Revista Art-emis
Nota Ultimativ? a U.R.S.S. din 26 iunie 1940 PDF Imprimare Email
Academia de ?tiin?? a Moldovei   
Luni, 30 Iunie 2014 12:19
Academia de ?tiin?? a Moldovei, 28 iunie 1940Semnifica?ia datei de 28 iunie 1940. Ultimatul sovietic din 26 iunie 1940 urmat de ocuparea Basarabiei si Bucovinei - Document
 
Evenimentele care s-au derulat cu peste 70 de ani în urm? pe malurile Nistrului, în special între 26 ?i 28 iunie 1940, revin ast?zi cu o nou? for?? ?i semnifica?ie în aten?ia opiniei publice din Republica Moldova ?i din exteriorul statului nostru, reclamând o clarificare documentat? ?tiin?ific ?i r?spunsuri temeinic argumentate. Este de datoria Academiei de ?tiin?e a Moldovei s? se pronun?e în aceast? privin??, în spiritul rigorilor academice ?i al responsabilit??ii ?tiin?ifice. ?tiin?a istoric? a acceptat drept punct de plecare al acestor evenimente: Tratatul de neagresiune sovieto-german ?i Protocolul adi?ional secret, semnate la 23 august 1939 la Moscova de comisarul sovietic de externe, V. M. Molotov, ?i ministrul de externe al Germaniei, Ioachim von Ribbentrop. În?elegerile confiden?iale sovieto-naziste au jucat un rol fatal în destinul p?cii mondiale: cele dou? for?e ireconciliabile pân? la acea dat? - regimul comunist sovietic ?i cel nazist - ?i-au asumat statutul de arbitri ai p?cii ?i ?i-au împ?r?it „sferele de interese” în Europa de Est. În punctul 3 al Protocolului adi?ional secret se ar?ta c? „în ceea ce prive?te Europa de Sud-Est, partea sovietic? insist? asupra interesului ei pentru Basarabia”, partea german? manifestând „o total? lips? de interes fa?? de aceste teritorii”. Recunoa?terea „sferelor de interese” pentru o parte sau alta la în?elegerile din capitala sovietic? presupunea acordarea „dreptului” de ocupa?ie asupra unor ??ri întregi sau por?iuni din teritoriul unor ??ri aparte. Pactul sovieto-german de neagresiune ?i Protocolul adi?ional secret au deschis por?ile celui de-al Doilea R?zboi Mondial, au predeterminat distrugerea ?i dispari?ia Statului Polonez, a ??rilor Baltice independente, precum ?i o serie de anex?ri ?i amput?ri teritoriale din contul unor ??ri suverane ca Finlanda ?i România.
 
Primele semnale privind inten?ia guvernului URSS de a redeschide „cazul Basarabiei” dateaz? din noiembrie-decembrie 1939, atunci când României i s-a sugerat ideea încheierii unui acord de ajutor reciproc cu Moscova, dup? modelul celor semnate de Statele Baltice, îns? împotmolirea Armatei Ro?ii în r?zboiul împotriva Finlandei a avut drept efect renun?area la acest scenariu. Guvernul sovietic a revenit asupra acestui subiect la 29 martie 1940, dup? încheierea p?cii cu Finlanda. Începând cu luna aprilie, comandamentul militar sovietic a dispus redislocarea unor importante trupe de pe frontul de opera?iuni finlandez la locurile de amplasare permanent? ?i concentrarea unor unit??i noi în districtele militare Kiev ?i Odesa. În mai 1940, în urma ocup?rii de c?tre Germania hitlerist? a unor ??ri europene ?i a atacului asupra Fran?ei, conducerea sovietic? a început preparativele concrete pentru „rezolvarea” chestiunii Basarabiei. La 3 iunie, ?eful statului major al districtului militar Kiev, N. F. Vatutin, a elaborat ?i a transmis comisarului sovietic al ap?r?rii, S. C. Timo?enko, un memoriu strict secret privind opera?iunea militar? împotriva României. Scopul strategic al acestei opera?iuni era distrugerea statului Român, ocuparea Turciei europene ?i st?pânirea Dardanelelor. La 13 iunie, la Kremlin a avut loc o consf?tuire a conducerii supreme politice ?i militare sovietice, la care au participat I. Stalin, V. Molotov, S. Timo?enko, B. M. ?apo?nikov, ?eful Marelui Stat Major, comandan?ii celor dou? districte militare Kiev ?i Odesa - Jukov ?i Boldin - ?i al?ii, la care s-a discutat opera?iunea împotriva României. În consecin??, a fost emis? directiva comisarului ap?r?rii ?i ?efului Marelui Stat Major Nr. 101396/ss, conform c?reia trupele sovietice plasate la frontiera cu România trebuiau, la data de 24 iunie, ora 22.00, „s? fie gata de ofensiva hot?râtoare cu scopul de a distruge armata român? ?i de a ocupa Basarabia”. Cele trei armate (a 5-a, a 9-a ?i a 12-a), care urmau s? atace teritoriul României, erau reunite în cadrul Frontului Sud, sub comanda generalului Jukov. La 23 iunie, Jukov raporta comisarului ap?r?rii imposibilitatea încheierii concentr?rii de trupe la 24 iunie, din cauza dificult??ilor de transport, estimând preg?tirea efectivului pentru lupt? c?tre diminea?a zilei de 27 iunie.
 
