni. Cu ajutorul acestor „Teze”, Moscova a încercat s? suspende, s? opreasc? lupta pentru independen?a ?i integritatea Republicii Moldova. Prin demersul secret al C.C. al P.C. Moldova, aceste „Teze” urmau s? fie realizate de comuni?ti moldoveni, infiltra?i în popula?ia autohton?, s? conduc?, s? dominene, s? instr?ineze poporul moldovean de Patria-mam?, România. În aceast? perioad? via?a politic?, militar?, economic? din Moldova ?i Transnistria era controlat? de Moscova. Din martie 1990 începe a 2-a etap? a conflictelor de ap?rare a Republicii Moldova, atacat? de Rusia. Preg?tirea de incidente, de ac?iuni politice, se desf??oar? foarte activ. În timpul a?a-numitului „referendum gorbaciovist”, conform în?elegerilor dintre Gorbaciov, Lukianov ?i Craciov, Armata a 14-a rus? a ocupat, f?r? ?tirea Guvernului Moldovei, toate centrele strategice. La comisariatele militare raionale fusese concentrat? tehnica militar?. Cu ajutorul tancurilor, ma?inilor blindate, la Tiraspol ?i în alte ora?e din stânga Nistrului Armata a 14-a a organizat referendumul pentru tratatul unional.
 
În august 1990, tot la Tiraspol, OSTK-ul organizeaz? referendumul pentru dezmembrarea Moldovei; la 2 septembrie 1990, for?ele separatiste, cu concursul Armatei a 14-a ruse ?i a organiza?iilor paramilitare, proclam? formarea structurii statale anticonstitu?ionale „Republica sovietic?, socialist? nistren? moldoveneasc?”. Toate organele legitime de stat ale Republicii Moldova au fost lichidate cu ajutorul organiza?iilor paramilitare ?i a armatei a 14-a. Toate aceste scenarii erau conduse de la Moscova de A. I. Lukianov, ?i coordonate cu A. Bol?akov, I. Smirnov, I. Blohin ?i alte persoane de orientare ?ovinist? rus?. La 15 iulie 1990 A.I. Lukianov trimite la „Izvestia” o declara?ie a lui G. M?r?cu??, M. Chendighelean ?i a altor separati?ti, prin care se cerea unirea ?i aderarea acestor teritorii separate la „tratatul unional”’, adic? la Rusia, înc?, sovietic?. Dup? rebeliunea din august 1991 A. Lukianov a fost arestat, apoi eliberat pentru a prelungi scenariul început ?i lupta subversiv? impotriva Republicii Moldova, iar toate for?ele proimperiale Ruse au r?mas în Transnistria. Mai mult decât atât, în aceste raioane s-au cuib?rit foarte multe persone din serviicile ruse, implicate în evenimentele tragic din Riga, Vilnius ?i Kaucaz. O mare parte din lucr?torii K.G.B.-ului Moldovei s-a transferat cu munca operativ? la Tiraspol. Activitatea militaro-separatist? a fost coordonat? ?i tutelat? de c?tre A. Ru?koi, vicepresedintele Rusiei. Încerc?rile guvernului Moldovei de a paraliza activitatea separati?tilor, arestarea K.G.B.-i?tilor, liderilor separati?ti (I. Smirnov, G. Pologov, Kindighelian, etc.), s-au soldat cu e?ec. Grevele „femeilor în colan?i” din Tiraspol, conduse de antiromânca Nina Andreeva, nu numai c? au pricinuit o colosal? daun? economiei Moldovei dar au paralizat activitatea c?ilor ferate ?i a guvernului Muravschi, care nu a realizat hot?râri concrete, eficiente.
