Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Tudor Voicu   
Duminică, 06 Iulie 2014 18:16
Paul Goma - S?pt?mâna ro?ie-28 iunie -3-iulie-1940 sau Basarabia ?i evreii „ Jale mare-n ?ar? este c? str?inul e st?pân, cer?etor la el acas? a ajuns bietul român”
 
A ap?rut cu ceva vreme în urm?, un articol intitulat „Evreii no?tri - fiecare ?ar? are parte de evreii pe care îi merit?”, semnat de prof. univ. dr. Ion Coja. Citind acest articol, am r?mas mai mult decât mirat, din cauza titlului articolului. Totodat? mi-am amintit, c? anul trecut am citit o carte: „Neamul românesc în Bucovina”, scris? de Nicolae Iorga, în care profesorul demonstreaz? falsitatea acestei exprim?ri. Cartea a ap?rut în 1905, în Bucure?ti, la Editura Institutului de Arte Grafice „Minerva”. Edi?ia a II-a a acestei c?r?i, a ap?rut tot în Bucure?ti la Editura „Semne”, 2006, într-o edi?ie de lux. Felicit?ri ?i mul?umiri directorului editurii, domnul Dulu ?tefan. Cartea a fost scris? de prof. Nicolae Iorga, în urma unei vizite de documentare în provinciile române?ti Bucovina ?i Basarabia, st?pânite vremelnic de imperiul austriac ?i cel ?arist. Nicolae Iorga a fost îngrozit de faptul constatat, c? neamul românesc în Bucovina, era aproape de dispari?ie, dup? 130 de ani de st?pânire austriac? a acestei provincii. Administra?ia austriac? a practicat o politic? feroce de dezna?ionalizare a românilor în acest teritoriu, r?pit din trupul Moldovei, pe care l-a denumit Bucovina. Austriacii au colonizat Bucovina cu evrei, ruteni, ucraineni, germani ?i chiar cu polonezi (care de fapt erau tot evrei, trecu?i la religia catolic?). Cel mai mare num?r de coloni?ti erau evrei le?e?ti, veni?i din oceanul iudaic (Polonia).  Nicolae Iorga a r?mas consternat de încuibarea temeinic? a evreilor în Bucovina. Încetul cu încetul, evreii stabili?i în Bucovinna, chemau ?i al?i evrei, pân? se ajungea ca satul, comuna sau ora?ul s? fie populate integral cu evrei. A?a se ajunsese ca ora?ul  Zastavna (Frontiera)  - vechea denumire a localit??ii române?ti, o localitate la grani?a cu Polonia - s? fie locuit? integral de evrei. Ei schimbau chiar ?i denumirea localit??ilor. Ini?ial localitatea s-a numit Târgul Nistrului, apoi Frontiera ?i evreii i-au schimbat denumirea în Zastavna ?i a?a a r?mas pân? în ziua de azi. În cartea sus men?ionat?, Nicolae Iorga scrie urm?toarele „Evreul face câte un copil pe an, îi pare r?u c? nu s-a g?sit mijlocul de a face unul pe lun?”.[1] Munca nu l-a caracterizat pe evreu niciodat?. Prezint în continuare o parte din constat?rile lui Nicolae Iorga, în localit??ile vizitate: „Chiar în satele nem?e?ti, ungure?ti, evreul e la mijloc, în jurul lui se învârt toate. În toat? Bucovina, ce am cutreierat, am v?zut numai doi cârciumari romani, c?rora ar fi trebuit s? le fi însemnat numele. Pe unul ?in minte c?-l chema Agapie. O Agapie, ce vei face tu între atâ?ia Le?ieri ?i Mo?e?ti ?i Israeli ?i Schulemi ?i Meschhulemi… ? În jude?ul Dorohoi, puterea era în mâna celor trei Fischeresti: Mochi, Calman ?i Froim. Toate mo?iile sunt ale lor, împ?nate ?i cârmuite de evrei. Pe încetul lumea pleac? din Dorohoi, unde se poate, pentru a nu muri de foame. A?a s-a ajuns ca ??ranii moldoveni, izgoni?i de evrei s? plece în alte zone ale României, o parte din ei emigrând în Canada ?i Statele Unite ale Americii”.[2] O parte din ??ranii izgoni?i de evrei din jude?ul Dorohoi s-au a?ezat pe mo?iile unor boieri români din Muntenia ?i Oltenia ?i au r?mas uimi?i c? ??ranii care lucrau pe aceste mo?ii erau mul?umi?i. Ei au constatat c? aici se practica un socialism patriarhal.[3]
 