La 21 iunie, ?eful Direc?iei Politice a Armatei Ro?ii, L. Z. Mehlis, a emis directiva Nr. 5285/ss cu privire la activitatea politic? ?i de propagand? în perioada Ultimatum 28 iunie 1941opera?iunii împotriva României. Pe plan diplomatic, urm?rind realizarea preten?iilor sale asupra Basarabiei, conducerea sovietic? a urmat linia în?elegerilor secrete cu Germania, din 23 august 1939. Astfel, imediat dup? c?derea Fran?ei, la 23 iunie 1940, Molotov i-a comunicat ambasadorului german la Moscova, von Schulenburg, inten?iile sovietice de „solu?ionare pe cale pa?nic?” a problemei Basarabiei. Bucovina era inclus? în „rezolvarea” chestiunii basarabene. Dac? România nu accepta o solu?ie pa?nic?, U.R.S.S. era decis? s? aplice for?a armat?. R?spunsul p?r?ii germane a fost prezentat la 25 iunie. Germania î?i „onora” în?elegerea în privin?a Basarabiei, îns? a obiectat împotriva preten?iilor sovietice asupra Bucovinei, care nu f?cuse obiectul discu?iilor anterioare sovieto-germane. Pentru moment, U.R.S.S. se va limita s? pretind? doar partea de Nord a Bucovinei.
La 26 iunie, la ora 22, comisarul poporului pentru afacerile externe, V. Molotov, l-a convocat pe ministrul plenipoten?iar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, pentru a-i înmâna textul notei ultimative prin care URSS pretindea Basarabia ?i Nordul Bucovinei. Nota sovietic? era plin? de falsuri. În primul rând, în 1918, România nu s-a folosit de sl?biciunea Rusiei pentru a „desface” Basarabia. Parlamentul deatunci al Republicii Democratice Moldovene?ti (Basarabia), Sfatul ??rii, a decis în mod democratic s? uneasc? Basarabia cu România. În al doilea rând, România nu putea s? desfac? de la Uniunea Sovietic? nimic, deoarece aceasta s-a constituit abia în 1922. În rândul al treilea, în nota ultimativ? autorit??ile sovietice au insinuat c? Basarabia ar fi „populat? în principal cu ucraineni” ?i c? România ar fi c?lcat în 1918 „unitatea secular? a Basarabiei” cu R.S.S. Ucrainean?, „unitate” care nu a fost atestat? niciodat? în istorie. În plus, Guvernul URSS a cerut drept „desp?gubire” pentru „domina?ia” de 22 de ani a României în Basarabia partea de nord a Bucovinei, a c?rei popula?ie ar fi fost „legat? în marea sa majoritate cu Ucraina Sovietic?”, un teritoriu care nu a apar?inut vreodat? Imperiului Rus sau Rusiei Sovietice. Sfidând realit??ile istorice ?i etnice din Basarabia ?i Nordul Bucovinei, precum ?i o serie de angajamente asumate de Guvernul U.R.S.S. pe plan interna?ional, ultimatumul sovietic era o mostr? a mentalit??ii ?i conduitei imperiale sovietice în sfera rela?iilor interna?ionale, un exemplu de dictat ?i amenin?are cu recurgerea la for?a armat? la adresa României. Izolate pe plan interna?ional, strâmtorate de propriile resurse militare ?i economice, strivite de presiunea colosului din R?s?rit ?i incapabile de un efort de luciditate ?i curaj politic, autorit??ile României au cedat în fa?a amenin??rii sovietice ?i au decis evacuarea Basarabiei ?i Nordului Bucovinei f?r? a opune rezisten??.
 
