Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Luni, 30 Iunie 2014 12:29
Cedarea Basarabiei, 1940, art-emisOcuparea criminal? a teritoriilor române?ti, foste p?r?i ale Principatului Moldova independent ?i apoi sub suzeranitatea Imperiului Otoman, foste p?r?i ale Imperiului Austriac ?i Imperiului Rus - a?a zisele de c?tre str?ini Basarabia ?i Bucovina de nord, sau mai simplu p?r?i ale României ca succesoare de drept al Principatului Moldova ?i Principatului Munteniei, de c?tre Armata Sovietic? are loc la data de 28 iunie 1940. Ocuparea nepedepsit? a teritoriilor române?ti fiind asigurat? de semnarea în prealabil a Pactului dintre Germania Fascist? ?i Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov sau Pactul Hitler-Stalin (23 august 1939).
 
Premisele raptului teritorial
 
- Ambi?iile Germaniei ?i ale U.R.S.S. de reviziure a hotarelor acestora din contul statelor na?ionale mai slabe militar din Europa Central? ?i de Est (Polonia, România, Finlanda, Estonia, Letonia ?i Lituania);
- Guvernarea României prin dictatur? regal? de c?tre un rege slab precum era Carol al II-lea;
- Incapacitatea militaro-economic? a României interbelice de face fa?? unui r?zboi defensiv atât împotriva Germaniei  cît ?i împotriva U.R.S.S.;
- Lipsa alia?ilor defensivi ai României în momentul primirii Notei ultimative din partea U.R.S.S. de cedare necondi?ionat? unor mari teritorii române?ti la 26 iunie 1940; (Aici se incud atât ineficien?a militar? a Micii În?elegeri (Cehoslovacia-România-Iugoslavia) semnat? la 1920 cât ?i Armisti?iul de pace al Fran?ei cu Germania Hitlerist? la 17 iunie 1940;
- Implementarea diviz?rii Europei de Est în urma Pactului Ribbentrop-Molotov (1939)
- Implementarea diviz?rii Europei de Est în urma Pactului Ribbentrop-Molotov (1939)
Situa?ia interna?ional?
Nota ultimativ? a U.R.S.S., croit? cu mult sînge rece, se încadra perfect în?elegerilor anterioare dintre Germania ?i U.R.S.S., conjuncturii interna?ionale europene în care alia?ii României erau incapabili de ajutor, precum ?i situa?iei interne dificile a României.
 
Situa?ia intern?
 
În acel tragic moment istoric, România era guvernat? de Regele Carol al II-lea care f?cuse un lucru inadmisibil pentru un guvernant ?i anume a lichidat fizic persoana charismatic? a C?pitanului ?i întemeietorului Legiunii Arhanghelului Mihail - Corneliu Zelea Codreanu precum ?i alator membri de vîrf a legiunii înscenînd o evadare din închisoare. Lichidarea fizic? ?i arest?rile în propor?ie de 90% din conducerea Legiunii Arhanghelului Mihail i-a dezorganizat pe legionari, aducînd la c?rma mi?c?rii o persoan? mediocr? ?i foarte controversat? precum Horia Sima. Legionarii se r?zbun? pe guvernare prin asasinarea Primului-Ministru Armand C?linescu, dup? care oamenii regelui Caroll II-lea reac?ioneaz? prin metode medievale, atentatorii fiind executa?i pe loc ?i l?sa?i cu Ultimatumul sovietic din 28 iunie 1941, art-emiszilele s? putrezeasc? în strad?, avînd loc sute de execu?ii mai mult la întîmplare pe teritoriu, pornind un cerc vicios de violen?e în România. Instaurarea dictaturii regale, prin dizolvarea parlamentului ?i m?surile represive împotriva conducerii legionare sus?inute de masele largi reliefeaz? incapactatea Regelui Carol a II-lea de a guverna precum ?i situa?ia dificil? în interiorul României.
 
Ultimatumul sovietic ?i ocuparea teritoriilor române?ti de armata sovietic?
 