 
Separati?tii tansnistreni se preg?teau de r?zboi. Un mare rol în preg?tirea ?i declan?area r?zboiului împotriva Moldovei l-au jucat mass-media, telecompania rus? „Ostankino”. Toate ziarele Rusiei în unison au îndrept??it agresiunea, au ap?rat tutela politic? rus?. În Republica Moldova au fost dislocate for?e suplimentare ale K.G.B.-ului, ale sistemului de contraspionaj ale armatei ruse, au fost aduse forma?iunii c?z?ce?ti paramilitare, deta?amente speciale înarmate „Alfa”, „Delfin”, grupe diversioniste coordonate ?i conduse de statul-major al Armatei a 14-a ruse. Aceste for?e militare aveau o capacitate de lupt? foarte mare. Ele se preg?teau s? lupte nu numai cu Republica Moldova, ci ?i cu for?ele militare ale României. Aceast? perioad? de preg?tire se încheie în noiembrie-decembrie 1991, cu diversiuni ?i opera?iuni de lichidare poli?iei moldovenesti în Transnistria: lupte la Dub?sari ?i podurile de peste Nistru, unde sunt aresta?i poli?i?ti ?i oameni civili, în conflictele armate mor oameni. Mai apoi au urmat opera?iunile militare.
 
Etapa a treia începe cu martie 1992, când for?ele armate ruse deschid foc asupra popula?iei pa?nice la Cocieri, unde mor oameni pa?nici, nevinova?i. Începe perioada r?zboiului propriu-zis, care necesit? o studiere mai profund?. Din capul locului spunem c? r?zboiul acesta a avut un caracter local. Lupta se ducea pe câteva direc?ii strategice: Cocieri, Corjova, Roghi, Dub?sari; Griogoriopol, Cosnita, Doro?caia; Tighina, Varni?a, Copanca, Fârl?deni, Gâsca. Red?m pe scurt o situa?ie a luptelor for?elor armate moldovene?ti împotriva separati?tilor ?i Armatei a 14-a ruse. Începând din 19 iunie pân? în 21 iulie 1992 s-au purtat lupte grele pentru a men?ine orasul Tighina (Bender) în frontierele legitime ale Republicii Moldova. Cadrele de comand?, osta?ii originari din Tighina, Varni?a, C?u?eni, Chi?in?u, Ialoveni, Orhei, Cahul, Hânce?ti, Volintiri, Coste?ti, ?tefan Vod? ?i alte localit??i, dând dovad? de eroism ?i devotament fa?? de tân?rul stat suveran, au luptat, pe via?? ?i pe moarte, cu separati?tii transnistreni, cu tancurle ?i blindatele Armatei a 14-a ruse. Ora?ul Tighina, care apar?ine din vremuri str?vechi moldo-valahilor, fiind o cetate de importan?? strategic? pe Nistru, nu numai pentru ?tefan cel Mare, ci ?i pentru al?i domni ai Moldovei, a devenit portdrapelul cinstei ?i onoarei militare a voluntarilor ?i poli?iei moldovene?ti. Luptele au fost sângeroase. Ziarul american „Times” relata c? în ora? „plute?te miros de cadavre”. Moldovenii au luptat precum cecenii, pentru fiecare cas?, strad?, cartier. Separati?tii ?i cazacii, chiar fiind ajuta?i în lupte de for?e solide ale armatei ruse, n-au reu?it sa-i scoat? pe curajo?ii lpt?tori moldoveni din a „doua cetate a Tighinei” - sec?ia de poli?ie din centrul ora?ului. Nici localitatea nu a fost cedata de poli?i?tii ?i combatan?ii moldoveni. Ace?ti bravi lupt?tori au fost constrân?i s? depun? armele ?i s? p?r?seasc? pozi?iile de lupt? prin ru?inoasa conven?ie „El?in-Snegur”, semnat? în iulie 1992, la Moscova. ?tiau oare lupt?torii c? Pre?edintele ?i Guvernul vor ceda, pentru totdeauna, acest ora? istoric, strategic ?i valoros centru economic din partea dreapt? a Nistrului, separati?tilor tiraspoleni, care înfiin?aser? un stat nelegitim pe partea stâng? a Nistrului? Cu siguran??, nu! Decizia a venit ca un cutremur, ruinând total buna credin?? a osta?ilor în loialitatea conduc?torilor de vârf. Militarii ?i voluntarii ?tiau c? limba, istoria ?i p?mântul-sunt cei trei stâlpi pe care se ?ine neamul. Acesta era pre?ul sângelui lor ?i, iat? c?, printr-o semn?tur? le pierduser? pe toate trei.