Nicolae Iorga în cartea „Neamul românesc în Bucovina” încheie capitolul despre st?pânirea evreieasc? în Bucovina astfel „Fiecare ?ar? are evreii ce merit?”, a zis cineva al c?rui interes era s? se cread? astfel. „Fiecare ?ar? se poart? cu evreii s?i cum merit? ei”, trebuie s? fie r?spunsul. Cât merit? îns? aceast? p?c?toas? calicime lene??, care spurc? ?ara pe care o locuie?te?[4] Invazia evreiasc? a teritoriului na?ional a avut urm?ri catastrofale de la începutul începutului ?i de acest lucru nu se pomene?te. Prezen?a evreilor pe teritoriul locuit de români dateaz? de mult? vreme, cu migr?ri masive în ultima sut? de ani. Ei au fost primi?i cu toleran??, au prosperat ?i au început s? domine financiar, reprezentând un corp neasimilabil prin tradi?ie ?i religie, str?in de interesele na?ionale ale României. Cu toat? toleran?a ?i în?elegerea poporului român, în vremuri de restri?te evreii au avut o purtare neloial? ?i ostil?. Totdeauna au r?spuns cu ur? ?i du?m?nie la ospitalitatea ?i omenia românilor. În timpul Primului R?zboi Mondial, în luna decembrie 1916, când armatele germane conduse de generalul Mackensen au ocupat o parte a teritoriului ??rii, inclusiv Bucure?tii, evreii s-au pus la dispozi?ia ocupantului în calitate de „cozi de topor”. Erau colaboratorii Poli?iei Secrete în cercet?rile ?i arest?rile ce se operau, dirijau trupele de ocupa?ie c?tre familiile înst?rite, incitându-i pe inamici la devast?ri, fapte  reprobabile ?i chiar crime. Prima cas? devastat?, distrus? ?i incendiat? a fost a marelui om politic Tache Ionescu din Str. Take Ionescu nr. 25, unde , func?ioneaz? în prezent Institutul Na?ional de Etnografie ?i Folclor „Constantin Br?iloiu”. ?i pentru ca  oroarea ignominiei, s? fie întreag?, sufrageria ?i biroul au fost transformate în cocine de porci câteva luni de zile.[5] În prezent un evreu, cumano-g?g?uz a revendicat imobilul ?i l-a câ?tigat, iar în 24 ianuarie 2013 are loc procesul la Tribunalul Bucure?ti, sec?ia III-a Civil? pentru executarea silit? ?i evacuare, dosar nr. 4206/3/2012, reclamant Popescu Nasta C?lin Mircea  (ce grad de rudenie o avea acest individ cu familia Ionescu ?i  din ce pr?p?stii ale Asiei o fi venit?), iar pârâ?i sunt Statul Român, prin Ministerul Finan?elor Publice, Academia Român?, Institutul Na?ional de Etnografie ?i Folclor „Constantin Br?iloiu”, Municipiul Bucure?ti, Regia de Termoficare Bucure?ti (?).  Imobilul a fost l?sat prin testament Academiei Române de Take Ionescu ?i acum vine acest venetic s?