În conjunctura na?ional? ?i interna?ional? indicat? mai sus, România este prins? de planurile lui Hitler ?i Stalin de divizare a Europei Centrale ?i de Est, planuri ce afecteaz? România, prin utimatumul sovietic, la 26 iunie 1940. Regele Carol II-lea, r?mas f?r? parlament, convoac? Consiliul de Coroan? în dou? ?edin?e la amiaz? ?i în seara zilei de 27 iunie 1940 în componen?a a 27 de mini?tri ?i consilieri regali la prima ?edin?? ?i aceea?i componen?? plus Alexandru Vaida-Voevod la a doua ?edin??.
Rezultatul primei ?edinte a Consiliului de Coroan? 27 iunie 1940:
- 11 contra ced?rii teritoriilor;
- 10 accept? cedarea teritoriilor;
- 5 pentru discu?ii;
- 1 rezervat (Ghorghe T?t?rescu, Primul-Ministru al României)
Rezultatul celei de-a doua ?edin?e a Consiliului de Coroan? din 27 iunie 1940:
- 6 contra ced?rii teritoriilor (Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, ?tefan Ciobanu, Ernest Urd?reanu);
- 19 accept? cedarea teritoriilor;
- 1 expectativ - Victor Antonescu;
Administra?ia ?i Armata Român? se retrag de pe teritoriile dintre Prut ?i Nistru ale României precum ?i din Bucovina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 primele unit??i militare sovietice p?trund în teritoriile supuse ultimatumului.[1]
 
Cine a votat împotriva ced?rii Basarabiei[2]
 
Pe 27 iunie 1940 Carol al II-lea este trezit din somn la ora 2 noaptea de Ernest Urd?reanu care îi spune c? Moscova a trimis o not? ultimativ?. Abia la ora 7 diminea?a a fost primit textul complet. Regele noteaz? în jurnal c? „aceast? ?tire m-a tr?znit ca o lovitur? de m?ciuc? ?i m-a revoltat în cel mai înalt grad.” Prima grij? a suveranului nu a fost s? discute cu factorii responsabili asupra situa?iei create ci s? asiste între 8 ?i 8.45 la examenul de bacalaureat al fiului s?u. De abia la ora 9 s-a întâlnit cu oamenii politici. Carol s-a pronun?at pentru rezisten??. „Nu pot concepe ca suveran al ??rii s? cedez teritorii care sunt hot?rât, ?i de fapt istoric, române?ti.” I-a consultat pe reprezentan?ii Italiei ?i Germaniei care l-au sf?tuit s? cedeze. Ilcu? ?i ?enescu, oameni ai armatei spuneau c? ?ara nu poate rezista pe trei fronturi. În momentul crucial al istoriei României, armata, în care Carol î?i infiltrase proteja?ii se dovedea neputincioas?. Pentru discutarea situa?iei a fost convocat la ora 12 un Consiliu de Coroan?. Împotriva ced?rii s-au pronun?at 11 oameni (cei mai importan?i fiind Nicolae Iorga, Victor Antonescu ?i Ernest Urd?reanu Patru au fost pentru discu?ii cu partea sovietic? (istoricul Constantin C. Giurescu). Dintre cei 12 r?ma?i, 11 au fost pentru cedare iar unul, primul ministru T?t?rescu s-a ab?inut. S-a convenit la trimiterea unui r?spuns prin care s? se treac? la negocieri. Regele din nou era ocupat cu altceva. „Se f?cuse ora dou?, a avut loc promovarea clasei lui Mih?i?? ?i declararea lor ca bacalaurea?i, dup? care am oferit b?ie?ilor câte o tabacher? ?i lui Mih?i?? « Ordinul Pentru Merit » ?i alte decora?ii profesorilor ?i lui (Petre) Andrei (Ministrul Educa?iei Na?ionale), care a prezidat comisiunea. A avut loc pe urm? masa pentru noii promova?i ?i profesorii lor. Oricine î?i poate închipui (ce) a fost în sufletul meu în acele momente, mai ales c? chestiunea nu este public?. La ?ampanie am ?inut un logos, care cred c? a fost foarte frumos. Am vorbit, adânc emo?ionat atât de bacalaureatul lui Mih?i??, cât ?i de oribilele evenimente ale zilei. Mih?i??, cu glas tare, a citit cuvântarea preg?tit? de seara.”
 