 
Toate opera?iunile militare de la Tighina, Dub?sari-Cocieri, Grigoriopol, Co?ni?a ?i alte localit??i au avut nu numai o sus?inere armat? din partea Rusiei, dar ?i din partea telecompaniei „Ostankino’’. Jurnali?tii au indus în eroare opinia public? Rus? ?i mondial?, învinuind Republica Moldova de agresiune. Acest r?zboi, declan?at de Rusia împotriva Moldovei, a dus la multe jertfe: circa 500 mor?i, pierdu?i f?r? veste, tortura?i, chinui?i sau c?zu?i pe câmpul de lupt?, circa 2.000 oameni r?ni?i în lupte, bolnavi, care au decedat dup? r?zboi. Consecin?ele acestui r?zboi sunt foarte drastice. Republica Moldova, cu concursul conducerii din acea vreme, a pierdut acest r?zboi cu Rusia, pricinuindu-ne o daun? economic? de peste 40 de miliarde ruble (aprox. 4 miliarde dolari S.U.A.). Astazi separati?tii Transnistrieni duc aceea?i politic? agresiv?, conflictual?, încalc? dreptul moldovenilor de a vorbi limba matern?, î?i bat joc de tricolor, de alfabetul latin, de cultura ?i tradi?iile poporului nostru. Pân? în prezent peste 10.000 de moldoveni, originari din Transnistria, au fost concedia?i, r?mân f?r? locuri de munc?, peste 2.800 de refugia?i nu pot s? se reîntoarc? la locul de trai, casele lor fiind distruse, ocupate de venetici, ru?i, cazaci ?i gardi?ti din armata separatist?, de elemente rusofone sc?pate din închisorile Rusiei ?i trimise în Transnistria. Se aplic? o politic? de str?mutare a moldovenilor din aceste raioane. Numai în septembrie-decembrie 1992 impostorul Finaghin (venit din Tula, agent al sistemului de spionaj al Rusiei) a isc?lit sute de cereri de a schimba domiciliul moldovenilor din raionul Dub?sari cu cel al rusofonilor din partea dreapt? a Nistrului. Popula?ia b??tina?? e silit? s? se refugieze. Acest Finaghin a aplicat cele mai groaznice metode impotriva moldovenilor b?stina?i. Paradoxul situa?iei const? în aceea ca dupa 21 iulie 1992, Pre?edintele Republicii Moldova a semnat decretul cu privire la scutirea de r?spundere a separati?tilor ?i participan?ilor din trupele Rusiei la acest r?zboi. Separati?tii î?i bat joc de moldovenii care au luptat pentru independen?a ?i integritatea Republicii Moldova. Toporul separati?tilor ?i acum mai atârn? deasupra capului poli?i?tilor, combatan?ilor, voluntarilor, oamenilor care lupt? ap?rându-?i casa, ba?tina. R?zboul a contribuit la înt?rirea pozi?iilor strategice ale Rusiei în aceast? regiune. Armata a 14-a rus? nu numai c? nu a fost retras? din Transnistria, ci s-a completat cu 6 batalioane suplimentare, consolidându-?i pozi?iile, înarmându-se cu armament ?i tehnic? performant? de ultim? or?.
 
Rusia a ob?inut de la O.N.U., O.S.C.E. dreptul de a se comporta cu Molodova cum dore?te. Pân? în prezent toate problemele Transnistriei sunt rezolvate de Rusia. Ea finan?eaza aceast? regiune, conduce via?a militar?, politic?, economic? ?i social? pentru reprezentan?ii s?i. Republica Moldova este blocat? din punct de vedere economic tot de Rusia. În urma acestui r?zboi ea a fost izolat?, pus? în umbra vie?ii interna?ionale, singura în fa?a unui monstru militar agresiv care încearc? s?-?i reînvie imperiul. Stupiditatea situa?iei const? în aceea c? Moldova, adoptând Legea cu privire la independen?? ?i integritate, nu a fost în stare s? se apere.