-?i însu?easc? imobilul, care este simbol al na?ionalismului românesc. Cine este acest individ? Ce grad de rudenie are el cu familia lui Take Ionescu? Cine este în spatele acestui ho?? Singurul lucru care se ?tie despre el, c? este n?scut în anul 1921 ?i c? ar avea domiciliul în Str. Chopin nr. 13A, Sector 2, Bucure?ti. Nu l-a v?zut nimeni ?i nu s-a prezentat la nici o ?edin?? din cele 70 de ?edin?e ale proceselor de revendicare a imobilelor din strada Avram Ion Mincu, nr. 19, Bucure?ti, unde a func?ionat o sec?ie a Muzeului National de Art?, castelul din Ora?ul Sinaia, strada Take Ionescu, nr. 2, unde a func?ionat c?minul de copii orfani „30 Decembrie” ?i muzeul familiei Take Ionescu ?i imobilul din Str. Take Ionescu, nr. 25, Bucure?ti, unde mai func?ioneaz? Institutul de Etnografie ?i folclor din cadrul Academiei Române. Individul cu acte false, a reu?it s? p?c?leasc? justi?ia, devenind astfel unul din cei mai mari ho?i al secolului. Probabil cu concursul conducerii Academiei Române, altfel nu se puteau sustrage ?i distruge documentele din fondul familiei Tache Ionescu din arhiva Academiei Române. A?a au ajuns unele persoane membri ai Academiei Romane. Rog vede?i cartea „1948 -Desromânizarea Academiei Române” de Neagu Cosma, Editura Bravo Press, 1996 ?i revista „Realitatea Evreiasc?” nr. 252-253/2006 în care sunt prezenta?i evreii membri ai Academiei Române dup? anul 1948. A?a s-a ajuns ca ?i Academia Român? s? fie saturat? cu evrei. Înainte de 1948 au fost primi?i în Academia Român? numai cinci membri evrei. Dup? 1948 au fost primi?i în Academia Romana peste 50 membri evrei. Care o fi num?rul real al evreilor membri ai Academiei Române în prezent, din cei 156 (78 titulari ?i 78 membri coresponden?i).[6]
 
În contextul invaziei sovietice în Basarabia ?i Bucovina de Nord, comportamentul popula?iei evreie?ti a fost profund antiromânesc, l?sând mult de dorit. Evreii aclamau intrarea sovieticilor în ?ar?, barau calea osta?ilor români în retragere, care aveau ordine s? nu r?spund? la niciun fel de provoc?ri, îi scuipau, îi dezarmau, îi dezbr?cau ?i îi stropeau cu ap? fiart?, benzin?, murdârii. În aceast? perioad?, evreii au ucis solda?ii români, ofi?eri, preo?i, înv???tori, profesori, func?ionari, copii, femei îns?rcinate, b?trâni, oameni bolnavi, oameni care încercau s? fug? din calea cotropitorilor. Trebuie s? ?tie toat? lumea c? la „cedarea” Basarabiei au fost asasina?i de c?tre bandele uciga?e de evrei, 42.000 de osta?i români ?i un num?r cel pu?in asem?n?tor de civili. De ce se ascunde acest adev?r atât de c?tre autorit??ile ruse?ti, evreie?ti cât ?i de cele române?ti?. S-au mai scris o dat? cifrele (nu vor fi niciodat? suficient amintite). Explozia de ur? (ura de ras?) ?i violen?a, a evreilor împotriva românilor din Basarabia ?i Bucovina, l-a îngrozit chiar pe I. V. Stalin care a luat m?surile corespunz?toare împotriva evreilor. La intrarea în localit??i ?i ora?e, osta?ii sovietici priveau nedumeri?i aceste scene de groaz? ?i nu le venea s? cread? c? popula?ia evreiasc? care tr?ise pân? atunci în bune rela?ii cu românii, este capabil? de asemenea atrocit??i. În ?edin?a Consiliului de Mini?tri din 16 Noiembrie 1943, mare?alul Ion Antonescu a evocat expresiv situa?ia constatat? la fa?a locului dup? eliberarea Basarabiei ?i Bucovinei de Nord: „Ne-am g?sit în fa?a unor reclama?ii f?r? sfâr?it în care se arat? c? peste 40.000 de tic?lo?i din aceast? provincie se f?cuser? în timpul ocupa?iei ruse?ti, mai ru?i decât ru?ii, persecutând popula?ia româneasc?. Popula?ia româneasc? cerea pedepsirea lor. Am fost în fa?a acestei probleme ?i, dac? pedeapsa era capital?, mai cream înc? 50.000 sau 100.000 de nenorociri. ?i atunci n-am vrut s?