Între timp au sosit r?spunsurile diplomatice de la Berlin, Roma, Ankara, Atena ?i Belgrad. România era singur?, ba mai mult Germania ?i Italia insistau s? satisfacem cererile. S-a convocat o nou? ?edin?? a Consiliului de Coroan? la ora 24. De data aceasta a fost un vot expectativ (Victor Antonescu) ?i doar 6 împotriv?. Despre ei, Carol al II-lea scria: „Numele lor merit? s? fie înscrise cu litere de aur în cartea demnit??ii române?ti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, ?tefan Ciobanu, Ernest Urd?reanu.” Restul au fost pentru cedare. Un rol important în luarea hot?rârii l-a avut generalul Florea ?enescu, ?eful Statului Major, care a ar?tat c? România nu dispunea de for?ele materiale pentru o rezisten?? militar? de durat?. Carol nota: „am ie?it din el (Consiliul de Coroan?) am?rât ?i dezgustat. Am avut un sentiment oribil ast?zi, când mai mul?i ofi?eri au venit, dup? mas?, s? m? roage s? cedez, c?ci astfel mergem la dezastru sigur.”
 
28 iunie 1941 - cel din urm? ultimatum sovietic. România pierdea Basarabia
 
La 30 iunie Carol al II-lea nota: „?tirile din Basarabia sunt tot triste. Din p?cate am avut dreptate cu a?a-zisa reorganizare a Frontul Rena?terii Na?ionale (F.R.N., partid creat de rege). Mul?i dintre conduc?torii de acolo s-au ar?tat complet bol?eviza?i, fiind cei dintâi care au primit cu drapele ro?ii ?i flori trupele sovietice. Incidente cu popula?ia, mai ales cea evreiasc?, au avut loc peste tot. S-au împu?cat func?ionari, s-au atacat ?i dezarmat chiar unit??i militare. Ritmul înaint?rii Armatei Ro?ii a dep??it cu mult planul stabilit.” Pe 3 iulie a fost declarat doliu na?ional. Cinematografele ?i teatrele au fost închise, în biserici s-au ?inut slujbe pentru cei c?zu?i sub st?pânirea bol?evicilor, tuturor locuitorilor li s-a cerut s? îngenuncheze ?i s? p?streze câteva momente de reculegere.
 
Carol al II-lea despre pierderea Basarabiei: „O zi a ru?inei na?ionale”[3]
 
Jurnalul lui Carol al II-lea este un veritabil document istoric despre fatidicele zile în care s-a destr?mat România Mare. Trezit din somn la ora 2 noaptea, la data de 27 iunie, regelui i se aduce la cuno?tin?? faptul c? U.R.S.S.-ul a trimis României o nota ultimativ? la care a?tepta r?spuns în 24 de ore. Diminea?a, la ora 8, Carol acord? timpul necesar pentru a asista la examenul de bacalaureat al lui „Mih?i??” ?i abia apoi discut? cu primul-ministru T?t?rescu despre nota ultimativ?, convocând, pentru ora 12, Consiliul de Coroan?. De?i e surprins de votul dat în Consiliu pentru cedarea Basarabiei ?i a Bucovinei de Nord, regele „uit?” c? decizia acestui organism este consultativ?. Dup? acest prim Consiliu, Carol al II-lea î?i face din nou loc în program pentru a asista la sus?inerea bacalaureatului lui „Mih?i??”. Spre sear? are loc cel de-al doilea Consiliu de Coroan?, care, de data aceasta, voteaz? masiv pentru cedarea de bun? voie a Basarabiei, Bucovinei de Nord ?i a ?inutului Her?a. Regele ia hot?rârea ca atare, dar se va asigura c? poporul va fi informat de op?iunea sa pentru rezisten??.
 