La 28 iunie 1940, Basarabia ?i Nordul Bucovinei au fost invadate de trupele sovietice. Zeci de mii de oameni - func?ionari publici, frunta?i ai partidelor politice, preo?i ?i intelectuali, profesori ?colari ?i oameni simpli – au fost nevoi?i s? ia drumul exodului peste Prut, pentru a se salva de urgia stalinist?. În Basarabia, Nordul Bucovinei ?i ?inutul Her?a s-a instaurat un regim sovietic de ocupa?ie, opresiv ?i represiv. Transplantul de sistem sovietic în teritoriile ocupate ?i impunerea cu for?a a regimului totalitar comunist a tras o linie neagr? sub firava democra?ie interbelic? ?i a produs o serie de consecin?e, unele mai dramatice decât altele. Numai în intervalul 1940-1941, regimul sovietic de ocupa?ie
- a anulat dreptul la cugetul liber ?i la orice libert??i democratice;
- a aplicat teroarea în mas? împotriva frunta?ilor vie?ii publice, intelectualilor, slujitorilor cultelor, pu?inii r?ma?i între Nistru ?i Prut, dar ?i a oamenilor simpli; - a comis nenum?rate asasinate din motive de ur? de clas?;
- a impus zeci de mii de oameni, intelectuali, în primul rând, s? ia calea exodului for?at;
- a deposedat de bunuri ?i propriet??i mii de cet??eni;
- a format abuziv RSS Moldoveneasc? la 2 august 1940 prin sfârtecarea teritorial? a Basarabiei ?i desconsiderarea Constitu?iei sovietice care prevedea doar dreptul Uniunii Sovietice de a admite noi republici în cadrul URSS, nu ?i de a le forma cu de la sine putere;
- a extins asupra teritoriului din dreapta Nistrului conducerea administra?iei ?i a organiza?iei de partid din R.A.S.S.M. ?i legisla?ia ucrainean?;
- a promovat o politic? fiscal? de strangulare economic? ?i social? a ??r?nimii libere;
- a interzis alfabetul ?i limba român? ?i a impus alfabetul rusesc, prin Hot?rârea Consiliului Comisarilor Poporului al U.R.S.S. din 11 noiembrie 1940;
- a închis ?i profanat loca?e de cult;
- a anulat pe nedrept cet??enia român? prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. „Cu privire la restabilirea cet??eniei sovietice de c?tre locuitorii Basarabiei ?i la dobândirea ei de c?tre locuitorii Bucovinei de Nord”, din 8 martie 1941;
- a deportat, la 13 iunie 1941, în regiunile îndep?rtate ale URSS zeci de mii de oameni nevinova?i, de unde mul?i nu s-au mai întors;
- au fost mobiliza?i for?at zeci de mii de tineri pe ?antierele de munc? (FZO) din U.R.S.S. ?i în Armata sovietic?;
- a promovat o politic? ?i o propagand? de dezna?ionalizare ?i dezumanizare a fiin?ei umane;
- a interzis organiza?iile politice ?i ob?te?ti din Basarabia, inclusiv organiza?ia comunist? ?i comsomolist? basarabean? etc. Aceste nelegiuiri au continuat ?i dup? 1944. Toate acestea s-au derulat sub lozinca „eliber?rii” oamenilor muncii de sub povara asupririi „burghezo-mo?iere?ti române”. Pe teza strâmb? a „eliber?rii sovietice” din 28 iunie 1940 s-a edificat ulterior un întreg e?afodaj istoriografic sovietic - la fel de fals ?i mincinos. Documentele de arhiv?, cercet?rile istoricilor din Republica Moldova ?i alte ??ri atest? de o manier? indubitabil? c? actul din 28 iunie 1940 este o consecin?? direct? a tranzac?iei sovieto-naziste din 23 august 1939 privind partajul „sferelor de influen??” între cele dou? regimuri totalitare ale secolului al XX-lea.
 
Anexarea Basarabiei ?i a Nordului Bucovinei a fost conceput? ?i realizat? de comandamentul politic ?i militar sovietic ca o opera?iune militar? de ocupare a acestor teritorii, iar regimul terorii în mas? instaurat în urma acestui act a fost unul al ocupantului ?i nu al „eliberatorului” sovietic. Prin urmare, data de 28 iunie 1940 consemneaz? o pagin? neagr? în istoria noastr?. Aceast? zi este începutul ocupa?iei sovietice, începutul unor drame ?i tragedii f?r? precedent în trecutul nostru istoric. În numele unei pretinse „eliber?ri” sociale, regimul totalitar comunist instalat prin for?a baionetelor sovietice a comis crime abominabile care trebuie f?cute publice ?i condamnate, iar victimele regimului stalinist trebuie s? fie onorate. Acesta este adev?rul istoric care trebuie asumat f?r? ur? ?i p?rtinire, ca baz? pentru o reconciliere civic? profund? ?i durabil?. Cunoa?terea ?i asumarea adev?rului istoric trebuie s? consolideze societatea noastr?, s? contribuie la buna informare a cet??enilor ?i la calmarea spiritelor, la înt?rirea încrederii în argumentele ?tiin?ei academice.
 
Comisia de exper?i:
Academician Andrei E?anu, pre?edinte
Membru corespondent Demir Dragnev
Dr. Ion Jarcu?chi
Dr. hab. Anatol Petrencu
Dr. Anatol ??ranu
Dr. Gheorghe Nicolaev
Dr. Gheorghe Cojocaru
Dr. Mihai Ta?c?
Sursa Aviz Academia de Stiinte a RM: Flux.Md[1]
Sursa Document: Arhivele Nationale ale României AMAE, fond 711920-1944. U.R.S.S., vol. 130, f. 245 246
-----------------------------------------------------
footer