-i pedepsesc ?i am aplicat clemen?a ?i i-am colonizat în Transnistria, în satele, comunele abandonate de evreii care s-au retras cu trupele sovietice, nu înainte de a distruge ?i incendia casele, institu?iile, uzinele, instala?iile ?i culturile”.[7] În aceste cantonamente pe care evreii le-au numit „ghetouri”, Ion Antonescu le-a asigurat paza de c?tre jandarmi români ca s?-i salveze, c?ci altfel i-ar fi omorât ??ranii din Basarabia, ca s? se r?zbune de suferin?ele din timpul ocupa?iei ruse?ti. Deasemenea popula?ia ucrainean? ?i jandarmeria ucrainian? din Transnistria nu vedeau cu ochi buni pe coloni?tii evrei ?i când aveau ocazie îi omorau. Aveau ucrainienii o ur? nest?vilit? împotriva evreilor. De aceea la întoarcerea frontului, popula?iei moldovene?ti ?i ucrainiene din Transnistria ?i chiar din teritoriul dintre Bug ?i Nipru, i-a p?rut r?u c? s-au retras românii ?i spuneau: „Pe noi cui ne l?sa?i, iar devenim slugile iudeo-bol?evicilor”. Deporta?ii din Transnistria constau în cea mai mare parte din evrei, care se revoltaser? „împotriva armatei” în Basarabia, nordul Bucovinei ?i de-a lungul Nistrului. De aceea, Ion Antonescu a declarat: „Ace?tia nu au dreptul s? invoce spiritul de omenie, fiindc? omenie nu înseamn? sl?biciune. Dup? ce au r?spl?tit cu du?m?nie ?i crim?, toleran?a f?r? limite pe care au g?sit-o în România, unde au prosperat mai presus de visurile lor, evreii ace?tia nu mai pot afla omenie nic?ieri”. În martie 1944, înaintarea trupelor sovietice a fost oprit? pe Nistru. Evreii din Nordul Moldovei au înfiin?at Republica Socialist? Sovietic? Evreiasc? Boto?ani. Atunci a în?eles Ion Antonescu c? a fost manevrat tot timpul de c?tre evrei. Dar era prea târziu. Aceasta este recuno?tin?a evreilor. Recuno?tin?a omeneasc? este o floare rar?, iar recuno?tin?a evreiasc? este totdeauna inexistent?. În timpul r?zboiului, Ion Antonescu a asigurat protec?ia evreilor din Bucovina, Basarabia, Transnistria, cât ?i a celor din interiorul ??rii. Femeile românce plângeau ?i spuneau: „De asta ne mor nou? b?rba?ii ?i copiii pe front, ca Ion Antonescu s? fac? ?ar? evreilor în Transnistria”. Semnalez numai comportamentul lui Lucre?iu P?tr??canu, care f?cea mare caz, de faptul c? el este întâi român ?i apoi comunist. De fapt el propaga ideologia comunist? (iudaic?), prezentând-o într-un ambalaj atr?g?tor antifascist. Dac? era român adev?rat, pleca pe front s?-?i apere ?ara cum au f?cut-o to?i românii. Comunismul a fost o form? mascat? de st?pânire a omenirii de c?tre evrei. Evreul P?tr??canu (cunoscut sub pseudonimul Andrei) este cel care a practicat f?r? scrupule ?i f?r? ru?ine ?i f?r? remu?c?ri, politica de carier? suind pe cadavrele lor. În cei trei ani 1941-1944 ai r?zboiului antisovietic el a beneficiat mai mult decât oricine de bun?voin?a protec?iei generalului Ion Antonescu.
- primo: când tot Tineretul ??rii a fost trimis pe front în linia 1, el a fost scutit de mobilizare ?i a stat în interiorul ??rii.