Joi, 27 iunie 1940 Oh! Ce zi îngrozitoare, de cumplit? durere ?i zi de absolut? la?itate a unor români. Am ie?it din infernul zilei de ast?zi moralmente zdrobit ?i Ultimatumul sovietic din 28 iunie 1940, art-emisîmb?trânit cu 10 ani. Dar s? recapitulez faptele. La 2 diminea?a am fost de?teptat de un telefon de la Urd?reanu, zicând c? Davidescu de la Moscova a telefonat c? Molotov i-a remis o not? ultimativ?, dup? ce toate leg?turile telefonice au fost întrerupte. La 7, un al doilea telefon, prin care s-au primit preciziuni. Nu se cere de c?tre U.R.S.S. decât s? ced?m Basarabia ?i Nordul Basarabiei [Bucovinei] ?i s? d?m r?spunsul în 24 de ore. Aceast? ?tire m-a revoltat în cel mai înalt grad. Este un lucru a?a de oribil încât nici o minte româneasc? nu poate s?-l conceap?. Oricari ar fi riscurile, p?rerea mea este c? trebuim s? rezist?m la astfel de injonc?iuni ?i s? ne ?inem la ceea ce am spus atât de des, c? dac? vom fi ataca?i, ne vom ap?ra. Se a?teapt? textul telegramei, ca s? se poat? lua o hot?râre. ?i ast?zi trebuia s? fie zi de mare bucurie a bacalaureatului lui Mih?i??. Început la 8, am putut s? asist trei sferturi de ceas ?i am constatat c? copiii au r?spuns foarte frumos. ?edin?a este solemn?, to?i b?ie?ii în frac. La 9, vin T?t?r?scu ?i Gigurtu ca s? discute situa?ia. A asistat ?i Urd?reanu. Nota e mai, e mai grav? înc? decât credeam. Ni se cere evacuarea acestor teritorii în 4 zile ?i ocuparea ora?elor Cern?u?i, Chi?in?u ?i Cetatea Alb? începând de mâine, ora 12. Eu sunt hot?rât pentru rezisten??, Gigurtu nu vede cum, iar T?t?r?scu ?ov?ie, înclinând mai mult pentru cedare. Ceea ce face pozi?ia noastr? mult mai grav? este c? n-avem siguran?a pe grani?ele Ungariei ?i Bulgariei ?i risc?m o situa?ie foarte critic? dac? vom fi ataca?i pe trei fronturi. Totu?i, nu pot concepe, ca suveran al ??rii, cum pot s? cedez teritorii cari sunt, hot?rât, de fapt ?i istoric, române?ti. Ra?ionamentul U.R.S.S. c? cere Nordul Bucovinei ca o slab? desp?gubire pentru 22 de ani de ocupa?ie româneasc? în Basarabia este, pur ?i simplu, ridicol. […] Între timp, am convocat, pentru ora 12, Consiliul de Coroan?. Deoarece Dinu Br?tianu s-a înscris în «P.N.(Partidul Na?iunii)», i-am oferit s?-l numesc consilier regal; a refuzat îns?. Mare ?i frumos gest patriotic în aceste momente tragice ale României, n-am ce zice!? La ora indicat?, a avut loc Consiliul (de Coroan?), cari a început printr-o expunere a faptelor, f?cut? de T?t?r?scu ?i Gigurtu, dup? care ?enescu a expus situa?iunea militar?. Pre?edintele Consiliului ?i ministrul Afacerilor Str?ine au ar?tat în cuprinsul Notei, ideea noastr? de a cere discu?ii ?i r?spunsul dat de Germania ?i Italia. ?eful Marelui Stat-Major, f?r? a da un aviz, a expus situa?ia militar?, a c?rui concluzie era c? dac? suntem obliga?i s? lupt?m pe trei fronturi, mergem la dezastru sigur, c? chiar a?a ne va fi greu f?r? nici un ajutor de nic?ierea de a rezista. S-a mai pus chestiunea c? este important a ne p?stra armata intact? pentru zile poate ?i mai negre. Chiar de la începutul avizului dat de vorbitori, între cei prezen?i, consilieri regali ?i mini?tri, s-au desemnat dou? curente: Iorga pentru rezisten??, iar Argetoianu pentru cedare. Iorga a fost indignat fa?? de M.St.M. (Marele Stat Major). Rezultatul votului, care se g?se?te pe pagina din fa?? (157), a fost pentru primirea ultimatumului: 11 - Nu ; 10 - Da, 4 - pentru discu?ii ?i 1 - rezervat. […]
 