 
Analizând ac?iunile politico-militare care au avut loc în aceast? zon?, numit? Transnistria, am ajuns la urm?toarele concluzii:
- Conducerea Moldovei trebuie s? cear? urgent de la Rusia respectarea tuturor condi?iilor prev?zute de Conven?ia din 21 iulie 1992 ?i alte acorduri interna?ionale, încheiate mai târziu.
- s? apeleze la S.U.A., Germania, România, ?.a., la organiza?iile interna?ionale (O.N.U., O.S.C.E., N.A.T.O., U.E.) pentru ameliorarea situa?iei din Transnistria;
- S? se creeze o Comisie Special? din exper?i, juri?ti, economi?ti, pentru a calcula daunele, de facto, pricinuite de Rusia pe teritoriul Moldovei, inclusiv cele cauzate de r?zboi.
- S? se colecteze toate materialele, documentele privind distrugerea economiei, lichidarea organelor constitu?ionale, s? se intenteze o ac?iune civil? la judec?toria interna?ional? de la Haga, ac?iune de cercetare penal? contra lui Lukianov, Smirnov, Finaghin, Kogut, Bolsacov, Pologov, Netcaciov, Costenco ?i a tuturor acelora care au preg?tit, au dirijat organizarea r?zboiului declan?at împotriva Republicii Moldova, s? se dea publicit??ii toate documentele privind preg?tirea ?i participarea Rusiei la acest r?zboi.
- Pe absolut toate c?ile s? se apere popula?ia Transnistriei. S? nu se admit? ca popula?ia b??tina?? s? fie dezna?ionalizat?, persecutat?, urm?rit? de c?tre for?ele regimului separatist. Practica mondial? ne arat? c? nici o ?ara din lume nu-?i las? cet??enii în voia soartei: s? fie maltrata?i ?i uci?i numai pentru c? ei vor s? vorbeasc? limba matern?.
Razboiul din Transnistria- S? fie create câteva colective de autori, finan?atee de ministerul de finan?e, pentru a preg?ti c?r?i, povestiri, schi?e biografice, articole despre cet??enii care si-au dat via?a pentru indepeden?a ?i integritatea Republicii Moldova.
- Este necesar? colectarea materialelor, documentelor, amintirilor, datelor din pres?, materialelor din arhiv? pentru oglindirea obiectiv? a istoriei acestui r?zboi. Ace?ti lupt?tori, câteva sute (uci?i, r?ni?i, schilodi?i) nu pot fi da?i uit?rii. Eroii de la Gâsca (Tighina) au fost împu?ca?i ?i ar?i de vii de separati?tii tiraspoleni f?r? dreptul de a se ap?ra, de a supravie?ui. Poli?istul Vasile Purice, schingiuit, r?stignit pe cruce de gardi?tii ru?i, apoi a fost ucis, nu poate s? dispar? din memoria neamului nostru. Ei, to?i ace?ti martiri, trebuie s? r?mân? în veci cu noi, cu cei vii. Numele lor, faptele lor trebuie s? fie cunoscute de fiecare cet??ean, elev, student, muncitor, ??ran - de to?i -, ca simbol al eroismului, jerfirii de sine, patriotismului, libert??ii na?ionale.
- Este necesar s? fie înt?rit Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Ap?r?rii ?i Ministerul Securit??ii Republicii Moldova cu speciali?ti ?i cadre militare din rândul lupt?torilor ?i al patrio?ilor moldoveni;
- Tr?darea din partea politicienilor moldoveni sau incapacitatea de a conduce cu Armata, inclusiv a pre?edintelui Mircea Snegur, Comandant Suprem al For?elor Armate, sub egida c?ruia nu s-a elaborat ?i nu s-a realizat nici o opera?iune militar? remarcabil? împotriva armatei separatiste ?i a armatei a 14-a ruse dislocate în Transnistria ?i Tighina trebuie discutat?, analizat?. Cei vinova?i sa fie tra?i la r?spundere!.