- secundo: în loc s? fie internat ca to?i comuni?tii în lag?rul de la Târgu Jiu, el a primit domiciliu obligatoriu în propria locuin?? de la Poiana ?apului timp de 3 ani ?i 3 luni a pl?tit pentru paz? soldele a 12 jandarmi între care un ofi?er. Mul?umit? bunavoin?ei ?i protec?iei generalului Ion Antonescu, acolo la Poiana ?apului ?i-a scris Lucre?iu P?tr??canu cele dou? c?r?i, de calomniere a României ?i de ideologizare a Comunismului. Dup? 23 august 1944, cea mai vehement? ?i cea mai insistent? voce cerând pedepsirea cu moartea a generalului Ion Antonescu, a fost cea a lui Lucre?iu P?tr??canu. F?r? scrupule, f?r? ru?ine ?i f?r? remu?c?ri, omul proiecta s? fac? mare carier? politic? suind pe cadavrul propriului s?u binef?c?tor. Evreul Lucre?iu P?tr??canu, în calitate de ministru de Justi?ie a ordonat ca Ion Antonescu s? fie executat exact cu o zi înaintea zilei sale de na?tere, când împlinea vârsta de 64 de ani. ?i când te gânde?ti, c? în Bucure?ti, la ora actual?, un bulevard poart? numele lui P?tr??canu, exist? chiar un bust ?i o cas? memorial?, î?i vine s? înnebune?ti. Vorba filosofului Petre ?u?ea: „Neam de tâmpi?i ce suntem”. Petre ?u?ea a fost de?inut politic în temni?ele iudeo-comuniste, timp de 12 ani ?i 10 luni, pentru vina c? s-a oferit s? mearg? voluntar pe front în r?zboiul împotriva iudeo-bol?evismului. Evaluând adev?ratele dimensiuni ale tragediei cauzate de cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord ?i ?inutului Her?ei, în num?rul din 6 iulie 1940 al ziarului s?u, Neamul Românesc, Nicolae Iorga publica articolul intitulat „De ce atâta ur??”. Cu acest prilej, marele istoric rupe îndealungata distan?are fa?? de problema evreiasc? ?i faptele îl oblig? s? constate c? evreii din era comunist? nu se deosebau cu nimic de cei din Istoria Evreilor în ??rile Noastre. Ar fi bine s? se publice acest articol pentru a vedea toat? lumea „adev?rat? fa?? a evreimii”, din Basarabia ?i Nordul Moldovei. Deasemenea ar fi util s? se reediteze „Istoria Evreilor în ??rile Noastre”, care nu a fost publicat? din 13 Septembrie 1913. Sper ca la 100 de ani de la prima apari?ie a lucr?rii se v? g?si o editur? na?ionalist? care va publica cartea lui Nicolae Iorga „Istoria Evreilor în ??rile noastre”.