De la început, s-a v?zut tendin?a c?tre cedare. La propunerea lui Urd?reanu, mobilizarea imediat? a Armatei. S-au raliat to?i, afar? de unul singur, Ballif. Nu pot zice c? m-am sculat prea fericit de la acest Consiliu. A urmat s? trimitem note prin care s? cerem s? st?m de vorb?. R?mâne s? mi se prezinte cât mai repede textul. Dup? aceea, se f?cuse 2, a avut loc promovarea clasei lui Mih?i?? ?i declararea lor ca bacalaurea?i, dup? ce am dat b?ie?ilor câte o tabacher? ?i lui Mih?i?? Ordinul „Pentru Merit“ ?i alte decora?ii profesorilor ?i lui [Petre] Andrei, care a prezidat Comisiunea. A avut, pe urm?, loc masa pentru noii promova?i ?i profesorii lor. Oricine î?i poate închipui [ce] a fost în sufletul meu în acele momente, mai ales c? chestiunea nu este public?. La ?ampanie am ?inut un mic logos, care cred c? a fost foarte frumos. Am vorbit, adânc emo?ionat fiind, atât de bacalaureatul lui Mih?i??, cât ?i de oribilele evenimente ale zilei. Mih?i??, cu glas destul de tare, a citit cuvântarea preg?tit? azi-sear?. Sfâr?indu-se masa, a ?i venit T?t?r?scu cu proiectul de r?spuns, pe care l-am aprobat. Din discu?iile cu el, a reie?it c? este pentru cedare. Ra?ionamentele lui sunt, incontestabil, logice, nefiind sus?inu?i de nimeni, chiar alia?ii no?tri din În?elegerea Balcanic?, iugoslavii, sf?tuindu-ne s? primim, iar pe de alt? parte primejdia de a fi ataca?i pe 3 fronturi, totul este logic în aceast? p?rere. […] Alt? mare decep?ie, chiar decretul de mobilizare, care l-am isc?lit azi-de-diminea??, n-am putut ob?ine s? fie publicat; atât a intrat în sufletul unora ideea ced?rii încât T?t?r?scu ?i chiar Ilcu? m-au sf?tuit s? fie re?inut. […] S-a mai hot?rât, în discu?iile cu T?t?r?scu, c? vom trebui s? proced?m, dup? al doilea Consiliu de Coroan? de ast?-sear?, la o complectare ?i remaniere a Guvernului. Trebuie s? intre, ca s? putem face fa?? la aceast? situa?ie, Vaida, ca pre?edinte al Consiliului, Incule? ?i Nistor, ca reprezentan?i ai provinciilor amenin?ate, ?i Argetoianu, ca ministru al Afacerilor Str?ine. Ar mai fi bine, crede el, s? putem lua ?i pe cineva de la fo?tii legionari ?i de la «Genera?ia 22». Înainte de Consiliu, am propus lui Vaida s? preia Guvernul. A refuzat, acceptând, îns?, s? intre sub T?t?r?scu; Argetoianu a primit ?i el. Consiliul [de Coroan?] are loc ?i am ie?it din el am?rât ?i dezgustat. To?i acei cari f?ceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi din cei 26 prezen?i au fost pentru rezisten??. Numele lor merit? s? fie înscrise cu litere de aur în cartea demnit??ii române?ti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, ?tefan Ciobanu, Ernest Urd?reanu. To?i ceilal?i, cu oare?icare nuan?e, au fost pentru acceptarea ultimatumului. […] Discu?ii mai îndelungate au fost inutile. Deci, am încheiat Consiliul printr-o scurt? cuvântare, în care am spus c? este ziua cea mai dureroas? a vie?ii mele, aceast? zi în care trebuiam s? m? bucur c? fiul meu ?i-a trecut bacalaureatul. C? consider c? se face o foarte mare gre?eal? de a ceda f?r? nici o rezisten?? aproape un sfert din ?ar?, dar m? v?d cople?it de avizul marei majorit??i a acelora c?rora le-am cerut sfatul. Am plecat f?r? a mai da mâna cu nimeni, adânc am?rât ?i convins c? urm?rile celor hot?râte vor fi foarte rele pentru ?ar?, chiar dac?, cum crede Argetoianu, foarte în curând vom rec?p?ta ce am pierdut. A urmat depunerea jur?mântului lui Vaida ?i Argetoianu. A r?mas ca ei s? fac? nota de acceptare, c?ci, din nou, cei din Ax? ne-au comunicat c? nu vor r?zbi aci ?i c? nu ne vor ajuta. M-am dus s? m? culc, dar Urd?reanu a cerut, din nou s? m? vaz? ?i am rediscutat situa?ia, el, ca ?i mine, fiind convins de marea gre?eal? ce se face. Ce puteam eu, oare, face dac? se produce, într-adev?r, dezastrul, a?a cum mul?i îl v?d? Nu pot s?-mi iau r?spunderea, nefiind sus?inut decât de o foarte mic? minoritate. Totu?i, am mai f?cut un ultim efort, chemându-l pe T?t?r?scu la telefon ?i ar?tându-i din nou foarte serios ?i foarte violent aten?ia asupra marei gre?eli ce se comite. Mi-a r?spuns c? nu vede nici o alt? solu?iune ?i c?-?i ia toat? r?spunderea. Am mai avut un oribil sentiment ast?zi, când cei mai mul?i ofi?eri au venit, dup?-mas?, s? m? roage s? cedez, c?ci altfel mergem la un dezastru sigur. Oh! de ce, oare, românii no?tri n-au cea mai mic? doz? de orgoliu na?ional în aceste clipe într-adev?r grele! E o zi a ru?inei na?ionale. Restul nop?ii, cu Duduia, am plâns amarnic. ?i ea vede dezastrul ce ne a?teapt?.
 