Conducerea Moldovei f?r? s? se consulte cu Parlamentul, Guvernul ?i partidele politice din acea vreme, personal Pre?edintele Mircea Snegur, care a negociat ?i semnat la Moscova, împreun? cu pre?edintele Rusiei, Boris El?in, la 21 iulie 1992, un armisti?iu de încetare a r?zboiului, a cedat pas cu pas toate cuceririle dobândite de combatan?ii r?zboiului de la Nistru. Prin acest act Mircea Snegur a cedat din teritoriul Republicii Moldova partea dreapt? a Nistrului, cetatea ?i ora?ul medieval Tighina ?i alte localit??i: Gâsca, Copanca ?i Chi?cani. Incompeten?a, la?itatea ?i tr?darea din partea unor ofi?eri cu grade mari ?i func?ii înalte din conducerea armatei ?i a unor comandan?i de unit??i militare, ?i anume: ?eful de stat major generalul Pavel Creang?, loc?iitor al ministrului ap?r?rii Tudor Dabija-Cazacu, col. Anatolie Cociug, col. Grama, ?tirbu, Parinov, nu se pot uita, pentru c? misiunile militare organizate de ei au dus la pierderi de vie?i. Ei trebuie tra?i la r?spundere.
 
 
R?zboiul a demonstrat c? Republica Moldova are for?e capabile s? apere ?ara. Poli?ia, de exemplu, a constituit aceast? for?? care a ap?rat popula?ia, Constitu?ia, legea ?i ordinea public?. Sute de poli?i?ti, carabinieri, combatan?i, voluntari, osta?i ?i ofi?eri din Armata: ca Mihai Arn?ut, Ion Fulga, Sergiu Andreev, Dumitru Roman, Alexandru Babinski, Vasile Beregoi, Tudor Br?descu, Valeriu Briceag, Tudor Buga, Pavel Buruiana, Ion Grecu, Valentin Slobozenko, Nicolae ?urcanu, Ion Usinevici, Anatol Tataru, Oleg Ungureanu, Gheorghe Ca?u ?i mul?i al?ii, au c?zut pe câmpul de lupt?, ?i-au dat via?a pentru independen?a ?i integritatea Republicii Moldova. Poporul trebuie s? se mândreasc? cu eroii s?i. Ei au murit pentru, limb?, tricolor ?i libertatea patriei. S-a demonstrat lumii întregi c? Moldova a fost o jertf? a ambi?iilor imperiale ale Rusiei, c? anume Rusia a organizat agresiunea înarmat? împotriva Republicii Moldova. E cazul s? se analizeze ?i s? se priveasc? acest r?zboi, nu cu ochii înr?i?i ai telecompaniei Ruse „Ostankino” sau cu declara?iile mincinoase ale mass-media rus?, ci cu ochii ?i fe?ele acelor mame, p?rin?i, copii care au r?mas, din cauza Rusiei, s?raci ?i orfani. Toate acestea se cer studiate ?i analizate pe baza documentelor. Fiecare cet??ean este dator s?-?i aduc? obolul la rezolvarea acestor probleme. În societate se simte necesitatea de a restabili Adev?rul ?i Dreptatea istoric?. Acest adev?r s? fie clarificat ast?zi, c?ci mâine poate fi târziu; el va contribui la prosperarea vie?ii sociale ?i politice în Republica Moldova, va contribui pentru a stimula tineretul moldovean la o alt? etap? de lupt? împotriva ocupantului rus, care prelunge?te prin diferite metode s? ne ?in? în sfera de ocupa?ie a Rusiei. Este nevoie s? prelungim ac?iunile de cooperare economic?, cultural? ?i politic? cu fra?ii români de peste Prut, s? facem tot posibilul ca în urm?torii ani s? realiz?m Unirea cu România.
 
Not?: Textul a fost prezentat în anul 1993, la Chi?in?u, la Conferin?a Republican? a „Uniunii Combatan?ilor”, iar în 2014, la Sesiunea de Comunic?ri ?tiin?ifice „?tiin??-Istorie-Intelligence” de la Râmnicu Vâlcea-Prundeni, 20-22 iunie 2014.
Grafica - Ion M?ld?rescu
footer