 
În timpul complotului interna?ional antiromânesc din decembrie 1989 evreii din Radio, Televiziune, Pres?, Cinematografie, Institu?iile Centrale, Conducerile Ministerelor Ap?r?rii Na?ionale ?i Interne, Comitetului Central P.C.R. ?i Guvern, au avut un comportament inuman ?i chiar criminal. Ei au transmis ?tiri false, au incitat popula?ia la crime ?i la dezmembrarea Statului Român. A fost vreunul cercetat ?i adus în fata instan?elor de judecat?? Este obligatoriu s? se publice listele cu evreii din Guvern, Parlament ?i Institu?iile Centrale ale Statului Român. S-au terminat românii? Incredibil. Azi pe evrei îi întâlne?ti la fiecare col? ?i la toate e?aloanele puterii. Evreii în mas? te îngrozesc. În martie 2002 erau numai 7.400 (conform rezultatelor recens?mântului). Poate 7.400 erau numai în Parlament, Guvern, Ministere ?i Institu?iile centrale. Aproape 99% din ei î?i ascund numele evreie?ti ?i folosesc nume false, la fel ca infractorii, care-?i ascund fe?ele în spatele unor m??ti. La recens?mântul popula?iei din octombrie 2011, conform rezultatelor publicate în revista Academica nr. 10, din octombrie 2012 nu mai sunt evrei în România. A disp?rut rubrica cu etnia evreiasc?. În toate timpurile evreii ?i-au t?inuit efectivele, dar nici chiar a?a. Dup? decembrie 1989, evreii au pus mâna pe conducerile tuturor institu?iilor Statului Român. Ne-au luat aproape toate bog??iile, ne-au luat sufletul ?i limba. Acum vor s? ne ia ?i credin?a. Ce n-au reu?it n?v?litorii barbari, începând cu anul 270, au reu?it conducerile post decembriste ale României s? determine ?i chiar s? o oblige pe români s?-?i p?r?seasc? vetrele lor str?mo?e?ti. Dup? decembrie 1989, românii au devenit salahori, cer?etori, slugi la capitali?tii iudaici, iar România a devenit un teritoriu administrat de iudaismul mondial. Evreii ?i-au b?tut joc de poporul român ?i î?i bat în continuare într-un mod îngrozitor. Ne merit?m soarta! Am avut mil? de alogeni. Evreii vor s? ?tearg? orice urm? de existen?? a neamului românesc pe aceste meleaguri ?i s? înfiin?eze Israelul European pe teritoriul actual al României. Aici au adus bun?tatea, toleran?a, nep?sarea înrudit? cu nesim?irea ?i chiar prostia românilor. Dac? românii nu se vor trezi, peste maxim 20-30 de ani, poporul român va disp?rea, va fi pulverizat în istorie. Românii vor deveni ni?te grupuri r?zle?e, f?r? patrie, r?t?ci?i prin parcurile ?i rezerva?iile de pe mapamond, vor fi o curiozitate etnic?.
 
Un popor vechi de peste 7.000 de ani, care a dat lumii o civiliza?ie, o limb? (limba traco-dac?), o cultur?, s? dispar? datorit? unor triburi turanice parazitare, care au invadat România, ar fi o nedreptate (vezi cartea lu Nicolae Iorga „Popoarele turanice parazitare”, Editura Neamul Românesc, 1915). Evreii din toat? lumea trebuie ?tie ?i s? nu uite niciodat? c? primele a?ez?ri evreie?ti la Rash Pine ?i Zichron Yacov în Eretz Israel, s-au înfiin?at în 1881, cu 228 de c?tre evreii din România, majoritatea din Moine?ti. Ei au plecat cu vasul „Thetis” ?i România le-a asigurat transportul ?i mijloacele necesare pentru a lucra p?mântul în Eretz Israel. ?i aceasta este recuno?tin?a evreaiasc?? Doamne Dumnezeule, cu ce au gre?it Românii? Quo Vadis, Doamne? Închei acest articol cu versurile unui vechi cântec românesc: „ Jale mare-n ?ar? este c? str?inul e st?pân, cer?etor la el acas? a ajuns bietul român”.
 
Not?: Afirma?iile prezentate în articol apar?in autorului.
 
 
Grafica - Ion M?ld?rescu 
-------------------------------------------------
[1] Nicolae Iorga, Neamul românesc în Bucovina, Bucure?ti, Editura „Semne”, 2006, p. 191
[2] Ibidem, p. 121.
[3] C. R?dulescu Motru, „Revizuiri ?i Ad?ogiri” 1945, p.408-409.
[4] Nicolae Iorga, Neamul românesc în Bucovina, Bucure?ti, Editura „Semne”, 2006, p. 195
[5] Romulus Sei?anu, Take Ionescu - Via?a ?i opera sa, Bucure?ti, Editura Universul 1930 ?i  Constantin Xeni, „Take Ionescu”, Bucure?ti 1932.
[6] Revista Academica Nr. 8-9/2012.
[7] Constantin Virgil Gheorghiu, Ard malurile Nistrului ?i filmul „Odesa în fl?c?ri”.
footer