Vineri, 28 iunie Starea de suflet în care m? g?sesc azi-diminea?? este de nedescris. Nu m? simt om, parc? s-a rupt ceva în mine. Sunt un oare?icare care trebuie s?-?i fac? datoria, atâta tot. Parc? din mine a disp?rut eul. Tocmai (la) 20 de zile dup? ce-mi ajunsesem apogeul a 10 ani de munc?, cu rezultatele ce au fost, ?i acuma - pr?bu?irea. Este, parc?, ceva ce nu po?i suporta. Mi-e ru?ine de mine însumi, nu îndr?znesc s? privesc pe cineva în fa??. Totul mi se pare a?a un co?mar, un lucru (pe) care nici un cuvânt omenesc nu-l poate descrie. Diminea?a, la 11, l-am primit pe T?t?r?scu. M? simt a?a de mic ?i de neimportant în fa?a acestei nenorociri ce s-a ab?tut asupra României. Mobilizarea, care se hot?râse ieri ?i care în urma insisten?elor lui Argetoianu ?i ale pre?edintelui Consiliului nu se f?cuse, se face ast?zi, dup? o lupt? cu acesta, care nu vrea s? fac? nici un gest care s? a?â?e U.R.S.S. Fric? ?i la?itate. Poate, pruden?? s?n?toas?. Numai viitorul ne-o va ar?ta. Oribil în toate acestea este graba care o pun Sovietele pentru ocuparea teritoriului, grab? care pericliteaz? evacuarea. Azi-de-diminea??, mi se anun?? c? e vorba ?i de un col? din Moldova, pân? la Her?a. Chiar în decursul opera?iilor, a fost un incident în care au c?zut 2 mor?i. Am fost a?a de indignat de atingerea unui col? al României Vechi încât am spus lui T?t?r?scu c? aceasta nu se poate admite. A promis c? va lupta cu înver?unare pentru aceast? bucat? de p?mânt. A?a cum au mers ced?rile noastre, aceast? f?g?duial? este gratuit?. Au fost mari discu?ii cu Horia Sima ca s? intre în Guvern. N-a voit, dar Urd?reanu s-a luptat cu el pân? ce a primit ?i, la 2, el ?i cu dr. Simionescu de la «Genera?ia din 22» au depus jur?mântul ca subsecretari. Dup? cum m-am a?teptat, U.R.S.S. nici nu vrea s? steie de vorb? pe chestiunea Her?a. Ultimele mele speran?e s-au spulberat. Am n?d?jduit c? ciocnirea de la Her?a ar fi putut provoca alte rezisten?e spontane, care, astfel, ne-ar fi sc?pat cinstea. Primele ?tiri ce ne vin sunt foarte triste. Purtarea popula?iei basarabene, îndeosebi a evreilor, a l?sat mult de dorit. Coloanele de refugia?i ?i trenurile au fost atacate de hoarde comuniste, ceea ce a întârziat ?i mai mult posibilit??ile ?i a?a ridicol de scurte de a putea evacua. […] Seara, m? culc am?rât r?u de tot. M-a apucat o dezn?dejde cumplit?. M? gândesc dac? n-ar fi mai cuminte s? abdic. Duduia protesteaz? vehement, spunându-mi c? n-am dreptul de a p?r?si lupta, ar fi o dezertare. Cine ?tie, poate c? ea are dreptate!
 
Sâmb?t?, 29 iunie 1940 Ast?zi sau, poate, ieri, Axa a recomandat Ungariei ?i Bulgariei s? nu mi?te. Prea târziu. Ei par mul?umi?i c? am cedat. Sigur, era în interesul ?i cu complicitatea ei. […] ?tirile asupra evenimentelor din Basarabia ?i Bucovina sunt din ce în ce mai triste. Dezert?ri ale solda?ilor basarabeni, excese de orice fel ale popula?iei minoritare, mai ales evrei, cari atac? ?i insult? pe ai no?tri, ofi?eri batjocori?i, unit??i dezorganizate etc., etc. Aceasta m? înfurie în a?a un hal c?, chemându-l pe T?t?r?scu la telefon, am fost de o violen?? neobi?nuit?. Am ?ipat ca un disperat. Pe urm?, mi-a p?rut foarte r?u. […]
 
Duminic?, 30 iunie 1940 […] ?tirile din Basarabia sunt tot triste. Din p?cate, am avut dreptate cu a?a-numita reorganizare a F.R.N. Mul?i dintre conduc?torii de acolo s-au ar?tat complect bol?eviza?i, fiind cei dintâi cari au primit cu drapele ro?ii ?i cu flori trupele sovietice. Incidente cu popula?ia, mai ales evreiasc?, au avut loc peste tot. Din aceast? cauz?, evacu?rile, cari ?i a?a au fost grele, în multe locuri au fost f?cute imposibile. S-au împu?cat func?ionari, s-au atacat ?i dezarmat chiar unit??i militare. Ritmul înaint?rii trupelor ro?ii a dep??it cu mult planul stabilit ?i a ad?ugat ?i mai mult la dezordine. Toate protest?rile au fost zadarnice. Unit??ile blindate ?i motorizate, o dat? lansate, n-au mai putut fi oprite.
 
Luni, 1 iulie […] Audien?ele de diminea?? încep cu Gheorghe Br?tianu, care vine s?-mi vorbeasc? de situa?ie, pe care o consider? ca destul de grav?. Vede, în viitor, posibilitatea de a ceda ceva din Cadrilater, dar asupra p?r?ilor m?rgina?e ungure?ti este mai pu?in precis. Consider? principiul schimbului de popula?ie ca un lucru bun. […] Dup?-mas?, la ora 5, generalul Antonescu, care a cerut cu insisten?? s? m? vaz?. Dup? declara?ii de devotament ?i asigurarea c? nu are nici o leg?tur? cu legionarii, îmi spune c? ?ara este pe pragul dezastrului, c? Armata este complect demoralizat? ?i dezorganizat? ?i c? trebuie rapid f?cut ceva spre a pune lucrurile în mân?. Cam în alte cuvinte, dore?te s? se fac? un guvern cu el ?i cu b?trânii. […]
 
Mar?i, 2 iulie 1940 Azi are loc ?edin?a Comisiunei Afacerilor Str?ine a Parlamentului. De diminea??, Urd?reanu a fost la Iorga s?-l roage s? spuie c? eu am fost pentru rezisten??. A promis c? va face ceva. […]
 
Miercuri, 3 iulie 1940 […] ?tirile din Basarabia sunt foarte triste. Ast?zi a fost ultima zi a evacu?rii ?i a fost hot?rât? zi de doliu na?ional. Evreii ?i comuni?tii s-au purtat într-un mod oribil. Asasinate ?i molest?ri ale ofi?erilor ?i ale acelor cari voiau s? plece. Aceasta m? face s? m? tem c? va produce reac?ii primejdioase”.
Colaj realizat de Redac?ia ART-EMIS
Grafica - Ion M?ld?rescu
----------------------------------------
[1] N.Djuvara, O scurt? istorie a românilor povestit? celor tineri, Editura Humanitas, Bucure?ti 2008
[2] Ioan Scurtu, România în timpul celor patru regi. Carol al II-lea, Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 2010
[3] Carol al II-lea Regele României, Însemn?ri zilnice, vol. III, Bucure?ti, Ed. Scripta, 1998
footer